{"id":1120,"date":"2005-10-10T20:42:00","date_gmt":"2005-10-10T20:42:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1120"},"modified":"2026-04-02T07:14:47","modified_gmt":"2026-04-02T07:14:47","slug":"turism-boutique-sau-hotel","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1120","title":{"rendered":"TURISM: Boutique sau hotel?"},"content":{"rendered":"

Tot mai populare in ultimii ani, boutique hotelurile au aparut ca o alternativa la “mamutii” cu sute de camere si atmosfera impersonala. Deocamdata, pot fi numarate pe degetele de la o mana. La propriu. Pentru ca piata bucuresteana de profil abia deschide ochii.<\/P>

 <\/o:p><\/P>

In centrul vechi al orasului Amsterdam<\/st1:place><\/st1:City>, pe o strada de 200 de metri, numeri 15-20 boutique hoteluri. “Cochete, frumoase si intime, atente la detalii si in care simti, cand intri, ca cineva s-a gandit la tine”, sintetizeaza pentru BUSINESS Magazin esenta investitiei intr-un astfel de obiectiv Jerry Van Schaik, proprietarul boutique hotelului Rembrandt. Venit in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> acum patru ani, olandezul a fost printre primii investitori care au vazut in centrul vechi al Bucurestiului un loc cu mult potential. A inceput cu Amsterdam Caf\u00e9, iar de mai putin de un an a “recidivat” cu un boutique  <\/SPAN>hotel, in care, daca nu ar fi meniurile din restaurant si biroul de receptie de la intrare, ai putea jura ca esti acasa. <\/P>

 <\/P>

Cautat in special de oamenii de afaceri straini, dar si de un numar restrans de romani, hotelul are doar 15 camere, in care proprietarii au incercat sa pastreze atmosfera de sfarsit de secol XIX, combinata cu tehnologie de ultima ora. “Avem 15 camere, dar din spatiul existent puteam face 30”, recunoaste Jerry  <\/SPAN>care, impreuna cu partenerul sau Gysbert Huyink, a refuzat sa faca rabat de la calitate. Nivelul investitiei spune acelasi lucru. “Am investit aproape un milion de euro pentru Rembrandt Hotel. Desigur ca se putea si mai putin, insa am dorit sa fie o investitie pe termen lung, calitatea fiind conditia primordiala”, spune Jerry van Schaik. Si e limpede pentru toata lumea ca o astfel de investitie nu se amortizeaza decat in timp. <\/P>

 <\/P>

Intr-o alta cladire din Bucurestiul vechi, mai precis intr-un bloc inalt si cu fatada ovala de langa Cismigiu, s-a deschis acum doi ani Hotelul Opera, amenajat in stilul anilor ”20. Incepand cu mobilierul si terminand cu rochiile camersitelor, totul ne intoarce in timp in perioada in care George Enescu incanta saloanele bucurestene cu muzica lui Wagner. “Hotelul a mers foarte bine de la inceput, fiind foarte bine primit de public”, spune pentru BUSINESS Magazin Diana Coca Cosma, directorul de marketing al lantului TH Hotels, care s-a lansat ca brand pe piata hoteliera in iunie 2005, purtand initialele proprietarei sale: Tonia Halpert. Care, ca si Jerry van Schaik, dupa ce a deschis primul boutique, doreste sa se extinda, atat in Bucuresti, cat si in alte orase din tara<\/st1:place>. Astfel, lantul TH Hotels, din care fac parte deocamdata Opera si Central (hotel modern), va deschide la sfarsitul acestui an un nou boutique hotel, Venezia, care va fi urmat in 2008 de Palas. <\/P>

 <\/P>

Venezia, “fratele mai mare” al hotelului Opera, va avea 50 de camere, cu decoratii speciale si personalizate, dar totodata dotate cu internet de mare viteza, televiziune prin satelit, radiouri din perioada interbelica in care au fost incarsate CD-playere, exact in acelasi stilul promovat de Opera, dupa cum spune Diana Coca Cozma.  <\/SPAN><\/P>

<\/SPAN> <\/P>

Cat de tare a prins acest gen de hoteluri la public?  <\/SPAN>“Opera are un grad de ocupare de 80%, cu variatii de plus-minus 10% in unele perioade ale anului. Oricum, 50% sunt clienti fideli, care se cazeaza doar la noi cand vin in Bucuresti”, spune directorul de marketing al hotelului, care a avut, din 2002, un ritm de crestere de 10% pe an a cifrei de afaceri. <\/P>

 <\/P>

Dar cum se impaca o cladire veche, construita in cu totul alte scopuri, cu amenajarea unui hotel? In timpul restaurarii Amsterdam Caf\u00e9 si Rembrandt Hotel, investitorii si-au dat seama ca e dificil sa modifici trasaturile originale ale unui imobil vechi pentru a-l transforma in hotel sau restaurant. “Cert este ca proiectul ti-l dicteaza in primul rand cladirea”, marturiseste Jerry van Schaik. Pe de alta parte, “astfel de hoteluri parca nu ies bine daca nu le amenajezi intr-o cladire speciala”, adauga el.  <\/SPAN><\/P>

<\/SPAN> <\/P>

Asa stand lucrurile, proprietarii nu vor sa se opreasca aici. “Mai avem proiecte, atat pentru boutique hoteluri, cat si pentru locatii obisnuite. Primul va prinde contur in 2006, daca vom avea noroc si cladirea in care dorim sa amenajam urmatorul hotel Rembrandt va fi retrocedata proprietarului”, explica olandezul. Iar Jerry van Schaik si partenerii sai nu sunt singurii care stau cu ochii pe aceste cladiri. Numerosi investitori asteapta ca noile legi ale proprietatii sa isi faca efectul si sa iasa pe piata imobilele interesante din Bucuresti, dar si din alte orase. Dar cate astfel de cladiri sunt in Bucuresti? Dar in tara<\/st1:place>? Mai precis, exista potential arhitectonic pentru viitorul acestei nise hoteliere? Raspunsul autoritatilor este fara echivoc: “Da, investitori sa fie!”. “In intreaga tara<\/st1:place>, exista 90.000 de cladiri vechi de retrocedat, dintre care aproximativ 50.000 se afla in marile orase”, au declarat pentru BUSINESS Magazin oficiali ai Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor. <\/P>

 <\/P>

Totusi, daca ar fi sa luam in calcul doar una dintre principalele nevoi ale boutique hotelurilor – aceea de a fi situat in centru, aproape de locurile unde se poate simti “suflul” orasului –  <\/SPAN>numarul potentialelor locatii se reduce simtitor. In zona Bucurestiului vechi (mai precis in perimetrul dintre Piata Unirii si Piata Universitatii), au fost “inventariate” aproximativ de 520 cladiri, dintre care doar 38% sunt inregistrate ca fiind semnificative arhitectural. <\/P>

<\/SPAN> <\/P>

Iar reprezentantii sectorului imobiliar spun ca acest sfarsit de an reprezinta un foarte bun moment pentru restituirea unor cladiri. “Cele mai profitabile afaceri se pare ca vor avea loc in zona cladirilor in care functioneaza scoli, licee, gradinite, sedii de partide, spitale, teatre si care urmeaza sa fie revandute dupa retrocedare”, explica Artur Silvestri, presedintele Patronatului Imobiliar Roman. Analistul imobiliar apreciaza ca aproximativ 80% dintre cladirile recuperate de proprietari sunt “aruncate” in circuitul pietei pentru a fi revandute la preturi cat mai bune. <\/P>

 <\/P>

Pe de alta parte, e limpede pentru toti cei interesati ca tocmai acestea sunt si cele mai scumpe obiective de pe o piata imobiliara nu de putine ori cu preturi exorbitante. “Piata imobiliara a anului 2005 este una extrem de scumpa, iar cine vrea sa scoata bani din vanzarea cladirilor retrocedate va obtine un castig bun. In urma cu sapte ani, afacerea nu era deloc buna, pentru ca piata nu explodase inca”, mai spune Silvestri. Cu alte cuvinte, statul a fost pana la urma un bun custode pentru aceste cladiri si le-a aruncat pe piata la momentul potrivit. Iar dupa Bucuresti, momentul e potrivit indeosebi pentru orasele din Transilvania. “Pentru 2006, avem proiecte de extindere in Brasov<\/st1:place><\/st1:City>, Sibiu<\/st1:place><\/st1:City> si Sighisoara”, spune Jerry van Schaik. Orasele vizate sunt bogate atat din punct de vedere arhitectural, cat si din  <\/SPAN>punctul de vedere al vietii culturale si de afaceri. Iar cladiri sunt suficiente in aceste orase. “Acum, dupa experienta Rembrandt, stim exact ce avem de facut”, marturiseste el. <\/P>

 <\/P>

Pana acum, boutique hotelurile au fost aduse in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> de investitori occidentali sau care si-au petrecut lungi perioade de timp in Europa de Vest si Statele Unite. Managerii romani au preferat hoteluri mai reci, cu multe camere, din care banii sa iasa cu aceeasi viteza cu care au intrat. Tendinta care, din nefericire, nu este valabila doar pentru hoteluri. <\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tot mai populare in ultimii ani, boutique hotelurile au aparut ca o alternativa la "mamutii" cu sute de camere si atmosfera impersonala. Deocamdata, pot fi numarate pe degetele de la o mana. La propriu. Pentru ca piata bucuresteana de profil abia deschide ochii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[690],"class_list":["post-1120","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-turism-boutique-sau-hotel"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1120","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1120"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1120\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22618,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1120\/revisions\/22618"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1120"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1120"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1120"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}