{"id":111997,"date":"2014-09-21T23:00:00","date_gmt":"2014-09-21T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=111997"},"modified":"2014-09-21T23:00:00","modified_gmt":"2014-09-21T23:00:00","slug":"antreprenorul-care-a-ocupat-cu-magazine-o-strada-intreaga-din-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=111997","title":{"rendered":"Antreprenorul care a ocupat cu magazine o strad\u0103 \u00eentreag\u0103 din Bucure\u015fti"},"content":{"rendered":"

\n\u00centre cei doi poli la care viseaz\u0103 pasiona\u0163ii de senza\u0163ii tari din Rom\u00e2nia, se afl\u0103 o por\u0163iune din Calea Mo\u015filor, col\u0163 cu B\u0103r\u0103\u0163iei, unde David Neac\u015fu a a\u015fezat polul echipamentelor sportive outdoor.<\/p>\n

\nSe \u00eemplinesc 20 de ani de c\u00e2nd alpinistul David Neac\u015fu voia s\u0103 plece pe Everest. Organizatorul expedi\u0163iei a fugit \u00eens\u0103 cu o parte din banii str\u00e2n\u015fi, iar alpinistul a r\u0103mas acas\u0103 \u015fi a pus bazele unei afaceri. \u00centre timp, a bifat dou\u0103 victorii importante: a ajuns pe Everest \u015fi a c\u00e2\u015ftigat pariul pe pia\u0163a de echipament sportiv pentru activit\u0103\u0163i \u00een aer liber din Rom\u00e2nia. Grani\u0163ele micului s\u0103u imperiu de bocanci, schiuri, haine impermeabile, corturi \u015fi sute de accesorii se \u00eentind pe primii zeci de metri din Calea Mo\u015filor, \u00een spatele Magazinului Cocor. Cele cinci magazine, care ocup\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de 700 de metri p\u0103tra\u0163i, sunt vecine cu un magazin cu rochii de mireas\u0103, cu o flor\u0103rie, cu un atelier de reparat \u00eenc\u0103l\u0163\u0103ri \u015fi cu magazinul sportiv Salomon.<\/p>\n

\nTot nume inspirate de pasiunea pentru alpinism au \u015fi depozitele firmei, \u00eentinse pe al\u0163i 700 de metri p\u0103tra\u0163i: Muntele Vinson, Elbrus, Carstensz Pyramid sau McKinley. La prima vedere, denumirile par o simpl\u0103 \u00een\u015firuire de v\u00e2rfuri montane folosite ca strategie de marketing pentru pasiona\u0163ii de alpinism. Sunt, de fapt, primele v\u00e2rfuri cucerite de alpinistul David Neac\u015fu, mai cunoscut printre pasiona\u0163i pentru expedi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti conduse de el \u00een premier\u0103 pe toate continentele \u015fi mai pu\u0163in pentru faptul c\u0103 este proprietarul magazinelor Himalaya, compania cu 27 de angaja\u0163i care se \u00eendreapt\u0103 spre venituri de \u015fapte milioane de euro anul acesta.<\/p>\n

\nL-am g\u0103sit pe Neac\u015fu \u00eentr-o camer\u0103 de aproximativ cinci metri p\u0103tra\u0163i, dup\u0103 ce am parcurs vreo 50 de metri de magazin, f\u0103c\u00e2ndu-mi loc printre c\u0103\u015fti pentru alpinism, hamuri, carabiniere, piole\u0163i \u015fi alte accesorii specifice. St\u0103tea la un birou acoperit de teancuri de h\u00e2rtii, albume \u00eendesate cu fotografii din toat\u0103 lumea, tablouri cu simboluri necunoscute \u015fi obiecte pe care nu oricine le poate numi cu u\u015furin\u0163\u0103. \u201eAsta este o mantra cu scriere \u00een sanscrit\u0103 pe care mi-a d\u0103ruit-o un lama c\u00e2nd am plecat singur spre Everest pentru a pune la cale expedi\u0163ia din 2003\u201c, a explicat el. La g\u00e2t poart\u0103 un medalion dintr-o piatr\u0103 cu model \u201eochi de tigru\u201c, extras\u0103 din mun\u0163ii Himalaya \u015fi pe care \u201edac\u0103 o mai vede\u0163i la altcineva la g\u00e2t, sigur face alpinism\u201c.  La 54 de ani, Neac\u015fu are la activ 37 de expedi\u0163ii mari pe toate continentele, dintre care 19 premiere rom\u00e2ne\u015fti. Petrece 200 de zile pe an \u00een expedi\u0163ii, iar \u00een restul timpului se afl\u0103 \u00een magazinele sale de pe Calea Mo\u015filor. Z\u00e2mbe\u015fte mult \u015fi poveste\u015fte cu lacrimi \u00een ochi despre experien\u0163ele tr\u0103ite, ax\u00e2ndu-se pe cele legate de alpinism \u015fi mai pu\u0163in pe afacere, care este, potrivit lui, doar un mijloc de a-\u015fi atinge visele.<\/p>\n

\nNeac\u015fu \u015fi-a \u00eenceput cariera \u00een urm\u0103 cu 30 de ani, mai \u00eent\u00e2i ca instructor \u00een cadrul \u015fcolii de ghizi na\u0163ionali a BTT-ului, iar apoi la Centrul Universitar Bucure\u015fti. A ocupat apoi, timp de doi ani, func\u0163ia de director de agen\u0163ie de turism \u00een cadrul unei firme fondate de fo\u015ftii s\u0103i elevi de la \u015fcoala de ghizi, iar \u00een 1993 a decis s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 propria afacere. \u201eDup\u0103 ce mi-au degerat picioarele pe munte, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac un magazin pentru a aduce echipamente de care aveam nevoie eu \u00een primul r\u00e2nd, iar, apoi, pentru a putea pleca oriunde \u00een lumea asta f\u0103r\u0103 s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 dau socoteal\u0103 nim\u0103nui, s\u0103 fiu propriul meu st\u0103p\u00e2n\u201c, descrie el principala motiva\u0163ie care l-a \u00eempins spre antreprenoriat. Un argument \u00een plus au fost cei 7.000 de dolari pe care \u00eei str\u00e2nsese pentru o expedi\u0163ie \u00een Himalaya, care avea ca scop final escaladarea v\u00e2rfului Cho Oyu \u015fi care nu s-a mai concretizat pentru c\u0103 liderul expedi\u0163iei a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plece cu banii str\u00e2n\u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment.<\/p>\n

\n\u00cent\u00e2mplarea l-a inspirat \u00een denumirea afacerii \u015fi l-a motivat s\u0103 inaugureze primul magazin. A investit cei 7.000 de dolari \u00eentr-un spa\u0163iu de aproximativ 40 de metri p\u0103tra\u0163i din complexul comercial Unirea, la etajul patru, \u00een aripa C\u0103l\u0103ra\u015fi. Magazinul a fost construit sub forma unei cabane din lemn \u015fi a fost ridicat\u0103 \u00een aproximativ trei luni chiar de cei care au lucrat apoi \u00een magazin. \u201eNici eu nu \u015ftiu de unde luam echipamentele atunci, aveam trei modele de bocanci, dou\u0103 de rucsacuri \u015fi cinci carabiniere\u201c, spune, glumind, antreprenorul. \u00cen 1998, dup\u0103 ce magazinul Unirea a fost cump\u0103rat de omul de afaceri Dan Adamescu, pre\u0163ul chiriei a crescut, iar Neac\u015fu a fost nevoit s\u0103 caute un alt spa\u0163iu \u00een care s\u0103 \u00ee\u015fi v\u00e2nd\u0103 echipamentele. L-a g\u0103sit \u00een apropiere, pe Calea Mo\u015filor. Dup\u0103 ce l-a \u00eenchiriat, a muncit vreme de doi ani la amenajarea acestuia, mai ales din cauza subsolului, care fusese l\u0103sat \u00een paragin\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nA reu\u015fit s\u0103 inaugureze magazinul la \u00eenceputul anului 2000. \u201eAveam 11 angaja\u0163i \u015fi abia \u00eemi permiteam s\u0103 le pl\u0103tesc salariile. Nu am avut bani \u015fi pentru paz\u0103 \u015fi, \u00een primele trei luni de func\u0163ionare, am dormit \u00een fa\u0163a magazinului, \u00eentr-un cort\u201c, \u00ee\u015fi aminte\u015fte el. Era o perioad\u0103 c\u00e2nd furnizorii de echipamente nu aveau \u00eencredere \u00een oamenii de afaceri din Rom\u00e2nia, iar Neac\u015fu trebuia s\u0103 fac\u0103 plata pentru marf\u0103 \u00een avans, aspect care \u00eengreuna situa\u0163ia antreprenorului aflat la \u00eenceput. Dup\u0103 trei luni, a reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 la linia de plutire, mai cu seam\u0103 c\u0103 \u00eencheiase \u015fi contracul cu firma Mammut, unul dintre cele mai profitabile branduri din magazinele sale \u015fi \u00een prezent. Dup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate, a extins spa\u0163iul cu \u00eenc\u0103 o \u00eenc\u0103pere, dedicat\u0103 alpinismului, \u015fi a cump\u0103rat spa\u0163iul magazinului, \u00een schimbul unei sume de 45.000 de euro.<\/p>\n

\n\u00cen 2003, Neac\u015fu a \u00eenchiriat \u015fi cele dou\u0103 spa\u0163ii aflate vizavi de magazinul ini\u0163ial, pe care le-a dedicat v\u00e2nz\u0103rii de \u00eembr\u0103c\u0103minte Mammut \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, iar, ulterior, a cump\u0103rat \u015fi cele dou\u0103 spa\u0163ii, investind circa 600.000 de euro \u00een acestea. Alte dou\u0103, destinate bicicletelor high end de munte, dar \u015fi altor branduri de haine pentru sportivi, le-a inaugurat \u00een 2006 \u00een spa\u0163ii \u00eenchiriate, pe care antreprenorul ar vrea de asemenea s\u0103 le cumpere. \u00cen toate sunt expuse aproximativ 5.000 de produse ale unor branduri de echipamente outdoor precum Petzl, Mammut, Austrialpin, Silva, Gerber, Tendon, Lowa, Asolo, Rock Empire, Nikwax, Lorpen, Laken, NicImpex, Julbo, Trimm, Suunto, Deuter, Kovea. A reu\u015fit s\u0103 c\u00e2\u015ftige contractele cu ei prin participarea la t\u00e2rgurile de profil, cum ar fi cel care se organizeaz\u0103 \u00een luna februarie la M\u00fcnchen sau cel de la jum\u0103tatea lunii iulie din Elve\u0163ia, dar \u015fi \u00een China sau Statele Unite ale Americii. Nu rateaz\u0103 t\u00e2rgurile, deoarece \u201e\u00een fiecare an se schimb\u0103 lucrurile, ca \u015fi \u00een telefonie, IT \u015fi altele\u201c. Face comenzile cu nou\u0103 luni sau chiar cu un an \u00eenainte. Dac\u0103 la \u00eenceput c\u00e2\u015ftiga cu greu \u00eencrederea furnizorilor, acum termenele de plat\u0103 de la branduri precum Mammut sau Petzl ajung chiar \u015fi la 90 de zile. \u201eAu venit chiar la mine acas\u0103 s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 nu v\u00e2nd \u00eentr-un apartament\u201c, spune Neac\u015fu.<\/p>\n

\nPe l\u00e2ng\u0103 v\u00e2nzarea \u00een magazinele proprii, \u00een primii ani antreprenorul a f\u0103cut \u015fi distribu\u0163ie pentru magazinele specializate r\u0103sp\u00e2ndite \u00een \u0163ar\u0103. A atins maximul afacerii \u00een 2007, c\u00e2nd firma sa a \u00eenregistrat venituri de 13,5 milioane de euro \u015fi profit de 500.000 de euro. A atras \u015fi interesul cump\u0103r\u0103torilor, \u00eens\u0103 a renun\u0163at la acest g\u00e2nd c\u00e2nd a v\u0103zut cine avea s\u0103 \u00eei conduc\u0103 afacerea \u00een continuare. \u201eF\u0103cusem auditul \u00een 2008, dar, c\u00e2nd am dat m\u00e2na cu viitorul cump\u0103r\u0103tor, m-am r\u0103zg\u00e2ndit. Nu am mai v\u00e2ndut chiar dac\u0103 mi-a oferit o sum\u0103 frumoas\u0103, 6,4 milioane de euro.\u201c<\/p>\n

<\/p>\n

\nCriza, cre\u015fterea TVA-ului de la 19 la 24% \u015fi devalorizarea leului nu l-au ocolit. \u201e\u00cen 2009, c\u00e2nd m-am \u00eentors din Antarctica, dup\u0103 alte dou\u0103 luni petrecute \u00een America de Sud, am avut un moment de cump\u0103n\u0103 c\u00e2nd am v\u0103zut nebunia de aici \u015fi am tras fr\u00e2na de m\u00e2n\u0103\u201c, spune el, referindu-se la faptul c\u0103 a oprit livrarea c\u0103tre distribuitori, mul\u0163i dintre ei datornici, \u015fi s-a axat pe v\u00e2nzarea \u00een magazinele proprii. O alt\u0103 decizie pe care a luat-o a fost s\u0103 men\u0163in\u0103 pre\u0163urile la acela\u015fi nivel cu cele din 2008, sc\u0103z\u00e2nd astfel marja de profit din cauza devaloriz\u0103rii leului. Astfel, chiar dac\u0103 profitabilitatea a sc\u0103zut, volumul v\u00e2nz\u0103rilor a \u00eenregistrat pe timp de criz\u0103 cre\u015fteri de circa 20%.<\/p>\n

\nAntreprenorul spune c\u0103 \u00een prezent cele mai v\u00e2ndute produse sunt hainele brandului Mammut, care genereaz\u0103 40% din v\u00e2nz\u0103ri, \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile – ajunge s\u0103 v\u00e2nd\u0103 anual circa 14.000 de perechi de bocanci – reprezent\u00e2nd 20% din v\u00e2nz\u0103ri, iar apoi urmeaz\u0103 echipamentele de alpinism \u015fi camping. Un motor important al afacerii sunt v\u00e2nz\u0103rile de pe site-ul Himalaya, unde, dup\u0103 doi ani de la lansare, sunt listate circa 70% din produsele disponibile \u00een magazinele fizice \u015fi care aduce v\u00e2nz\u0103ri lunare de aproximativ 70.000 de lei, \u00een cre\u015ftere cu 60% fa\u0163\u0103 de anul trecut. Totu\u015fi, antreprenorul nu \u00eencurajeaz\u0103 cump\u0103rarea hainelor sau bocancilor de munte astfel, fiind lucruri care trebuie \u00eencercate la fa\u0163a locului.<\/p>\n

\n80% dintre venituri sunt aduse \u00eens\u0103 de contractele cu institu\u0163ii ale statului \u015fi companii, care au nevoie de echipamentele sale. A \u00eenceput cu contracte cu trupele speciale, c\u0103tre care furnizeaz\u0103 echipament \u00eenc\u0103 din perioada magazinului din Unirea, iar, \u00een prezent, colaboreaz\u0103 cu aproximativ 40 de institu\u0163ii \u015fi companii, printre care firme de alpinism utilitar, Inspectoratul Special pentru Situa\u0163ii de Urgen\u0163\u0103, SMURD, Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u015fti, Dun\u0103rea de Jos (care folose\u015fte echipamentele de camping ale antreprenorului \u00een perioadele de urm\u0103rire a sturionilor, c\u00e2nd dorm pe malul Dun\u0103rii), Vodafone.<\/p>\n

\nSe ocup\u0103 de contracte \u015fi de magazine \u00een cele c\u00e2teva zile \u00een care se afl\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, iar \u00een restul timpului se bazeaz\u0103 pe cei 27 de angaja\u0163i, mul\u0163i dintre ei fiind al\u0103turi de el de la \u00eenceputul afacerii. Pe ace\u015ftia \u00eei nume\u015fte parteneri \u015fi prieteni.<\/p>\n

\nAlpinistul \u00ee\u015fi fixeaz\u0103 plec\u0103rile cu un an \u00eenainte, direc\u0163ion\u00e2nd c\u0103tre acestea surplusul de profit de la magazin. David Neac\u015fu nu \u00ee\u015fi clasific\u0103 expedi\u0163iile \u00een func\u0163ie de gradul de dificultate, ci de st\u0103rile pe care i le-au generat: cea mai palpitant\u0103, cea mai lini\u015ftit\u0103, cea mai frumos colorat\u0103, cea mai frumos mirositoare. \u201eDac\u0103 ar fi s\u0103 \u00eemi rezum via\u0163a \u00een scris, a\u015f scrie trei c\u0103r\u0163i despre mine: una despre expedi\u0163ia \u00een Papua-Noua Guinee, cea mai palpitant\u0103, a doua despre expedi\u0163ia \u00een Antarctica \u00een care, timp de o lun\u0103, mi-au tremurat picioarele de emo\u0163ie,  iar alta despre tot ce am f\u0103cut \u00een via\u0163a mea, inclusiv expedi\u0163ia pe Everest. Afacerea este o mic\u0103 parte din via\u0163a mea, un mijloc prin care \u00eemi \u00eendeplinesc visele\u201c, poveste\u015fte antreprenorul. \u015ei, pentru c\u0103 are multe de povestit, din 2008 a devenit \u015fi vorbitor motiva\u0163ional \u00een cadrul unor conferin\u0163e \u0163inute de companii, \u00een care \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 pe oamenii de afaceri c\u0103 nimic \u00een lume, nici m\u0103car construirea unui business, nu este imposibil dac\u0103 el a reu\u015fit s\u0103 urce pe Everest. O afacere se asem\u0103n\u0103, din multe puncte de vedere, cu escaladarea unui munte, iar zicala \u201eNu v\u00e2rful, ci drumul p\u00e2n\u0103 acolo conteaz\u0103\u201c este, din punctul lui de vedere, c\u00e2t se poate de poate de real\u0103. Le-a spus oamenilor din companii precum Sanofi-Aventis, Regina Maria, Danone, Covalact, ING sau Nivea c\u0103, de\u015fi nu \u015fi-au atins \u00eenc\u0103 Everestul, trebuie ca m\u0103car s\u0103 viseze la acesta.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nEscaladarea pe Everest din urm\u0103 cu 11 ani, prima expedi\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 pe Everest, a fost cea care l-a marcat cel mai mult. \u201eNiciunul din cei 14 rom\u00e2ni nu a p\u0103\u0163it nimic grav, dar am reu\u015fit s\u0103 vorbesc despre aceasta abia la trei ani dup\u0103.\u201c Una din cele mai palpitante expedi\u0163ii a fost cea din Papua-Noua Guinee, din 2007, c\u00e2nd el \u015fi echipa sa au fost lua\u0163i ostatici de c\u0103tre triburile de acolo: \u201eNu conta c\u0103 suntem rom\u00e2ni, fiindc\u0103 eram albi, pe noi scria dolari\u201c. \u00cen schimbul eliber\u0103rii, papua\u015fii voiau de la ei 10.000 de dolari. Au negociat \u015fi au reu\u015fit s\u0103 scape \u00een cele din urm\u0103 cu plata a 1.600 de dolari, to\u0163i banii pe care i-au avut \u00een buzunar, apoi au trecut, nu f\u0103r\u0103 probleme, prin teritoriul minei Grasberg, cea mai mare min\u0103 de exploatare de aur din lume, cu un diamentru de circa 170 de kilometri. \u201eLacul de exploatare avea o ad\u00e2ncime de 800 de metri, era plin de ma\u015fini cu ro\u0163ile c\u00e2t noi, ca \u00een Kafka.\u201c Au reu\u015fit s\u0103 negocieze cu ambasada american\u0103 traversarea minei f\u0103r\u0103 permis \u015fi au reu\u015fit astfel s\u0103 evite \u00eentoarcerea prin tribul papua\u015f.<\/p>\n

\nExpedi\u0163ia din 2009 \u00een Antarctica a fost cea mai dificil\u0103, at\u00e2t din punctul de vedere al preg\u0103tirii, c\u00e2t \u015fi financiar: 33.570 dolari a costat doar taxa expedi\u0163iei, iar preg\u0103tirea fizic\u0103 a durat un an de zile. \u201eMi-au tremurat picioarele de emo\u0163ie \u015fi, dac\u0103 a\u015f mai avea banii \u0103\u015ftia, m-a\u015f mai duce o dat\u0103.\u201c Costurile pentru expedi\u0163ii variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de zonele \u00een care sunt f\u0103cute. Spre exemplu, pentru o expedi\u0163ie \u00een Alaska, unde merge anual \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163at deja obiceiurile locului, pl\u0103te\u015fte circa 2.000 de dolari, \u00een care sunt incluse taxa de rezerva\u0163ie, plata \u015ferpa\u015filor, a buc\u0103tarilor \u015fi a m\u00e2nc\u0103rii. Expedi\u0163ia de o lun\u0103 \u00een Tibet l-a costat aproximativ 3.000 de euro, iar cea din Noua Zeeland\u0103, 4.000 de euro. \u00cen Peru, unde a ajuns pentru a 12-a oar\u0103, a cheltuit 1.500 de dolari. \u201e\u015etiam ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nc, \u015ftiam unde s\u0103 dorm, \u015ftiu limba \u015fi m\u0103 pricep s\u0103 negociez la s\u00e2nge, totul duce la negociere. Oricum, ce fac eu cost\u0103 mult mai pu\u0163in dec\u00e2t orice concediu f\u0103cut \u00een general de oamenii de afaceri de aici.\u201c<\/p>\n

<\/p>\n

\nTrendul de vacan\u0163e inedite, care s\u0103 implice trasee cu grad mare de dificultate, precum cele pe Kilimanjaro, Caucaz, Mont Blanc, a \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 din ce \u00een ce mai mult pe seama faptului c\u0103 tot mai mul\u0163i angaja\u0163i \u00een multina\u0163ionale simt nevoia de a evada din rutina \u00een care au intrat, observ\u0103 Neac\u015fu. \u201e\u00cen perioada aceasta, \u00eencepe sezonul de escaladare a muntelui Kilimanjaro \u015fi cred c\u0103 sunt aproximativ 60 de rom\u00e2ni care vor pleca anul acesta acolo\u201c, spune el.<\/p>\n

\nAlpinistul a fost primul rom\u00e2n care a escaladat cel mai \u00eenalt munte al Africii, iar mul\u0163i din cei care se preg\u0103tesc pentru o astfel de expedi\u0163ie vin \u00een magazinele lui nu doar pentru a-\u015fi lua echipamentul, ci \u015fi pentru a se sf\u0103tui cu el. Neac\u015fu \u00ee\u015fi aminte\u015fte de o doamn\u0103 directoare din cadrul Raiffeisen care a venit \u00een magazin cu scopul de a se echipa pentru Kilimanjaro. Se apucase de trei luni de acest sport \u015fi, de\u015fi a subestimat-o la \u00eenceput, a escaladat Caucazul, v\u00e2rful Mont Blanc, dar \u015fi Aconcagua, cel mai \u00eenalt v\u00e2rf din America de Sud. \u201eLa noi veneau de obicei altfel de oameni, cu m\u00e2inile degerate, dar s-a schimbat profilul \u00een ultimul timp pentru c\u0103 oamenii \u00eencep s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la natur\u0103.\u201c \u00cencurajeaz\u0103 evadarea pe munte \u015fi \u00eei sf\u0103tuie\u015fte pe cei care doresc s\u0103 practice un astfel de sport s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu trasee de \u015fase ore, pe mun\u0163ii din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nPentru a sus\u0163ine aceast\u0103 tendin\u0163\u0103, conduce el \u00eensu\u015fi grupuri de angaja\u0163i din companii, prin intermediul unei agen\u0163ii care organizeaz\u0103 team building-uri. \u201eMuntele te \u00eemprietene\u015fte, iar st\u00e2nca te modeleaz\u0103, trebuie s\u0103 urci mult pe st\u00e2nc\u0103 pentru a vedea cine e\u015fti\u201c, explic\u0103 Neac\u015fu una dintre \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile muntelui. Siguran\u0163a pe munte, al\u0103turi de preg\u0103tirea fizic\u0103, echip\u0103 \u015fi somn sunt cei trei factori care, potrivit alpinistului, asigur\u0103 reu\u015fita unei expedi\u0163ii. \u00cen ce prive\u015fte echipamentul, costurile pentru un echipament de baz\u0103 pentru o expedi\u0163ie de timp de var\u0103 pornesc de la 1.000 de lei, iar pentru iarn\u0103 pre\u0163urile pornesc de la aproximativ 3.000 de lei. \u201eC\u00e2nd aud aceste pre\u0163uri, mul\u0163i spun c\u0103 nu au nevoie de lucruri extravagante, dar uit\u0103 c\u0103 un astfel de echipament se cump\u0103r\u0103 pentru trei ani \u015fi, \u00een anumite situa\u0163ii, poate s\u0103 le salveze via\u0163a\u201c, spune Neac\u015fu.<\/p>\n

\nEl crede c\u0103 marile lan\u0163uri de magazine care v\u00e2nd, \u00een majoritatea cazurilor, echipament mai ieftin, nu i-au afectat afacerea, clien\u0163ii lor \u00eentorc\u00e2ndu-se la el \u00een cele din urm\u0103. \u201eNu  ai cum s\u0103 cumperi un bocanc de calitate de l\u00e2ng\u0103 o palet\u0103 de ping-pong, bocancul este un produs personalizat.\u201c \u00cen magazinele sale, Neac\u015fu vinde exclusiv echipament pentru activit\u0103\u0163i sportive \u00een afara terenurilor clasice de sport, \u00een timp ce concuren\u0163ii intra\u0163i pe pia\u0163\u0103 v\u00e2nd mai ales echipament pentru sporturile tradi\u0163ionale.<\/p>\n

\nA observat c\u0103 mai este loc pe pia\u0163a autohton\u0103 pentru astfel de afaceri prin colaborarea cu cele 30 de magazine mici din \u0163ar\u0103, c\u0103tre care vinde produsele \u00een volume mici, \u00een baza unor comenzi ferme. Crede \u00eens\u0103 c\u0103 antreprenorii din provincie care \u00eencearc\u0103 s\u0103 creasc\u0103 astfel de afaceri nu au destul\u0103 for\u0163\u0103 s\u0103 o fac\u0103. Alpinistul rom\u00e2n Adi Gl\u0103van \u015fi-a lansat o afacere \u00een domeniu \u00een Timi\u015foara, d\u00e2nd curs pasiunii sale pentru care nu exista niciun magazin \u00een ora\u015ful s\u0103u. \u00cen prim\u0103vara anului 2005 a \u00eenfiin\u0163at agen\u0163ia de turism de aventur\u0103 axat\u0103 pe activit\u0103\u0163i montane \u015fi team building-uri de aventur\u0103 Par-Alpin, iar \u00een toamna aceluia\u015fi an a deschis magazinul. Patru ani mai t\u00e2rziu a lansat \u015fi un serviciu extern de securitate a muncii la \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi de alpinism utilitar. Vinde branduri precum CAMP, Petzl, Beal, ATTA, Climbing Technology, Ortovox, iar cel mai profitabil este, potrivit lui, CAMP. Clien\u0163ii s\u0103i sunt fie copii \u015fi adolescen\u0163i cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 12 \u015fi 16 ani, cu p\u0103rin\u0163i pasiona\u0163i de mersul pe munte, fie tineri adul\u0163i cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 30 \u015fi 35 de ani care caut\u0103 noi metode de relaxare \u00een natur\u0103. Pachetele turistice integreaz\u0103 echiparea, dar \u015fi conducerea grupurilor. Investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 a fost de circa 20.000 de euro, iar veniturile au ajuns anul trecut la aproximativ 73.000 de euro. \u201ePia\u0163a a fost afectat\u0103 destul de mult de criz\u0103, primele fonduri t\u0103iate au fost cele de la rubrica hobby, iar clien\u0163ii de team building au disp\u0103rut. Pia\u0163a va cre\u015fte, dar \u00eencet \u015fi f\u0103r\u0103 un salt spectaculos\u201c, observ\u0103 Gl\u0103van.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nAceea\u015fi combina\u0163ie de pasiune pentru alpinism \u015fi munte \u015fi lipsa echipamentelor specifice l-a inspirat \u015fi pe Gabriel Motic\u0103 s\u0103 improvizeze sau s\u0103 confec\u0163ioneze propriile echipamente. Imediat dup\u0103 Revolu\u0163ie, familia Motic\u0103 a lansat firma Gamontec, format\u0103 mai \u00eent\u00e2i dintr-un atelier de manufacturare de rucsacuri ale m\u0103rcii Maramont. Participarea la t\u00e2rgurile interna\u0163ionale de echipamente outdoor le-a dat ideea s\u0103 completeze afacerea cu importul \u015fi distribu\u0163ia de astfel de echipamente pentru pia\u0163a din Rom\u00e2nia, astfel c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 brandul Maramont, comercializeaz\u0103 \u015fi m\u0103rcile Camlebak, Kayland, Fuse, Had, Pieps, Fizan, Kong, Demon, Limar, Solda, Victorinox, Dynastar, Lange. Au deschis ulterior \u015fi magazinele proprii Maramontsport \u015fi au intrat \u015fi pe partea de comer\u0163 online, bonul mediu cu care v\u00e2nd produsele ajung\u00e2nd la 300 de lei. Afacerea, pornit\u0103 de la un capital de 2.000 de lei \u00een 1990, le aduce ast\u0103zi venituri de 500.000 de lei (cca 110.000 de euro), v\u00e2nz\u0103rile fiind \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163ite comparativ cu cele dinaintea crizei. La fel ca \u00een cazul Himalaya \u015fi Par-Alpin Grup, clien\u0163ii sunt persoanele pasionate de sporturile montane \u015fi de ie\u015firile \u00een natur\u0103, precum \u015fi diverse companii care au nevoie de echipament.<\/p>\n

<\/p>\n

\nNu to\u0163i pasiona\u0163ii care intrat pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103 au rezistat \u00eens\u0103: Alexandra Coliban, fiica alpini\u015ftilor Taina \u015fi Emil Coliban, poveste\u015fte pe site-ul Ascent.ro, singurul prin care firma mai comercializeaz\u0103 echipamentele, modul cum a evoluat afacerea Ascent. De la produc\u0163ia de rucsacuri \u015fi haine improvizate din petice cu blocatoare \u015fi col\u0163ari fabricate de prieteni, ‘prin uzinele patriei’, la v\u00e2nzarea de produse ale unor firme precum Atomic, Buff, Climbing Technology, Deuter, Kama, Lasting, Milo, Suunto, Polar, Salomon, The North Face, Scott, Olang, Rossignol. Au deschis primul magazin Ascent \u00een 1998, \u00een Bucure\u015fti, iar apoi s-au extins \u00een Bra\u015fov, Ia\u015fi, Timi\u015foara, ajung\u00e2nd la \u015fase magazine. Compania a \u00eenchis \u00eens\u0103 toate magazinele, iar \u00een prezent activeaz\u0103 doar online, cu inten\u0163ia de a inaugura \u00een cur\u00e2nd un showroom. Mountain Experts este o alt\u0103 afacere care nu a reu\u015fit s\u0103 se adapteze crizei; chiar dac\u0103 se afla \u00een zona Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, a dat faliment \u00een 2009. O re\u0163et\u0103 care a reu\u015fit a fost a francezilor Salomon, care activeaz\u0103 pe pia\u0163a autohton\u0103 cu dou\u0103 magazine stradale, unul \u00een Bra\u015fov, iar altul pe aceea\u015fi strad\u0103 pe care se afl\u0103 Himalaya, dar \u015fi cu un magazin \u00een centrul comercial AFI Palace Cotroceni \u015fi care a ajuns anul trecut la venituri de 1,36 mil. euro, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finan\u0163e.<\/p>\n

\nTo\u0163i juc\u0103torii de pe pia\u0163a de echipament sportiv outdoor ocup\u0103 o felie de circa 100 de milioane  de euro, potrivit lui David Neac\u015fu, parte a unei pie\u0163e totale de echipament sportiv estimate la 400 de milioane de euro. Pia\u0163a este dominat\u0103 de marii juc\u0103tori precum Decathlon, Intersport \u015fi Hervis Sports. Dac\u0103 retailerii autohtoni se concentreaz\u0103 pe spa\u0163iile stradale sau pe online, circa 90% din cele 100 de ma-ga-zine de arti-cole spor-tive de-\u0163i-nute de ace\u015ftia se afl\u0103 \u00een malluri sau par-curi co-mer-ciale. Situa\u0163ia nu este \u00eens\u0103 foarte optimist\u0103 nici pentru ace\u015ftia. Primul intrat pe pia\u0163\u0103, Intersport, cu afaceri de 25,7 milioane de euro anul trecut, a \u00eenregistrat pierderi de aproximativ 4 milioane de euro, pe fondul deschiderii a trei magazine: centrul comercial AFI Ploie\u015fti, Promenada Mall din Bucure\u015fti \u015fi centrul comercial dezvoltat de NEPI \u00een Gala\u0163i. Criza a dat planurile peste cap \u015fi austriecilor de la Hervis. Compania a mizat la intrarea \u00een \u0163ar\u0103, \u00een 2007, pe provincie, magazinul din Bucure\u015fti fiind doar al cincilea pe list\u0103, dup\u0103 magazinele deschise \u00een Cluj, T\u00e2rgu-Mure\u015f, Sibiu \u015fi Oradea. \u00cen 2008 compania a \u00eenregistrat o cifr\u0103 de afaceri de 13 milioane de euro, iar anul trecut a ajuns la afaceri de 15,9 milioane de euro \u015fi a trecut pe pierderi de circa 12.000 de euro. Lupta urmeaz\u0103 s\u0103 se intensifice pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103, prin mutarea pe care Immochan a anun\u0163at-o anul acesta, aducerea \u00een \u0163ar\u0103 a lan\u0163ului spaniol de articole sportive Decimas, care va deschide un magazin \u00een cadrul proiectului din Drumul Taberei \u015fi unul \u00een proiectul Coresi din Bra\u015fov.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nNeac\u015fu urm\u0103re\u015fte mi\u015fc\u0103rile din pia\u0163\u0103, dar se g\u00e2nde\u015fte mai mult la expedi\u0163ii. Pl\u0103nuie\u015fte o nou\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een Papua-Noua Guinee, la \u00eenceputul anului viitor va merge \u00een Uganda, la anul, \u00een Canada sau Islanda, iar \u00een toamna anului viitor va face ceva diferit, \u201epentru c\u0103 e cazul\u201c. \u00cen ce prive\u015fte dezvoltarea afacerii, vrea ca \u00een aceast\u0103 toamn\u0103 s\u0103 lanseze un magazin online destinat brandului Mammut, iar anul viitor vrea s\u0103 deschid\u0103 un nou magazin, destinat brandului indonezian Icebreaker, axat pe produc\u0163ia de haine din l\u00e2n\u0103 Merinos. Neac\u015fu nu a renun\u0163at \u00eens\u0103 nici la ideea care i-a venit \u00eenainte de criz\u0103, de a construi un mall dedicat echipamentelor pentru activit\u0103\u0163i \u00een aer liber. Inspirat de malluri din Grenoble, Fran\u0163a \u015fi Argentina, acesta ar fi construit din lemn, pe o structur\u0103 metalic\u0103. \u201eC\u00e2nd intr\u0103 \u00eentr-un magazin de genul acesta, omul trebuie s\u0103 simt\u0103 c\u0103ldura. O cl\u0103dire din o\u0163el \u015fi sticl\u0103 este simplu s\u0103 \u00eenchiriezi\u201c, spune el. Antreprenorul a\u015fteapt\u0103 \u00eens\u0103 momentul potrivit. \u201eAm posibilitatea s\u0103 \u00eel fac, dar cred c\u0103 nu este \u00eenc\u0103 momentul, din cauza crizei din care nu am ie\u015fit \u00eenc\u0103, dar \u015fi a culturii turistice a outdoor-ului, mai pu\u0163in dezvoltat\u0103 dec\u00e2t \u00een statele vestice.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centre cei doi poli la care viseaz\u0103 pasiona\u0163ii de senza\u0163ii tari din Rom\u00e2nia, se afl\u0103 o por\u0163iune din Calea Mo\u015filor, col\u0163 cu B\u0103r\u0103\u0163iei, unde David Neac\u015fu a a\u015fezat polul echipamentelor sportive outdoor. Se \u00eemplinesc 20 de ani de c\u00e2nd alpinistul David Neac\u015fu voia s\u0103 plece pe Everest. Organizatorul expedi\u0163iei a fugit \u00eens\u0103 cu o parte […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,26641,1679,255,82,306,7634,22512,8301,13261,11563,10343,98,17724,19707],"class_list":["post-111997","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-alpinism","tag-alpinist","tag-antreprenori","tag-bani","tag-bucuresti","tag-echipamente","tag-expeditie","tag-magazin","tag-mosilor","tag-ocupare","tag-plecare","tag-romania","tag-strada","tag-timp"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111997","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=111997"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111997\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=111997"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=111997"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=111997"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}