Cover Story 2012<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n
\n
\n\nSergiu Oprescu conduce din 2007 Alpha Bank Rom\u00e2nia, institu\u0163ie cu active de aproape 4 mld. euro \u015fi prezen\u0163\u0103 constant\u0103 \u00een topul primelor zece b\u0103nci din sistem. \u00centr-un peisaj care nu \u015fi-a revenit dup\u0103 criz\u0103 \u015fi \u00een care abund\u0103 previziunile catastrofice, Oprescu proiecteaz\u0103 o viziune de dezvoltare pe termen lung a economiei financiare de la noi \u015fi detaliaz\u0103 c\u00e2teva instrumente de realizare a acesteia.<\/p>\n
\nForma\u0163ia de inginer de aeronave r\u0103zbate rapid din felul cum Sergiu Oprescu vorbe\u015fte despre banking. “Unul dintre primele lucruri pe care le-am f\u0103cut c\u00e2nd am intrat \u00een sistemul bancar a fost s\u0103 \u00eencerc s\u0103 modelez matematic evolu\u0163ia unei societ\u0103\u0163i comerciale ca pe aceea a unui avion, doar c\u0103 aici aparatura de bord care indic\u0103 altitudinea, starea tehnic\u0103 a avionului etc. erau indicatorii financiari. Pe urm\u0103 mi-am dat seama c\u0103 mediul unde se mi\u015fc\u0103 un avion e destul de omogen, \u00een timp ce mediul \u00een care se mi\u015fc\u0103 o societate comercial\u0103 implic\u0103 evenimente unice, unele f\u0103r\u0103 logic\u0103 \u015fi imposibil de parametrizat.”<\/p>\n
\nOprescu indic\u0103 “ie\u015firea din avia\u0163ie” \u00een favoarea finan\u0163elor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindc\u0103 intra pe un teren complet nou, dar \u015fi fiindc\u0103 avea deja \u015fase ani de practic\u0103 \u00eentr-o meserie pe care deja o st\u0103p\u00e2nea. A luat \u00eens\u0103 decizia pentru c\u0103 \u015fi-a dat seama c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia anilor ’92 zona avia\u0163iei n-are perspective s\u0103 performeze \u015fi dintr-o atrac\u0163ie “inginereasc\u0103” pentru domeniul financiar, unde vedea poten\u0163ialul cel mai mare. De la BRCE, primul lui loc de munc\u0103 \u00een banking, a plecat \u00eempreun\u0103 cu Dan Pascariu, Radu Ghe\u0163ea, Gabriela Mateescu \u015fi al\u0163i colegi \u00een 1994, spre a pune bazele B\u0103ncii Bucure\u015fti, primul proiect de banc\u0103 str\u0103in\u0103 care se \u00eenfiin\u0163a atunci, ca subsidiar\u0103 a grupului elen Alpha, ulterior transformat\u0103 \u00een Alpha Bank.<\/p>\n
\nLa scurt timp, \u00eempreun\u0103 cu Florin Pogonaru a fost desemnat s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze divizia de banc\u0103 de investi\u0163ii a grupului – Bucharest Investment Group (BIG), devenit\u0103 mai apoi Alpha Finance, pe atunci una dintre primele firme de brokeraj de la noi. Ulterior au \u00eenfiin\u0163at Consiliul Bursei de Valori, pe care Oprescu avea s\u0103-l \u015fi conduc\u0103 \u00eencep\u00e2nd din 2001, \u00een paralel cu func\u0163ia de vicepre\u015fedinte executiv de retail al Alpha Bank, pe care a schimbat-o cu cea de pre\u015fedinte \u00een 2007. “Cum am trecut de la pia\u0163a de capital \u00een zona bancar\u0103? Am f\u0103cut prin 2000 un studiu pentru grupul Alpha despre cum ar putea s\u0103 se impun\u0103 \u00een zona de retail bancar din Rom\u00e2nia”, aminte\u015fte bancherul, care se m\u00e2ndre\u015fte cu lansarea, prin Alpha Housing, a primelor credite ipotecare pe zece ani pentru persoane fizice, un produs care a stat la baza viitoarei concuren\u0163e de pe pia\u0163a credit\u0103rii ipotecare de la noi.<\/p>\n
\nFunc\u0163iile publice, politice nu l-au pasionat niciodat\u0103, fiindc\u0103, dup\u0103 cum glume\u015fte diplomatic, “\u015fansa mea \u00een via\u0163\u0103 a fost s\u0103 nu fiu <greedy>”. Despre traiectoria sa profesional\u0103 spune c\u0103 \u00eentotdeauna c\u00e2nd a ajuns s\u0103 se simt\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 de confort \u00eentr-o func\u0163ie, a sim\u0163it c\u0103 poate mai mult; \u00eentrebat \u00eens\u0103 unde se vede peste cinci-zece ani, iar\u0103\u015fi glume\u015fte diplomatic: “tot \u00eentr-o zon\u0103 de confort”. Exist\u0103 \u00eens\u0103 un parametru obligatoriu al zonei respective de confort, vizibil din faptul c\u0103 \u00eei nominalizeaz\u0103 pe Mugur Is\u0103rescu, Dan Pascariu \u015fi Mi\u015fu Negri\u0163oiu \u00een topul bancherilor rom\u00e2ni pe care \u00eei apreciaz\u0103, “fiindc\u0103 m\u0103 uit la cei care au \u015fi viziune, nu numai capacitate de execu\u0163ie”.<\/p>\n
\n\u015ei, \u00eentr-adev\u0103r, laitmotivul \u00een toat\u0103 discu\u0163ia de la MEET THE CEO a fost recomandarea lui insistent\u0103 pentru managerii rom\u00e2ni s\u0103-\u015fi formeze o capacitate de viziune pe termen lung. E valabil \u015fi pentru sectorul bancar, unde construc\u0163ii de la zero nu prea crede c\u0103 vor mai avea loc, dar s-ar putea s\u0103 vedem “construc\u0163ii pe structuri”, ori prin fuziuni \u015fi achizi\u0163ii, ori prin folosirea unor vehicule pentru consolidare – poate fonduri de investi\u0163ii, poate grupuri de antreprenori. Problema pe pia\u0163a bancar\u0103, \u00een opinia lui Oprescu, nu e faptul c\u0103 zece b\u0103nci de\u0163in 80% din pia\u0163\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t concentrarea pie\u0163ei este relativ medie la nivel european, ci faptul c\u0103 sunt multe b\u0103nci cu cote de pia\u0163\u0103 mici care \u00eencearc\u0103 toate acum s\u0103 fie b\u0103nci universale, “ceea ce e foarte greu f\u0103r\u0103 mas\u0103 critic\u0103”.<\/p>\n
\nOr, c\u00e2nd proiect\u0103m viitorul trebuie s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 “suntem \u00een situa\u0163ia \u00een care nu vedem tendin\u0163a general\u0103 din cauza zgomotului din jurul nostru, la nivel european \u015fi local ” – zgomotul previziunilor catastrofice f\u0103cute de diver\u015fi investitori \u015fi anali\u015fti cu interese particulare care vorbesc de moartea monedei unice, de pild\u0103, zgomotul politic de moment sau al temerilor acumulate \u00een anii de criz\u0103. “Trebuie s\u0103 l\u0103s\u0103m s\u0103 treac\u0103 acest zgomot alb, ca \u00een electronic\u0103, \u015fi s\u0103 vedem tendin\u0163a general\u0103: Rom\u00e2nia are \u015fansele s\u0103 intre \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 de cre\u015ftere economic\u0103 pe termen mai lung dec\u00e2t ne a\u015ftept\u0103m ast\u0103zi – poate 5, 6, 7 ani, iar dac\u0103 vrem s\u0103 culegem roadele acestei etape trebuie s\u0103 \u015ftim cum s\u0103 ne pozi\u0163ion\u0103m de acum”. La nivel de segmente ale pie\u0163ei func\u0163ioneaz\u0103 aceea\u015fi ciclicitate \u015fi posibilitatea de modelare a viitorului: ajustarea de pre\u0163 \u00een sectorul imobiliar a ajuns deja la minim sau la punctul de inflexiune de unde vor re\u00eencepe tranzac\u0163iile, sus\u0163ine Oprescu, pentru c\u0103 ieftinirile sunt estimate acum la 3-5%, dup\u0103 4 ani de ajust\u0103ri \u00een jos de 10-20% – or, serii de ajust\u0103ri \u00een segmentul imobiliar de 6-7 ani “nu prea exist\u0103 \u00een lume”, pentru c\u0103 \u00een general la 4-5 ani se creeaz\u0103 o nou\u0103 genera\u0163ie de cerere pe pia\u0163a imobiliar\u0103.<\/p>\n
\nUn exemplu de “zgomot alb” dep\u0103\u015fit, dup\u0103 p\u0103rerea lui, e de g\u0103sit chiar \u00een situa\u0163ia Alpha Bank, unde temerile de efectul crizei grece\u015fti, cu previziuni catastrofice de doi-trei ani \u00eencoace, au fost dep\u0103\u015fite treptat de clien\u0163i. “Am avut \u00een toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 un mesaj calm c\u0103tre clien\u0163i: a\u0163i v\u0103zut deja c\u0103 dac\u0103 reac\u0163iona\u0163i emo\u0163ional la stimulii negativi v\u0103 produce\u0163i o pierdere, cu retragerea depozitelor; deja dup\u0103 al treilea sau al patrulea exerci\u0163iu de astfel de stimuli negativi, clien\u0163ii sunt mai bine informa\u0163i \u015fi nu a mai existat acela\u015fi impact.” Mai exact, a devenit clar c\u0103 liderii politici europeni sunt ferm deci\u015fi s\u0103 p\u0103streze unitatea zonei euro, incluz\u00e2nd Grecia, “chiar dac\u0103 Dr. Doom sau al\u0163ii transmit mesaje negative”. Alpha Bank Rom\u00e2nia a \u00eencheiat anul trecut pe locul al optulea \u00een sistem, cu active de 3,9 mld. euro, \u00een sc\u0103dere cu 22% fa\u0163\u0103 de 2010, ca efect al reducerii expunerii grupului elen Alpha \u00een regiune, portofoliul de credite s-a redus cu 12%, la 2,9 mld. euro, iar soldul depozitelor s-a situat la 1,16 mld. euro, cu 486 mil. euro mai pu\u0163in dec\u00e2t \u00een 2010.<\/p>\n
\nPrivind \u00eenainte, strategiile bancherilor ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere un model de banc\u0103 a viitorului care s\u0103 \u0163in\u0103 cont de locul unde se petrece interac\u0163iunea cu clientul. “Noi acum interac\u0163ion\u0103m prin sucursale, \u00eentr-un set-up al b\u0103ncii; bankingul viitorului este mult mai virtual, \u00eentr-un set-up al clientului.” La nivel mondial, explic\u0103 Oprescu, sunt dou\u0103 trenduri esen\u0163iale: cel generat de reglementare (uniunea bancar\u0103 european\u0103 ar putea genera beneficii importante pentru \u0163\u0103rile UE din afara zonei euro, cum e \u015fi Rom\u00e2nia) \u015fi cel generat de comportamentul clientului. “Iar aici vorbim de genera\u0163ia Facebook; noi trebuie s\u0103 ne a\u015fez\u0103m pe trendul tehnologic al clientului, din punctul de vedere al investi\u0163iilor pe care le facem.” Tehnologiile disruptive vor fi tot mai multe \u00een lumea bancar\u0103, iar discern\u0103m\u00e2ntul bancherului va fi crucial: “dac\u0103 n-ai f\u0103cut o investi\u0163ie \u00eentr-o anumit\u0103 tehnologie te po\u0163i trezi c\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00een afar\u0103, dac\u0103 ai f\u0103cut-o poate la fel de bine s\u0103-\u0163i genereze ni\u015fte costuri prea mari \u015fi iar\u0103\u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00een afar\u0103”. Oprescu conchide chiar c\u0103 personajul cel mai important \u00een banca viitorului nu va mai fi pre\u015fedintele, ci COO, cel care coordoneaz\u0103 opera\u0163iunile \u015fi trebuie s\u0103 men\u0163in\u0103 eficien\u0163a investi\u0163iilor.,<\/p>\n
\nPentru pia\u0163a de capital, tendin\u0163a general\u0103 pe termen lung ar fi c\u0103 Europa, unde intermedierea prin pia\u0163a de capital este de 20% \u015fi cea financiar\u0103 de 80%, trebuie s\u0103 convearg\u0103 \u00een timp cu SUA, unde intermedierea prin pia\u0163a de capital este de peste 50%. “Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 rolul burselor \u015fi al pie\u0163elor de capital \u00een Europa trebuie s\u0103 creasc\u0103” – ceea ce pune \u00eentr-o pozi\u0163ie defavorabil\u0103 pia\u0163a subdezvoltat\u0103 din Rom\u00e2nia. \u00cen acela\u015fi timp, oportunit\u0103\u0163ile locale sunt evidente, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia nu a folosit \u00eenc\u0103 instrumente existente \u00een str\u0103in\u0103tate. Exemplul lui preferat: la o valoare a creditelor ipotecare de 8 mld. euro, suntem singura \u0163ar\u0103 european\u0103 care nu are o pia\u0163\u0103 de obliga\u0163iuni ipotecare (“covered bonds” – care au la baz\u0103 credite ipotecare de calitate ridicat\u0103 sau credite pentru sectorul public), \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een UE, pia\u0163a obliga\u0163iunilor ipotecare reprezint\u0103 1.700 mld. euro. Prin emisiunile de obliga\u0163iuni ipotecare, \u00een estimarea \u015fefului Alpha Bank, ar putea fi atrase resurse de circa 3 mld. euro, acces\u00e2nd astfel economisire extern\u0103 pe termen lung, de 7-10 ani.<\/p>\n
\nSergiu Oprescu e unul dintre foarte pu\u0163inii rom\u00e2ni r\u0103ma\u015fi la \u015fefia unei b\u0103nci de top cu ac\u0163ionariat str\u0103in; \u00een afar\u0103 de Radu Ghe\u0163ea de la CEC Bank \u015fi R\u0103svan Radu de la UniCredit \u0162iriac Bank, la ora actual\u0103 nu mai e niciun rom\u00e2n cu func\u0163ie de CEO. Ca \u015fi Radu, Oprescu face parte din genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 de bancheri de dup\u0103 Revolu\u0163ie, afirmat\u0103 \u00een managementul b\u0103ncilor \u00eenainte de a \u00eemplini 40 de ani. O explica\u0163ie a ascensiunii \u00een carier\u0103, cum a fost \u015fi \u00een cazul numero\u015filor lui colegi de facultate care au ales s\u0103 emigreze, a fost faptul c\u0103 to\u0163i au pus pe primul plan munca \u015fi realizarea profesional\u0103.<\/p>\n
\n“Eu m\u0103 bucur c\u0103 n-am plecat din \u0163ar\u0103, pentru c\u0103 oportunit\u0103\u0163ile erau aici mai mari. Cei care au emigrat au putut s\u0103 se realizeze \u00een str\u0103in\u0103tate gra\u0163ie unei cerbicii ie\u015fite din comun. Oameni dispu\u015fi s\u0103 munceasc\u0103 16 ore pe zi – genera\u0163ia noastr\u0103 de <hungry dogs> care dup\u0103 Revolu\u0163ie a sim\u0163it c\u0103 poate realiza orice \u015fi s\u0103 mearg\u0103 oriunde \u00een c\u0103utare de afirmare \u015fi de succes.” \u00cen schimb, tinerii de p\u00e2n\u0103 la 30-35 de ani de acum tind s\u0103 privilegieze calitatea vie\u0163ii personale \u015fi timpul liber – “\u015fi poate c\u0103 e mai corect a\u015fa”, \u00eens\u0103 la unii apare tendin\u0163a de a s\u0103ri peste etape, de a-\u015fi dori o func\u0163ie f\u0103r\u0103 a fi preg\u0103ti\u0163i pentru ea – de unde \u015fi sfatul pe care \u00eel d\u0103 tinerilor manageri \u015fi aspiran\u0163i la func\u0163ii de conducere: “Da\u0163i-v\u0103 timp s\u0103 cre\u015fte\u0163i”.<\/p>\n
\n\u015eeful Alpha e din categoria celor care abordeaz\u0103 cu metod\u0103 managementul: \u00eentre c\u0103r\u0163ile lui preferate se num\u0103r\u0103 “Leb\u0103da neagr\u0103” a lui Nicholas Taleb \u015fi studiile despre cultura organiza\u0163ional\u0103 ale lui Charles O’Reilly, profesor de management la Stanford. Un bun manager, sus\u0163ine el, trebuie s\u0103 \u015ftie \u015fi cine sunt liderii informali \u00een organiza\u0163ie, cei la care vin oamenii c\u00e2nd au o problem\u0103; Oprescu spune chiar c\u0103 a f\u0103cut un exerci\u0163iu de cultur\u0103 informal\u0103, cu chestionare, pentru definirea “conectorilor”, nucleele structurii informale de putere, \u015fi a “excentricilor” din organiza\u0163ie, cei situa\u0163i \u00een afara acesteia \u015fi deci nepotrivi\u0163i ca lideri.<\/p>\n
\nLa fel, un bun manager trebuie s\u0103 con\u015ftientizeze cum e perceput \u015fi ceea ce nu \u015ftie despre imaginea sa \u00een ochii celorlal\u0163i (“blind spots”). Un exemplu de “blind spot” \u00een cazul lui ar consta \u00een percep\u0163ia de manager sever, \u00een vreme ce el se descrie doar ca “un bancher care \u00eencearc\u0103 s\u0103 fie uman”, dar care a\u015fteapt\u0103 “s\u0103 fie impresionat doar de la <foarte bine> \u00een sus, acolo unde al\u0163ii sunt impresiona\u0163i de la <bine> \u00een sus”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
R\u0103svan Radu \u015fi Sergiu Oprescu sunt singuri CEO rom\u00e2ni care au reu\u015fit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een fruntea unor b\u0103nci cu capital majoritar str\u0103in.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[37508],"tags":[17638,170,7426,10129,7442,7320,47,77,98,552],"class_list":["post-112027","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-povestitor-de-viitor","tag-abonament","tag-achizitie","tag-cluj","tag-cumparaturi","tag-dezvoltare","tag-facebook","tag-lansare","tag-proiecte","tag-romania","tag-video"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/112027","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=112027"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/112027\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=112027"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=112027"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=112027"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}