\nSondajul BNR din august privind creditarea companiilor nefinanciare \u015fi a popula\u0163iei relev\u0103 c\u0103 \u00een perioada aprilie-iunie, cererea de credite din partea companiilor a cunoscut doar “o cre\u015ftere marginal\u0103 la nivel agregat”, iar cererea din partea popula\u0163iei a crescut, indiferent de destina\u0163ia creditului (ipotecar sau de consum). Pentru al treilea trimestru, b\u0103ncile consultate (sondajul este efectuat \u00een r\u00e2ndul primelor 10 b\u0103nci dup\u0103 cota de pia\u0163\u0103, care de\u0163in cca 80% din totalul credit\u0103rii) a\u015fteapt\u0103 o reducere a cererii de credite din partea companiilor, determinat\u0103 \u00een special de sc\u0103derea cererii din partea corpora\u0163iilor, \u015fi o cre\u015ftere a cererii din partea popula\u0163iei.<\/p>\n
\nEste al doilea sondaj de la \u00eenceputul lui 2013 \u00eencoace, dup\u0103 cel din mai anul acesta, unde se manifest\u0103 net aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 divergent\u0103, dup\u0103 ce \u00een sondajul din februarie era a\u015fteptat\u0103 stagnare \u00een cazul tuturor categoriilor de credite pentru popula\u0163ie \u015fi sc\u0103dere a cererii de credite din partea companiilor (la acest din urm\u0103 capitol, situa\u0163ia a r\u0103mas neschimbat\u0103 din 2012 p\u00e2n\u0103 acum). \u00cen acela\u015fi timp, b\u0103ncile consider\u0103 c\u0103 riscul de credit asociat companiilor este \u00een cre\u015ftere la nivelul IMM \u015fi constant \u00een cazul corpora\u0163iilor, cele mai riscante sectoare fiind imobiliarele, construc\u0163iile \u015fi intermedierea financiar\u0103. Pentru T3, b\u0103ncile v\u0103d o relaxare moderat\u0103 a termenilor de creditare, at\u00e2t pentru companii, c\u00e2t \u015fi pentru popula\u0163ie, \u00een special \u00een cazul \u00eemprumuturilor pentru cump\u0103rarea de locuin\u0163e \u015fi terenuri, inclusiv \u00een contextul \u00een care pre\u0163urile locuin\u0163elor sunt a\u015fteptate s\u0103 scad\u0103 \u00een continuare.<\/p>\n
\nAceste evolu\u0163ii au dou\u0103 explica\u0163ii. Pe de o parte, \u00eencurajarea consumului intern ca nou\u0103 p\u00e2rghie de sus\u0163inere a economiei, \u00eencep\u00e2nd de anul trecut, c\u00e2nd salariul mediu brut a avut cea mai mare cre\u015ftere de la \u00eenceputul crizei \u00eencoace (de la 463 la 490 de euro). Tendin\u0163a n-a fost specific\u0103 doar Rom\u00e2niei, ci \u015fi altor \u0163\u0103ri din Est care au dep\u0103\u015fit grosul efortului de ajustare fiscal\u0103 din primii ani de criz\u0103; ea a fost \u00eencurajat\u0103 de guverne ca solu\u0163ie de rezerv\u0103 pentru cazul unei rec\u0103deri \u00een recesiune a zonei euro, principala destina\u0163ie de export a esticilor, \u015fi pornind de la exemplul Poloniei, unde men\u0163inerea cererii interne la un nivel rezonabil a ferit \u0163ara de recesiune. Pe de alt\u0103 parte, e vorba de rezultatul de p\u00e2n\u0103 acum al restructur\u0103rii \u00een sistemul bancar \u015fi al eforturilor de remediere a dezechilibrelor at\u00e2t \u00eentre credite \u015fi depozite, c\u00e2t \u015fi \u00eentre creditele \u00een lei \u015fi cele \u00een valut\u0103, cu dob\u00e2nzile aferente, influen\u0163ate \u00een grade variabile de politica BNR de relaxare treptat\u0103 a politicii monetare. \u00cen iulie, \u00eemprumuturile imobiliare \u00een lei au ajuns mai ieftine chiar dec\u00e2t cele \u00een euro, cu o dob\u00e2nd\u0103 efectiv\u0103 medie de 5,2% pe an, la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de nivelul din urm\u0103 cu trei ani.<\/p>\n
\nConform viceguvernatorului BNR Florin Georgescu, rata creditelor neperformante a sc\u0103zut \u00een iulie la 17,7%, de la un maxim de 22,3% \u00een prim\u0103vara acestui an, iar indicatorul de solvabilitate \u00een sistemul bancar (limita minim\u0103 cerut\u0103 de BNR: 8%) a crescut de anul trecut p\u00e2n\u0103 acum de la sub 15% la 17%. Dezintermedierea bancar\u0103, un proces inevitabil \u015fi temut de toat\u0103 lumea dup\u0103 2008, a fost \u00eenso\u0163it\u0103 \u015fi de aspecte pozitive: dac\u0103 b\u0103ncile str\u0103ine au retras \u00een cinci ani \u015fi jum\u0103tate 9 mld. euro din liniile de finan\u0163are acordate subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 13 mld. euro la sf\u00e2r\u015fitul lunii iunie, \u00een schimb a crescut tendin\u0163a de economisire (depozitele atrase de b\u0103nci de la popula\u0163ie \u015fi companii au crescut \u00een acela\u015fi interval cu aproape 11 mld. euro, la 49 mld. euro), iar dezechilibrul dintre creditele \u00een valut\u0103 \u015fi cele \u00een lei s-a redus. Potrivit anali\u015ftilor Raiffeisen, ponderea creditului neguvernamental \u00een valut\u0103, considerat\u0103 pe parcursul ultimilor zece ani, a cobor\u00e2t de la un maxim de 63,4% atins \u00een 2011 p\u00e2n\u0103 la 61,2% anul trecut, de\u015fi valoarea este departe \u00eenc\u0103 de minimul de 47,3% atins \u00een 2006. Restr\u00e2ngerea credit\u0103rii \u00een valut\u0103 explic\u0103 \u015fi faptul c\u0103, dac\u0103 ponderea maxim\u0103 \u00een PIB atins\u0103 dup\u0103 2004 de creditul neguvernamental a fost de 40% (2010 \u015fi 2011), ulterior aceasta s-a mic\u015forat progresiv p\u00e2n\u0103 la 34,8% anul trecut. Compara\u0163ia istoric\u0103 din datele Raiffeisen relev\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi un lucru alarmant.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cen ultimii zece ani, cele mai mari cre\u015fteri anuale ale creditului privat au avut loc \u00een 2006 (54,5%) \u015fi 2007 (60,4%), \u00een timp ce din 2009 p\u00e2n\u0103 \u00een 2012 cre\u015fterile au fost cuprinse \u00eentre un minim de 0,9% \u00een 2009 \u015fi un maxim de 6,6% \u00een 2011. Anul trecut \u00eens\u0103, \u00een premier\u0103 pentru ultimii zece ani, creditarea a intrat \u00een teritoriu negativ (-3,3%): cifra poate reprezenta fie punctul cel mai de jos al activit\u0103\u0163ii de creditare din anii de dup\u0103 criz\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t din 2014 s\u0103 \u00eenceap\u0103 redresarea, fie doar \u00eenceputul unei perioade mai lungi de recul. Mai clar, se pune problema dac\u0103 mult dorita reluare a credit\u0103rii poate avea loc strict pe baza noului av\u00e2nt al \u00eemprumuturilor de consum \u015fi pentru locuin\u0163e, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een continuare companiile nu-\u015fi mai permit, din cauza situa\u0163iei lor financiare dificile, sau nu mai au motiva\u0163ie, din cauza perspectivelor incerte ale economiei, s\u0103 contracteze \u00eemprumuturi noi. Iar aici trebuie reamintit\u0103 remarca repetat\u0103 de bancheri \u00een ultimii ani: redresarea credit\u0103rii vine abia dup\u0103 ce perspectiva economiei se amelioreaz\u0103, nu \u00eenainte, tocmai fiindc\u0103 standardele de creditare sunt acum altele dec\u00e2t \u00eenainte de criz\u0103.<\/p>\n
\nPre\u015fedintele Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a B\u0103ncilor, Radu Ghe\u0163ea, a dat asigur\u0103ri, la conferin\u0163a de pres\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, c\u0103 dob\u00e2nzile la credite sunt \u00een sc\u0103dere \u015fi vor sc\u0103dea \u00een continuare, ceea ce va stimula cre\u015fterea cererii de credite, \u00eens\u0103 la capitolul reu\u015fite a men\u0163ionat numai c\u0103 “\u00eencepe s\u0103 se mi\u015fte” activitatea de v\u00e2nzare-cump\u0103rare a imobilelor, ceea ce indic\u0103 o revenire a creditelor ipotecare, stimulate oricum \u015fi p\u00e2n\u0103 acum de programul Prima Cas\u0103. \u00cen schimb, num\u0103rul rapoartelor de la Centrala Riscului de Credit pentru \u00eemprumuturile solicitate mai mari de 20.000 de lei, o m\u0103sur\u0103 a cererii de finan\u0163are bancar\u0103 din partea companiilor, s-a redus \u00een iulie cu 7% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi lun\u0103 din 2013, ajung\u00e2nd la 96.000. Iar pe parcursul anului curent, creditul privat pe ansamblu a sc\u0103zut \u00een fiecare lun\u0103 fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi lun\u0103 din 2013, cu ponderi \u00eentre 0,8% (aprilie) \u015fi 3,9% (iunie), luna iulie consemn\u00e2nd o nou\u0103 sc\u0103dere, cu 3,4%.<\/p>\n
\n\u015ei ca \u015fi c\u00e2nd asta n-ar fi de ajuns, cazul procesului c\u00e2\u015ftigat de un client al Volksbank care a ob\u0163inut, \u00een premier\u0103, transformarea unui credit din franci elve\u0163ieni \u00een lei la cursul de schimb de la data acord\u0103rii \u00eemprumutului a nelini\u015ftit deja b\u0103ncile. Radu Ghe\u0163ea a avertizat c\u0103 astfel de sentin\u0163e “nu ajut\u0103 deloc la redresarea credit\u0103rii”, iar Vlad Muscalu, economist-\u015fef ING Bank Rom\u00e2nia, a comentat contra posibilit\u0103\u0163ii ca astfel de sentin\u0163e s\u0103 furnizeze baza pentru o schimbare legislativ\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 “este dificil s\u0103 ne imagin\u0103m o asemenea schimbare de reguli, \u00eensa \u00een contextul alegerilor preziden\u0163iale ce se apropie \u015fi al unor ini\u0163iative legislative recente, al modific\u0103rilor de reguli din sectorul energiei verzi \u015fi al impactului poten\u0163ial imens (dac\u0103 acest tratament s-ar extinde la creditele \u00een euro), consider\u0103m c\u0103 acest eveniment merit\u0103 o monitorizare atent\u0103”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Oficialii, bancherii \u015fi anali\u015ftii au \u00eenceput s\u0103 mizeze de anul trecut \u00eencoace pe revenirea consumului intern ca motor al economiei. \u00cen cele din urm\u0103, revenirea consumului s-a reflectat \u015fi \u00een structura credit\u0103rii, care acum tinde s\u0103 favorizeze net creditele ipotecare \u015fi de consum \u00een dauna celor luate de companii pentru investi\u0163ii sau export.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[7734,4124,201,9817,557,8356,188,274,149,80,9781,24193],"class_list":["post-111882","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-analisti","tag-bancheri","tag-companii","tag-consum","tag-creditare","tag-credite-ipotecare","tag-economie","tag-incepere","tag-investitii","tag-refuz","tag-revenire","tag-trecut"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111882","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=111882"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111882\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=111882"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=111882"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=111882"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}