{"id":111438,"date":"2014-09-09T11:09:00","date_gmt":"2014-09-09T11:09:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=111438"},"modified":"2014-09-09T11:09:00","modified_gmt":"2014-09-09T11:09:00","slug":"cauza-romaneasca-a-perpetuarii-crizei-romania-are-cea-mai-slaba-infrastructura-din-uniunea-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=111438","title":{"rendered":"Cauza rom\u00e2neasc\u0103 a perpetu\u0103rii crizei. Rom\u00e2nia are cea mai slab\u0103 infrastructur\u0103 din Uniunea European\u0103"},"content":{"rendered":"

\nANALI\u015eTII AU TOT REPETAT \u00ceN ULTIMII ANI C\u0102 INVESTI\u0162IILE, \u00ceN SPECIAL \u00ceN INFRASTRUCTUR\u0102, AU FOST NEGLIJATE, CEEA CE A LOVIT DIRECT \u00ceN ECONOMIE. Cheltuielile de capital, adic\u0103 investi\u0163iile f\u0103cute de stat, au fost pe o tendin\u0163\u0103 descendent\u0103 \u00een ultimii ani, comparativ cu v\u00e2rful atins \u00een 2008, de 26,7 mld. lei. Banii destina\u0163i investi\u0163iilor au devenit, din p\u0103cate, in-stru-mentul prin care s-au diminuat cheltu-ielile bugetare, buf-fer-ul de unde s-au f\u0103cut ajus-t\u0103ri pentru a salva \u0163intele de deficit bugetar agreate cu partenerii financiari interna\u0163ionali.
\n\u00cen 2013 guvernul a investit numai 18 mld. lei de la buget, pentru ca \u00een primul semestru din acest an s\u0103 cheltuiasc\u0103 7,15 mld. lei, cu aproape 33% mai pu\u0163in dec\u00e2t \u00een primele \u015fase luni de anul trecut. Practic, cheltuielile de capital au \u00eenregis-trat \u00een prima jum\u0103tate a acestui an o performan\u0163\u0103 foarte slab\u0103, respectiv un grad de realizare de doar 70% fa\u0163\u0103 de nivelul programat.<\/p>\n

\nPR\u0102BU\u015eIREA INVESTI\u0163IILOR PUBLICE, COMPLETAT\u0102 DE AJUSTAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL ALE COMPANIILOR, DIN CAUZA \u201eTAXEI PE ST\u00c2LP\u201c, \u015eI-AU PUS PUTERNIC AMPRENTA ASUPRA ECONOMIEI, ARUNC\u00c2ND ROM\u00c2NIA DIN NOU \u00ceN RECESIUNE TEHNIC\u0102.<\/p>\n

\nLucr\u0103rile de infrastructur\u0103 de transport care ar fi trebuit s\u0103 asigure relansarea sectorului construc\u0163iilor nu au \u00eenceput \u00een prima jum\u0103tate a anului. Un exemplu este autostrada Comar-nic \u2013 Bra\u015fov, prima \u015fosea construit\u0103 \u00een concesiune de statul rom\u00e2n, care are investitori priva\u0163i de mai bine de jum\u0103tate de an, \u00eens\u0103 contractul de concesiune a r\u0103mas \u201d\u00een a\u015fteptare\u201e. Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde statul a reziliat trei contracte de construire \u00eenche-iate \u00eenc\u0103 din 2008, pe care \u00eens\u0103 nu s-a lucrat din cauza lipsei de finan\u0163are.<\/p>\n

\nCheltuielile to-tale pentru investi\u0163ii care includ, pe l\u00e2n-g\u0103 cheltuielile de capital, \u015fi sumele afe-rente programelor de dezvoltare finan\u0163ate din surse interne \u015fi externe au fost \u00een primul semestru de 9,6 mld. lei, cu aproximativ 20% sub nivelul din primele \u015fase luni de anul trecut. \u201dSc\u0103derea cheltuielilor totale de investi\u0163ii din primul semestru, de circa 20%, este una foarte puternic\u0103. Cred c\u0103 aceast\u0103 evolu\u0163ie a fost determinat\u0103 de doi factori. Pe de-o parte, a fost motivat\u0103 de nevoia de ajustare a cheltuielilor pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een \u0163inta de deficit bugetar av\u00e2nd \u00een vedere colectarea slab\u0103 a veniturilor. Pe de alt\u0103 parte, ajustarea cheltuielilor de investi\u0163ii a fost determinat\u0103 \u015fi de o lips\u0103 de proiecte finan\u0163ate at\u00e2t din fonduri europene, c\u00e2t \u015fi din resurse interne\u201e, consider\u0103 Ionu\u0163 Dumitru, \u015feful Consiliului Fiscal.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCu ce explica\u0163ii a venit Ministerul Finan\u0163elor? A invocat faptul c\u0103 f\u0103r\u0103 plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investi\u0163ii din primele \u015fase luni ale anului 2014 ar fi \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut. \u00cen primele 6 luni ale anului 2013 s-au pl\u0103tit arierate ale Companiei Na\u0163ionale de Autostr\u0103zi \u015fi Drumuri Na\u0163ionale \u00een sum\u0103 de circa 2 miliarde lei, precum \u015fi arierate ale administra\u0163iilor locale din \u00eemprumuturi din trezorerie \u00een sum\u0103 de 800 milioane de lei<\/p>\n

\nAnaliz\u00e2nd sumele destinate investi\u0163iilor la nivel regional, se constat\u0103 c\u0103 au fost ani \u00een care Rom\u00e2-nia a avut cea mai mare alocare (at\u00e2t ca procent din PIB, c\u00e2t \u015fi ca procent din veniturile bu-ge-tare, standarde ESA 95) pentru in-ves-ti\u0163ii publice \u00een compara\u0163ie cu \u0163\u0103rile din UE 27. Cu toate acestea, rezultatele \u00een ter-meni de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a calit\u0103\u0163ii infra-structurii au fost modeste.<\/p>\n

\nCu cheltuieli de capital mai mici, unele \u0163\u0103ri pre-cum Polonia, Ungaria sau Bulgaria au ajuns s\u0103 aib\u0103 infrastructur\u0103 de o calitate mai bun\u0103, dup\u0103 cum a remarcat \u015fi Consiliul Fiscal.<\/p>\n

\nEste adev\u0103rat c\u0103 nu toate investi\u0163iile pot s\u0103 fie realizate din bani de la buget, un rol important av\u00e2ndu-l atragerea de fonduri europene. Dar \u015fi la absorb\u0163ia fondurilor europene evolu\u0163ia guvernan\u0163ilor rom\u00e2ni a fost dezam\u0103gitoare. Au fost perioade \u00een care, pe h\u00e2rtie, guvernele au avut programe, \u00eens\u0103 \u00een realitate investi\u0163iile statului au r\u0103mas la p\u0103m\u00e2nt. Cu toate c\u0103 de la investi\u0163iile statului s-a a\u015fteptat ie\u015firea din criz\u0103, banii nu s-au dus \u00een economie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ar fi trebuit s\u0103-\u015fi joace rolul de p\u00e2rghie a programului anticriz\u0103 \u015fi s\u0103 dea oxigen economiei. Dar cifrele pentru investi\u0163ii din ultimii ani de turbulen\u0163e economice nu au ar\u0103tat un proces \u00eencurajator din partea statului. Guvernele care s-au perindat la putere nu au dat drumul suficient de mult la cheltuielile de investi\u0163ii sau au cheltuit bani ineficient. Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 cea mai slab\u0103 infrastructur\u0103 din Uniunea European\u0103. \u015ei economia a revenit \u00een recesiune tehnic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[82,24812,283,4172,342,182,20541,188,9,33829,362,149,18620,550,94,179,31917,528],"class_list":["post-111438","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-bani","tag-cauza","tag-cheltuieli","tag-cifre","tag-continuare","tag-criza","tag-drum","tag-economie","tag-guvern","tag-ineficient","tag-infrastructura","tag-investitii","tag-lipsa","tag-proces","tag-program","tag-recesiune","tag-rol","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111438","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=111438"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111438\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=111438"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=111438"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=111438"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}