{"id":111473,"date":"2014-09-10T09:21:00","date_gmt":"2014-09-10T09:21:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=111473"},"modified":"2014-09-10T09:21:00","modified_gmt":"2014-09-10T09:21:00","slug":"sapte-ani-si-de-la-capat-reprezentantii-mediului-de-afaceri-vorbesc-despre-adaptarea-la-noua-realitate-economica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=111473","title":{"rendered":"\u015eapte ani \u015fi de la cap\u0103t. Reprezentan\u0163ii mediului de afaceri vorbesc despre adaptarea la \u201enoua realitate economic\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"<p>\n\u201cPONDEREA MIC\u0102 DE ACUM A AFACERILOR DIN ROM\u00c2NIA \u00ceN TOPUL REGIONAL \u00ceNSEAMN\u0102, POTRIVIT&nbsp; ANALI\u015eTILOR, UN POTEN\u0162IAL MAI MARE DE CRE\u015eTERE \u00ceN URM\u0102TORII ANI, MAI ALES C\u0102, AN DE AN, RITMUL \u00ceNREGISTRAT DE MULTINA\u0162IONALELE PREZENTE PE PIA\u0162A LOCAL\u0102 \u00ceL DEP\u0102\u015eE\u015eTE CU MULT PE CEL AL FILIALELOR DIN \u0162\u0102RI PRECUM CEHIA, UNGARIA \u015eI POLONIA\u201c, scria pe un ton optimist Business Magazin \u00een 2007, \u00eentr-un material \u00een care prezenta topul celor mai puternice 500 de companii din regiunea Europei Centrale \u015fi de Est realizat de compania de consultan\u0163\u0103 Deloitte.<\/p>\n<p>\nMaterialul de copert\u0103 al num\u0103rului respectiv prezenta boom-ul din imobiliare, iar primele 100 de companii din Rom\u00e2nia \u00eenregistrau cre\u015fteri de 39 miliarde de euro, sau 40% din PIB. Se vorbea despre atractivitatea mediului de afaceri autohton, despre num\u0103rul mare de investitori care continu\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, despre profitul mai mare dec\u00e2t al celorlalte \u0163\u0103ri din regiune \u015fi despre perspectivele unei \u0163\u0103ri \u00een curs de maturizare. Dup\u0103 \u015fapte ani de criz\u0103, toate aceste predic\u0163ii s-au n\u0103ruit, la fel ca afacerile \u00een imobiliare. Rom\u00e2nia ocup\u0103, ca \u015fi \u00een 2007, locul cinci \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor din regiune, de data aceasta cu 42 de companii incluse \u00een topul celor mai importante companii din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, dominat de \u0163\u0103ri precum Polonia, Republica Ceh\u0103, Ungaria \u015fi Ucraina.<\/p>\n<p>\nVeniturile companiilor din Rom\u00e2nia incluse \u00een top au ajuns la o valoare cumulat\u0103 de 43 miliarde de euro, nu foarte departe de valoarea de 25 de miliarde de euro pe care o aveau cele 32 de companii incluse \u00een clasament \u00een 2007, iar totalul veniturilor celor 500 de companii incluse \u00een clasamentul anului 2014 este de 712 miliarde de euro. \u201dRom\u00e2nia este una dintre \u0163\u0103rile care au crescut cel mai mult din regiune. \u00cen compara\u0163ie cu peisajul aparent sumbru \u015fi destul de auster al economiei Europei Centrale \u015fi de Est, Rom\u00e2nia a avut performan\u0163e aproape spectaculoase: (&#8230;) 29 de companii au crescut, 16 \u015fi-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it pozi\u0163ia \u00een clasament, 11 au intrat \u00een top \u015fi am \u00eenregistrat cel mai mare salt la nivel regional, cu Ford\u201c, spune George Mucibabici, pre\u015fedintele Deloitte Rom\u00e2nia, la prezentarea clasamentului din acest an, pe seama unei cre\u015fteri cu aproximativ 10% fa\u0163\u0103 de anul anterior. Totu\u015fi, cea mai mare com-panie din Europa Central\u0103 a r\u0103mas, la fel ca \u00een 2007, PKN Orlen (Polonia), urmat\u0103 de MOL (Ungaria) \u015fi Skoda (Cehia), Petrom, prima companie din topul rom\u00e2nesc, ocup\u00e2nd abia locul 19 \u00een regiune.<\/p>\n<p>\nMucibabici este convins c\u0103 cel mai important lucru pentru Rom\u00e2nia este num\u0103rul de companii din top &#8211; pe m\u0103sur\u0103 ce acesta cre\u015fte, ne \u00eendrept\u0103m spre locul patru, pozi\u0163ia pe care el crede c\u0103 o merit\u0103m din punct de vedere geografic \u015fi demografic. Printre companiile recent intrate \u00een clasament se num\u0103r\u0103 Electrica (venituri de 1,16 mld. euro \u00een 2013), Lidl Rom\u00e2nia (cu venituri de 700,5 milioane de euro anul trecut) sau ADM Rom\u00e2nia (642, 3 mil. euro). Clasamentul este condus de Petrom, noutatea dup\u0103 \u015fapte ani fiind locul doi ocupat de Automobile Dacia, care a urcat \u00een acest interval de timp dou\u0103 pozi\u0163ii, pe seama cererii ridicate a Vestului pentru automobilele fabricate la Mioveni, dar \u015fi datorit\u0103 sc\u0103derii veniturilor unor companii precum Mittal Steel Gala\u0163i \u015fi Electrica. Ca \u015fi \u00een 2007, industria energiei \u015fi a resurselor a fost un factor important \u00een definirea&nbsp; locului ocupat de Rom\u00e2nia \u00een clasament, cu venituri cumulate de 19,1 miliarde de euro.<\/p>\n<p>\nCele mai dinamice continu\u0103 s\u0103 fie \u015fi \u00een 2014 domeniile cu volume de v\u00e2nz\u0103ri mari, precum retailul (din cele \u015fapte companii noi prezente \u00een top, cinci sunt din industria bunurilor de larg consum) \u015fi domeniile consolidate cu un num\u0103r restr\u00e2ns de juc\u0103tori importan\u0163i precum telefonia, dar \u015fi domeniile cu poten\u0163ial de export. Kaufland Rom\u00e2nia a devenit cel mai puternic retailer din industria autohton\u0103, cu venituri de 1,6 miliarde de euro, iar Orange Rom\u00e2nia a ie\u015fit din top 10, afl\u00e2ndu-se pe locul 228 \u00een clasamentul general, cu venituri totale de 982,2 milioane de euro. \u201dRom\u00e2nii au un apetit ridicat pentru noi tehnologii. 30% din rom\u00e2ni sunt echipa\u0163i \u00een medie cu smartphone-uri, \u00een timp ce \u00een alte state din Vest propor\u0163ia este de peste 50-60%. \u00cen magazinele noastre, jum\u0103tate din cei care intr\u0103 cump\u0103r\u0103 un smartphone. Exist\u0103 un mare poten\u0163ial \u00een Rom\u00e2nia\u201e , explic\u0103 Jean-Fran\u00e7ois Fallacher, CEO al Orange, \u00eencrez\u0103tor \u00een perioada care va urma. Mittal Steel Gala\u0163i \u015fi Dacia se aflau \u00een 2007 aproape de locul 10 \u00een sectorul de produc\u0163ie, \u0163int\u0103 pe care doar Dacia a atins-o anul acesta. ArcelorMittal a acumulat \u00een perioada 2009-2013 pierderi de 757 mil. euro, potrivit calculelor ZF,&nbsp; iar cifra de afaceri a sc\u0103zut cu peste 30%, p\u00e2n\u0103 la 837 milioane de euro. Dacia \u00een schimb a urcat puternic \u00een clasament, fiind a doua companie de pe pia\u0163a autohton\u0103, cu venituri cumulate de 4,1 miliarde de euro \u015fi ocup\u00e2nd locul 26 \u00een topul celor 500 de companii.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/13226547\/2\/grafic-1.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/13226547\/2\/grafic-1.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nDAC\u0102 \u00ceN 2007 \u00ceN CLASAMENTUL CELOR 50 DE B\u0102NCI INCLUSE \u00ceN TOP&nbsp; EXISTAU TREI B\u0102NCI DIN ROM\u00c2NIA, anul trecut num\u0103rul acestora a ajuns la \u015fase, cu o valoare total\u0103 a activelor de 51,1 miliarde de euro, \u00een sc\u0103dere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de anul anterior, c\u00e2nd suma activelor a fost de 52,1 miliarde de euro. Banca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi-a p\u0103strat prima pozi\u0163ie, dar Raiffeisen Bank \u015fi Banca Transilvania au \u00eenregistrat cele mai mari cre\u015fteri. \u201dAcum cota de pia\u0163\u0103 nu mai este lucrul prioritar, b\u0103ncile trebuie s\u0103 se uite la profitabilitate. Multe dintre acestea au ales s\u0103 \u00ee\u015fi v\u00e2nd\u0103 creditele neperformante \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 ordine, iar urm\u0103toarea provocare va fi concentrarea pe rela\u0163ia cu clien\u0163ii \u015fi pe produsele care s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 nevoile\u201e, potrivit reprezentan\u0163ilor Deloitte.<\/p>\n<p>\n\u201dDac\u0103 ne uit\u0103m la Pia\u0163a Victoriei, \u00een afara de un Starbucks \u015fi c\u00e2teva farmacii, vedem numai b\u0103nci. Aceasta este principala problem\u0103 a sistemului bancar. Foarte pu\u0163ine b\u0103nci au investit \u00een servicii de ni\u015f\u0103\u201e, observ\u0103 Omer Tetik, directorul general al B\u0103ncii Transilvania, cu privire la una dintre problemele b\u0103ncilor de pe pia\u0163a autohton\u0103. \u201dRom\u00e2nia este geografia noastr\u0103. Ac\u0163ionarii B\u0103ncii Transilvania nu au avut cum s\u0103 decid\u0103 reducerea expunerii pe Rom\u00e2nia. A fost \u015fi o oportunitate, dar \u015fi un r\u0103zboi adev\u0103rat, s\u0103 cre\u015fti pe o pia\u0163\u0103 \u00een sc\u0103dere. \u00cen banking, ca \u015fi \u00een alte sectoare ac\u0163ionarii investesc bani acolo unde c\u00e2\u015ftig\u0103 bani. C\u00e2nd se lupt\u0103 cu creditele neperformante, b\u0103ncile nu au un apetit de risc, nu sunt prietenoase.\u201c&nbsp;<\/p>\n<p>\nDe anul viitor, b\u0103ncile vor fi nevoite s\u0103 \u00ee\u015fi foloseasc\u0103 lichiditatea, iar astfel concuren\u0163a se va intensifica, potrivit lui Tetik: \u201dVremurile \u00een care banii se f\u0103ceau u\u015for au trecut. Vorbim despre o imens\u0103 lichiditate \u00een pia\u0163\u0103, care nu este ghidat\u0103 c\u0103tre economia real\u0103 \u00eenc\u0103. (\u2026) Lichiditatea trebuie folosit\u0103 pentru c\u0103 b\u0103ncile \u00eencep s\u0103 piard\u0103 bani deoarece nu folosesc aceast\u0103 lichiditate. Reintr\u0103m \u00eentr-o perioad\u0103 de cre\u015ftere, dar nu vorbim despre cre\u015fterile din perioada 2005-2006, care nu sunt s\u0103n\u0103toase \u015fi nici nu sunt de dorit. Dac\u0103 PIB-ul ar cre\u015fte cu 5%, iar sistemul bancar cu 50%, ar fi un sentiment de bubble\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu 42 de companii de top \u00eenregistr\u00e2nd venituri cumulate de 43 miliarde de euro anul trecut, Rom\u00e2nia \u00eencearc\u0103 o revenire modest\u0103 \u00een contextul european, dup\u0103 \u015fapte ani de criz\u0103. Reprezentan\u0163ii mediului de afaceri nu se mai hazardeaz\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre cre\u015fteri sau sc\u0103deri majore, ci doar despre o adaptare la \u201enoua realitate economic\u0103\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[12704,7267,82,37,201,534,246,182,303,10884,22346,12985,31102,161,11563,19981,60,29,7383,80,19294,9789,9781,98,8327,9506,7630,24193,6909],"class_list":["post-111473","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-adaptare","tag-banci","tag-bani","tag-clasament","tag-companii","tag-context","tag-crestere","tag-criza","tag-important","tag-incercare","tag-inregistrare","tag-lichiditate","tag-mediul-de-afaceri","tag-miliarde","tag-ocupare","tag-perioada","tag-piata","tag-polonia","tag-prezentare","tag-refuz","tag-regiune","tag-reprezentanti","tag-revenire","tag-romania","tag-scadere","tag-scaderi","tag-top","tag-trecut","tag-venituri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111473","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=111473"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111473\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=111473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=111473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=111473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}