{"id":111439,"date":"2014-09-09T11:18:00","date_gmt":"2014-09-09T11:18:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=111439"},"modified":"2014-09-09T11:18:00","modified_gmt":"2014-09-09T11:18:00","slug":"efectele-reducerii-cas-in-economie-este-prima-reducere-de-taxe-dupa-cinci-ani-in-care-fiscalitatea-muncii-s-a-inasprit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=111439","title":{"rendered":"Efectele reducerii CAS \u00een economie. Este prima reducere de taxe dup\u0103 cinci ani \u00een care fiscalitatea muncii s-a \u00een\u0103sprit"},"content":{"rendered":"

\nRom\u00e2nia a urcat anul acesta 17 locuri, p\u00e2n\u0103 pe locul 59 din 144, \u00een clasamentul competitivit\u0103\u0163ii economice al Forumului Economic Mondial, \u00eenaintea unor \u0163\u0103ri ca Ungaria, Grecia sau Croa\u0163ia, dar dup\u0103 Bulgaria, Letonia sau Polonia. Ceea ce a ridicat-o sunt indicatorii de eficien\u0163\u0103, care arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia, \u00een termenii Forumului, este o economie \u00een stadiul al doilea de dezvoltare, cel bazat pe eficien\u0163\u0103 (primul este cel bazat pe factorii bru\u0163i de produc\u0163ie), r\u0103m\u00e2n\u00e2nd totu\u015fi departe de stadiul al treilea, cel bazat pe inova\u0163ie. Lua\u0163i la bani m\u0103run\u0163i, indicatorii de eficien\u0163\u0103 arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia st\u0103 cel mai bine la capitolul dimensiunii pie\u0163ei (locul 45 din 144) \u015fi al maturit\u0103\u0163ii tehnologice (locul 47), dar cel mai prost la eficien\u0163a pie\u0163ei muncii (locul 90), \u00een timp ce principalii factori care stau \u00een calea u\u015furin\u0163ei de a face afaceri sunt accesul slab la finan\u0163are \u015fi ratele impozit\u0103rii.<\/p>\n

\nDespre eficien\u0163a pie\u0163ei muncii continu\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 investitorii str\u0103ini \u015fi rom\u00e2ni care cer periodic at\u00e2t o liberalizare \u015fi mai mare a condi\u0163iilor de angajare \u015fi concediere, dup\u0103 reforma codului muncii din vremea guvernului Boc, c\u00e2t \u015fi o sc\u0103dere a fiscalit\u0103\u0163ii muncii, care s-a men\u0163inut ani \u00een \u015fir printre cele mai mari din UE. Reducerea CAS era o tem\u0103 la zi de discu\u0163ie \u00eenc\u0103 din 2011, c\u00e2nd Mugur Is\u0103rescu spunea c\u0103 dac\u0103 \u015fi-ar asuma un risc pentru a stimula economia, acesta ar fi diminuarea CAS, iar Jeffrey Franks de la FMI cerea guvernului Boc s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre cre\u015fterea salariilor bugetarilor, mai mul\u0163i bani pentru investi\u0163ii sau reducerea CAS, \u00eentruc\u00e2t nu exist\u0103 suficient spa\u0163iu bugetar pentru toate. Atunci, guvernul a ales m\u0103rirea bugetului de investi\u0163ii pe seama t\u0103ierii tuturor celorlalte cheltuieli \u015fi a ab\u0163inerii de la orice m\u0103suri de relaxare fiscal\u0103 dup\u0103 majorarea TVA din 2010. Din 2013 \u00eencoace, guvernul Ponta a ales \u00eent\u00e2i m\u0103rirea salariilor \u015fi apoi sc\u0103derea CAS, pre\u0163ul fiind t\u0103ierea banilor de investi\u0163ii, introducerea taxei pe st\u00e2lp \u015fi majorarea accizei la carburan\u0163i.<\/p>\n

\n\u00cen ambele cazuri \u00eens\u0103, Rom\u00e2nia a urmat filozofia FMI, care a avut ca unic obiectiv reducerea drastic\u0103 de la un an la altul a deficitului structural. \u00centr-un bilan\u0163 al rela\u0163iei cu Rom\u00e2nia publicat \u00een prim\u0103vara acestui an, FMI a remarcat c\u0103 programul de ajustare fiscal\u0103 \u00een cadrul primului acord stand-by s-a bazat \u00een principal pe t\u0103ieri de cheltuieli, de\u015fi ar fi putut cuprinde planuri de majorare a veniturilor prin l\u0103rgirea bazei de impozitare \u015fi cre\u015fterea unor taxe (a\u015fa cum sugerase ini\u0163ial FMI) \u015fi c\u0103 acestea din urm\u0103 au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 abia din 2013. FMI ar\u0103ta c\u0103 nivelurile relativ mici ale datoriei \u015fi deficitului, raportat la alte \u0163\u0103ri din UE, ar fi permis Rom\u00e2niei s\u0103 nu fie at\u00e2t de concentrat\u0103 pe \u0163inta deficitului de 3% din PIB, av\u00e2nd \u00een vedere recesiunea, dar autorit\u0103\u0163ile au insistat s\u0103 se \u00eencadreze \u00een aceast\u0103 \u0163int\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2012, ceea ce a amplificat sc\u0103derea economiei.<\/p>\n

\nAm pomenit de FMI pentru c\u0103 rela\u0163ia cu Fondul a fost rupt\u0103 de Rom\u00e2nia \u00een 2005 exact \u00een contextul introducerii cotei unice de impozitare, invocat\u0103 ast\u0103zi ca precedent de \u00eendr\u0103zneal\u0103 fiscal\u0103 at\u00e2t de adep\u0163ii t\u0103ierii CAS (ministrul finan\u0163elor, Ioana Petrescu, care invoc\u0103 argumentele de atunci, anume c\u0103 pierderile ini\u0163iale de venituri la buget se vor acoperi din cre\u015fterea economic\u0103 ulterioar\u0103), c\u00e2t \u015fi de opozan\u0163ii ei (pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu, care a preluat constatarea Consiliului Fiscal c\u0103 dup\u0103 introducerea oric\u0103rui stimulent fiscal, gradul de conformare a contribuabililor cre\u015fte treptat p\u00e2n\u0103 la un punct, apoi scade din nou, \u00eentruc\u00e2t dispare efectul de noutate – \u00een cazul cotei unice, gradul de conformare a \u00eenceput s\u0103 stagneze din 2007 \u015fi s-a deteriorat din 2012 chiar sub nivelurile dinainte de 2005).<\/p>\n

\nCompara\u0163ia cu anul 2005 nu rezist\u0103 \u00eens\u0103, \u00eentruc\u00e2t pe atunci Rom\u00e2nia nu era amenin\u0163at\u0103 de nicio recesiune \u015fi nu avea de \u00eencheiat niciun ciclu de consolidare fiscal\u0103 (dimpotriv\u0103, \u00een 2004 economia crescuse cu peste 8% \u015fi deficitul bugetar era pu\u0163in peste 1% din PIB), cu at\u00e2t mai pu\u0163in de vreo conjunctur\u0103 extern\u0103 defavorabil\u0103 cre\u015fterii economice. Astfel \u00eenc\u00e2t anul acesta r\u0103m\u00e2ne primul \u00een care Rom\u00e2nia aplic\u0103 realmente “\u00een orb” m\u0103suri de relaxare fiscal\u0103, deja criticate de Consiliul Fiscal pe motiv c\u0103 impactul lor asupra veniturilor bugetare este subestimat de guvern. \u00cen cazul scutirii de impozit a profitului reinvestit de la 1 iulie, CF a calculat un impact de cel pu\u0163in 475 mil. lei anul acesta, fa\u0163\u0103 de 137,5 mil. lei estimat de Finan\u0163e; \u00een cazul sc\u0103derii CAS la angajator cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie, impactul calculat de CF ar fi de 1,1 mld. lei la nivelul agregatului de venituri \u015fi la 850 mil. lei impact la nivelul deficitului bugetar.<\/p>\n

\nDocumentul mult a\u015fteptat al Ministerului Finan\u0163elor care estimeaz\u0103 impactul reducerii CAS, publicat s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 gra\u0163ie insisten\u0163ei Societ\u0103\u0163ii Academice Rom\u00e2ne, se bazeaz\u0103 \u015fi el tot pe precedente, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103, de\u015fi din 2005 p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 cota de CAS a sc\u0103zut de la 50,2% la 43,7%, nivelul \u00eencas\u0103rilor bugetare ca pondere \u00een PIB s-a men\u0163inut relativ constant, \u00eentre 9,5% \u015fi 9,6% din PIB, \u00een timp ce \u00een 2009, c\u00e2nd CAS a crescut cu 3 puncte procentuale (2 la angajator \u015fi 1 la angajat), \u00eencas\u0103rile la buget din aceast\u0103 sum\u0103 s-au redus cu 3%. Cum anii 2005-2008 au fost ani de cre\u015ftere economic\u0103, raportarea la trecut nu ajut\u0103 dec\u00e2t prin prisma faptului, amintit de ministrul Ioana Petrescu \u00een document, c\u0103 acum impactul pozitiv al t\u0103ierii CAS \u00een investi\u0163ii sau \u00een majorarea salariilor ar fi poten\u0163at, pentru c\u0103 infla\u0163ia este mult mai mic\u0103 dec\u00e2t atunci. C\u00e2t prive\u015fte \u00eens\u0103 sc\u0103derea \u00eencas\u0103rilor din CAS dup\u0103 majorarea ei \u00een 2009, aici \u00eentr-adev\u0103r am avut de-a face cu o deteriorare imediat\u0103 a gradului de conformare voluntar\u0103 a contribuabililor, \u00een contextul crizei, care n-a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 se accentueze \u00eencep\u00e2nd din 2011, conform aceluia\u015fi Consiliu Fiscal.<\/p>\n

\nDocumentul arat\u0103 c\u0103 reducerea CAS “poate conduce la o cre\u015ftere real\u0103 a PIB cu cca 0,1-0,2%, cu reflectare direct\u0103 \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea productivit\u0103\u0163ii muncii”. Dac\u0103 sumele \u00een plus ob\u0163inute de angajatori vor fi folosite pentru crearea de locuri de munc\u0103, ar rezulta un spor de 70.000 de locuri de munc\u0103 fiscalizate anual, iar dac\u0103 jum\u0103tate din sume vor fi folosite pentru investi\u0163ii, s-ar recupera anual cca 1,3 mld. lei din cre\u015fterea num\u0103rului de salaria\u0163i (din CAS, CASS, contribu\u0163ii la fondul de \u015fomaj, impozit pe venit). \u00cen plus, arat\u0103 Ioana Petrescu, prin cre\u015fterea investi\u0163iilor de capital ar ajunge la bugetul de stat 1,25-1,3 mld. lei prin TVA \u00eencasat\u0103 \u015fi efecte de multiplicare anual\u0103. La acestea se adaug\u0103 un posibil efect de reducere a muncii la negru: \u00een cel mai pesimist scenariu, \u00een care t\u0103ierea CAS ar fiscaliza numai un sfert (4,75 mld. lei) din evaziunea fiscal\u0103 a muncii la negru, golul de venituri la buget estimat de Finan\u0163e va fi acoperit f\u0103r\u0103 niciun fel de m\u0103suri suplimentare.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nSc\u0103derea CAS va reduce povara fiscal\u0103 asupra muncii cu 1,6 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de 2013, la 42,6% din costul for\u0163ei de munc\u0103, un nivel care chiar \u015fi a\u015fa va continua s\u0103 men\u0163in\u0103 Rom\u00e2nia \u00een topul european din acest punct de vedere \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 \u015fi decalajele din rata implicit\u0103 de impozitare a muncii (vezi grafic), cu ponderea cea mai mare a CAS la angajator, urmat\u0103 de CAS la angajat \u015fi de impozitul pe venit, limitat de cota unic\u0103 la unul dintre cele mai mici niveluri din Europa. Aceasta se explic\u0103 prin faptul c\u0103 taxarea consumului \u015fi a muncii, adic\u0103 din TVA \u015fi CAS, urmate de accize \u015fi impozit pe venit, reprezint\u0103 de departe cele mai solide surse de venituri la buget, valoric \u015fi ca pondere \u00een PIB (vezi tabele), \u00een opozi\u0163ie nu numai cu taxarea capitalului, adic\u0103 impozitul pe profit, dar \u015fi cu toate celelalte categorii de taxe pomenite atunci c\u00e2nd e vorba de solu\u0163ii de compensare pentru o reducere a TVA sau a CAS (proprietate, mediu, energie).<\/p>\n

\nNu e numai cazul Rom\u00e2niei: raportul Eurostat din iunie privind tendin\u0163ele de impozitare \u00een Europa arat\u0103 c\u0103 \u00een ansamblu, statele UE n-au \u00eencercat deloc s\u0103 aplice relax\u0103ri fiscale din 2008 \u00eencoace, ci au reac\u0163ionat la anii de criz\u0103 men\u0163in\u00e2nd neschimbat\u0103 rata de impozitare a capitalului \u015fi, \u00een schimb, major\u00e2nd impozitarea muncii (nu numai contribu\u0163iile sociale, care \u00een majoritatea \u0163\u0103rilor reprezint\u0103 peste 2\/3 din povara fiscal\u0103 pe munc\u0103, ci \u015fi impozitul pe venit) \u015fi impozitarea consumului, \u00een special TVA, de\u015fi cu rezultate variabile (Eurostat arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia, Letonia, Grecia \u015fi Lituania au cele mai mari decalaje dintre rata teoretic\u0103 \u015fi colectarea veniturilor din TVA).<\/p>\n

\nExplica\u0163ia pentru aceste tendin\u0163e e simpl\u0103 – austeritatea: majoritatea statelor au avut nevoie de reduceri ale deficitelor bugetare \u015fi atunci au apelat la singurele surse certe de venituri colectabile inclusiv pe timp de criz\u0103, menaj\u00e2nd \u00eens\u0103 companiile, investitorii, spre a evita ca ace\u015ftia s\u0103 plece ori s\u0103-\u015fi \u00eenceteze activitatea. Pentru noi, raportul Eurostat ofer\u0103 deci indirect cel pu\u0163in o concluzie provizorie: dac\u0103 scenariile din documentul Finan\u0163elor ar fi date peste cap de conjunctura proast\u0103 din Europa \u015fi programul de reducere a deficitului structural va fi realmente amenin\u0163at, solu\u0163iile cu impact substan\u0163ial asupra bugetului nu sunt dec\u00e2t dou\u0103 – majorarea impozitului pe venit (adic\u0103 renun\u0163area la cota unic\u0103) \u015fi\/sau \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rapid\u0103 a colect\u0103rii TVA.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reducerea CAS \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd PIB scade de dou\u0103 trimestre ar satisface \u00een premier\u0103 la noi teoria c\u0103 m\u0103surile de relaxare fiscal\u0103 sunt recomandabile ca remedii pentru recesiune. Ultimii ani arat\u0103 c\u0103 majoritatea statelor UE au reac\u0163ionat la criz\u0103 \u00een\u0103sprind fiscalitatea muncii \u00een loc s-o relaxeze, nu din lips\u0103 de \u00eendr\u0103zneal\u0103 fiscal\u0103, ci din cauza austerit\u0103\u0163ii bugetare obligatorii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[16556,14882,24812,246,182,7125,430,10898,7606,19981,7931,8316,80,12025,8327,10328,9356,528],"class_list":["post-111439","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-austeritate","tag-cas","tag-cauza","tag-crestere","tag-criza","tag-fiscalitate","tag-majoritate","tag-masuri","tag-munca","tag-perioada","tag-pib","tag-reducere","tag-refuz","tag-relaxare","tag-scadere","tag-stres","tag-teste","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111439","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=111439"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111439\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=111439"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=111439"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=111439"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}