{"id":111737,"date":"2014-09-16T10:40:00","date_gmt":"2014-09-16T10:40:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=111737"},"modified":"2014-09-16T10:40:00","modified_gmt":"2014-09-16T10:40:00","slug":"un-roman-trebuie-sa-munceasca-in-medie-opt-ani-pentru-a-castiga-salariul-lunar-al-directorului-companiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=111737","title":{"rendered":"Un rom\u00e2n trebuie s\u0103 munceasc\u0103 \u00een medie opt ani pentru a c\u00e2\u015ftiga salariul lunar al directorului companiei"},"content":{"rendered":"<p>\nUn angajat al unei companii din Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 munceasc\u0103 \u00een medie opt ani pentru a c\u00e2\u015ftiga salariul directorului general dintr-o lun\u0103, diferen\u0163a dintre salariul angajatului \u015fi al \u015fefului companiei fiind cea mai mare din Europa.<\/p>\n<p>\nOdat\u0103 cu numirea sa \u00een fruntea Autorit\u0103\u0163ii de Supraveghere Financiar\u0103 (ASF), Mi\u015fu Negri\u0163oiu, fostul pre\u015fedinte al ING Bank Rom\u00e2nia, \u015fi-a publicat \u00een declara\u0163ia de avere venitul c\u00e2\u015ftigat \u00een fruntea celei de-a \u015faptea b\u0103nci dup\u0103 valoarea activelor de pe pia\u0163a local\u0103. Negri\u0163oiu a \u00eencasat anul trecut 2,3 milioane de lei (514.000 euro), echivalentul unui venit lunar de 43.000 de euro, de la ING Bank, unde ocupa func\u0163ia de pre\u015fedinte, potrivit datelor din propria declara\u0163ie de avere. Prin compara\u0163ie, salariul mediu al unui angajat din banc\u0103 este de circa 900 de euro, potrivit datelor Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103. A\u015fadar, un salariat de nivel mediu din ING Bank ar trebui s\u0103 lucreze aproximativ patru ani pentru a c\u00e2\u015ftiga echivalentul unui salariu al pre\u015fedintelui companiei, \u00een timp ce un absolvent care se angajeaz\u0103 ajunge la salariul \u015fefului \u00een 12 ani.<\/p>\n<p>\nDatele consultate de Business Magazin arat\u0103 c\u0103 cele mai mari discrepan\u0163e din Europa \u00eentre salariile executivilor \u015fi cele ale angaja\u0163ilor obi\u015fnui\u0163i cu nivel salarial mediu \u015fi mic sunt \u00een Rom\u00e2nia. Potrivit unei analize a Federa\u0163iei Angajatorilor din Europa (FEE) \u015fi a Eurostat, un angajat cu salariu mediu din Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 munceasc\u0103 12 zile pentru a lua salariul \u015fefului companiei dintr-o or\u0103 lucr\u0103toare, \u00een timp ce angajatul cu cel mai mic salariu din firm\u0103 are nevoie de 29 de zile. A\u015fadar, \u00eentre angajat \u015fi \u015fef exist\u0103 \u00een medie un raport de 1 la 100, adic\u0103 angajatul munce\u015fte opt ani pentru a c\u00e2\u015ftiga salariul directorului general dintr-o lun\u0103 calendaristic\u0103. Dup\u0103 Rom\u00e2nia, raporturile cele mai dezechilibrate \u00eentre veniturile \u015fefilor \u015fi angaja\u0163ilor apar \u00een Ucraina, Rusia \u015fi Spania. \u00cen Bulgaria, de exemplu, un angajat cu salariu mediu c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een \u015fapte zile salariul \u015fefului dintr-o or\u0103, iar cel cu salariul cel mai mic are nevoie de 11 zile. Cel mai bine \u00een clasament st\u0103 Norvegia, unde \u015feful c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00eentr-o or\u0103 c\u00e2t angajatul \u00een dou\u0103 zile lucr\u0103toare, adic\u0103 un raport de 1 la 16.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5538\/13276696\/2\/salariirr.jpg?height=348&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 348px;\" \/><\/p>\n<p>\nProblema diferen\u0163elor uria\u015fe de salarii \u00eentre CEO \u015fi angaja\u0163i nu este nou\u0103. \u00cen Statele Unite ale Americii se discut\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 1970 despre aceste aspecte. Dac\u0103 \u00een 1976 un director general c\u00e2\u015ftiga de 36 de ori peste angajatul mediu, \u00een 1993 salariul ajunsese de 131 de ori mai mare. Asta a determinat regulatorii federali s\u0103 for\u0163eze companiile s\u0103 dezv\u0103luie, \u00een premier\u0103, detalii despre pachetele executivilor, \u00een speran\u0163a c\u0103 boardurile vor deveni mai reticente s\u0103 aprobe pachete gigantice, ca urmare a cre\u015fterii transparen\u0163ei. \u201eImediat ce pachetele au devenit publice, \u00een pres\u0103 au aparut clasamente de salarii, aspect care \u00een loc s\u0103 duc\u0103 la o sc\u0103dere a condus la o cre\u015ftere fantastic\u0103, pentru c\u0103 i-a \u00eencurajat pe cei din nivelurile de top management s\u0103 \u00ee\u015fi compare salariile \u00eentre ei\u201c, spune Radu Manolescu, managing partner al companiei de executive search K.M. Trust &#038; Partners. \u00cen prezent, \u00een SUA un CEO c\u00e2\u015ftig\u0103 de 369 de ori mai mult dec\u00e2t lucr\u0103torul mediu. Bloomberg arat\u0103 c\u0103 \u00een top 500 companii \u00eentocmit de Standard &#038; Poor\u2019s raportul este 1:204, iar \u00een top 100 companii la nivel mondial este 1:495.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5538\/13276696\/3\/salariii2.jpg?height=348&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 348px;\" \/><\/p>\n<p>\nDrago\u015f Damian, CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy, observ\u0103 c\u0103 nu neap\u0103rat salariile directorilor generali care activeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sunt mari, ci c\u0103 salariile angaja\u0163ilor sunt mici. \u201e\u0162\u0103rile unde se \u00eenregistreaz\u0103 diferen\u0163ele cele mai mari mari au un nivel extrem de cobor\u00e2t al salariului mediu pe economie \u015fi sunt \u00een general \u0163\u0103ri \u00een curs de dezvoltare. Acelea\u015fi \u0163\u0103ri sunt \u015ftiute ca fiind \u0163\u0103ri cu nivel sporit al fiscalit\u0103\u0163ii muncii, al rota\u0163iei angaja\u0163ilor \u015fi al muncii la negru, cu cote ie\u015fite din comun ale evaziunii fiscale \u015fi, \u00een contrast, cu niveluri reduse ale productivit\u0103\u0163ii\u201c, spune Damian. \u015eeful Terapia crede c\u0103 absolven\u0163ii de liceu, \u015fcoli postliceale \u015fi facult\u0103\u0163i intr\u0103 \u00een pia\u0163a muncii f\u0103r\u0103 preg\u0103tire adecvat\u0103 \u015fi sunt remunera\u0163i la nivel de \u00eencep\u0103tori, \u00eentruc\u00e2t companiile bugeteaz\u0103 \u015fi cheltuieli legate de instructajul personalului \u2013 unde \u201ecosturile sunt enorme\u201c.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nUnul dintre pu\u0163inii executivi rom\u00e2ni din industria farmaceutic\u0103 mai spune c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, la fel ca \u00een \u0163\u0103rile unde diferen\u0163ele \u00eentre salarii sunt semnificative, nivelul superior al managementului companiilor \u2013 pozi\u0163iile de director general, director financiar, director opera\u0163ional \u2013 este reprezentat din expa\u0163i, fapt care spore\u015fte suplimentar diferen\u0163a dintre remunera\u0163iile \u015fefilor str\u0103ini \u015fi ale angaja\u0163ilor rom\u00e2ni. Potrivit managerului, evolu\u0163ia economic\u0103, cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii, reindustrializarea, alinierea curriculei \u015fcolare la nevoile pie\u0163ei muncii, educarea unei culturi a remuner\u0103rii de tip parte fix\u0103 &#8211; parte variabil\u0103 \u015fi planurile de succesiune pentru managementul autohton vor influen\u0163a competitivitatea angaja\u0163ilor \u015fi nivelul salariz\u0103rii.<\/p>\n<p>\n\u015ei Sergiu Negu\u0163, fost executiv \u00een pia\u0163a serviciilor medicale private, \u00een prezent antreprenor, spune c\u0103 Rom\u00e2nia are salarii mici pentru nivelul de execu\u0163ie, pentru c\u0103 este \u00een continuare c\u0103utat\u0103 de investitori str\u0103ini pentru for\u0163a de munc\u0103 ieftin\u0103. Salariile executivilor de top din Rom\u00e2nia variaz\u0103 \u00een medie \u00eentre 5.000 \u015fi 12.000 de euro lunar, potrivit lui Negu\u0163. Pe de alt\u0103 parte, spune antreprenorul, Rom\u00e2nia reprezint\u0103 o pia\u0163\u0103 relativ mare, iar salariul unui CEO, nu neap\u0103rat rom\u00e2n, reflect\u0103 aceast\u0103 dimensiune \u015fi responsabilitate \u00een cadrul schemei de plat\u0103 din compania respectiv\u0103.<\/p>\n<p>\nA\u015fadar, \u201enu e de mirare ca raportul \u00eentre salariul mediu al unui CEO \u015fi salariul unui lucr\u0103tor de nivel mediu s\u0103 fie cel mai mare tocmai \u00eentr-o pia\u0163\u0103 cu dimensiuni relativ mari \u015fi oameni relativ s\u0103raci\u201d. Merg\u00e2nd pe acest tipar, diferen\u0163ele sunt \u015fi mai mari \u00een state precum Brazilia, India sau Nigeria. Efectele asupra angaja\u0163ilor nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103: \u201eCa impact social, o diferen\u0163\u0103 at\u00e2t de mare \u00eentre veniturile unui CEO \u015fi cele ale unui angajat de r\u00e2nd duce la o distan\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de putere mare, altfel spus la o anumit\u0103 arogan\u0163\u0103. De multe ori, aceast\u0103 agresivitate este repro\u015fat\u0103 de angaja\u0163i directorilor rom\u00e2ni, tributari unui stil de conducere mai degrab\u0103 autoritar dec\u00e2t cooperativ\u201d. Pe m\u0103sur\u0103 ce Rom\u00e2nia va converge c\u0103tre un salariu mediu mai mare, aceste diferen\u0163e se vor estompa, mai spune Sergiu Negu\u0163, care remarc\u0103 domenii precum software-ul, unde salariile programatorilor sunt mari, iar salariul \u015fefului nu mai reprezint\u0103 un prag at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat. Un programator poate c\u00e2\u015ftiga salariul directorului general \u00een \u015fase luni \u2013 doi ani, \u00een timp ce o casier\u0103 de la hipermarket are nevoie de mai bine de un deceniu s\u0103 ajung\u0103 la salariul unui CEO din comer\u0163.<\/p>\n<p>\nPe de alt\u0103 parte, un raport al London School of Economics arat\u0103 c\u0103 un CEO munce\u015fte \u00eentre 45 \u015fi 55 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, fa\u0163\u0103 de 38-40 de ore ale unui angajat. Studiul \u201eExecutive Time Use Project\u201c arat\u0103 c\u0103 o eventual\u0103 cre\u015ftere cu 1% a num\u0103rului de ore lucrate de directorul general va conduce la v\u00e2nz\u0103ri mai mari cu 1,1%.<\/p>\n<p>\nPeter Drucker, consultant \u00een management, a insistat mult timp asupra importan\u0163ei acestui indicator pentru societate. Din 1977 \u015fi p\u00e2n\u0103 la moartea sa din 2005, Drucker a considerat c\u0103 raportul corect ar fi 1 la 25. \u00cen viziunea sa, tot ce dep\u0103\u015fe\u015fte acest multiplu \u201esubmineaz\u0103\u201c munca de echip\u0103, promoveaz\u0103 un tip de cultur\u0103 organiza\u0163ional\u0103 de tip \u201ec\u00e2\u015ftig\u0103torul ia totul\u201c \u015fi \u201eotr\u0103ve\u015fte\u201c s\u0103n\u0103tatea companiei pe termen lung. \u201e\u015ei aici nu vorbesc despre angaja\u0163ii din fabric\u0103. Ei \u015ftiu oricum c\u0103 \u015fefii lor sunt ni\u015fte escroci\u201c, \u00eei spunea Drucker unui reporter \u00een 2004. El se referea mai ales la cei din nivelul de middle management, care se simt adeseori demotiva\u0163i de faptul c\u0103 execut\u0103 ordinele \u015fi le fac treaba celor pl\u0103ti\u0163i de p\u00e2n\u0103 la zece ori mai bine. Despre compensa\u0163iile primite de executivi pentru eficientiz\u0103rile f\u0103cute prin restructur\u0103ri \u015fi concedieri, Drucker spune c\u0103 sunt \u201ede neiertat din punct de vedere moral\u201c.<\/p>\n<p>\nDirectorii de resurse umane contacta\u0163i de Business Magazin nu au dorit s\u0103 comenteze pe marginea acestui subiect.<\/p>\n<p>\n\u201eCea mai valoroas\u0103 resurs\u0103 a companiei noastre o reprezint\u0103 angaja\u0163ii\u201c este unul dintre sloganurile pe care departamentele de comunicare din companii le introduc \u00een discursurile executivilor de pretutindeni. Raportul \u00eentre salariul CEO-ului \u015fi cel al unui angajat obi\u015fnuit din firm\u0103 este \u00eens\u0103 un mai bun indicator al felului \u00een care companiile pre\u0163uiesc \u201ecea mai valoroas\u0103 resurs\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un angajat al unei companii din Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 munceasc\u0103 \u00een medie opt ani pentru a c\u00e2\u015ftiga salariul directorului general dintr-o lun\u0103, diferen\u0163a dintre salariul angajatului \u015fi al \u015fefului companiei fiind cea mai mare din Europa. Odat\u0103 cu numirea sa \u00een fruntea Autorit\u0103\u0163ii de Supraveghere Financiar\u0103 (ASF), Mi\u015fu Negri\u0163oiu, fostul pre\u015fedinte al ING Bank Rom\u00e2nia, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7218],"tags":[273,284,272,201,246,452,11737,438,7606,13021,98,10053,4466],"class_list":["post-111737","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-resurse-umane","tag-angajare","tag-castigare","tag-companie","tag-companii","tag-crestere","tag-director","tag-director-general","tag-europa","tag-munca","tag-roman","tag-romania","tag-salariu","tag-sef"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111737","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=111737"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111737\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=111737"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=111737"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=111737"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}