{"id":11141,"date":"2008-07-08T11:46:51","date_gmt":"2008-07-08T11:46:51","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11141"},"modified":"2026-04-02T11:54:44","modified_gmt":"2026-04-02T11:54:44","slug":"lufthansa-profita-de-criza-petrolului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11141","title":{"rendered":"Lufthansa profita de criza petrolului"},"content":{"rendered":"

Bill Soney<\/strong> crede ca Seattle este cel mai norocos oras din America. Soney este ghid turistic si sofer de autobuz si consideratiile sale despre cum o duce tara sunt in special legate de faptul ca nimic nu s-a schimbat in rau in orasul unde a ajuns cu aproape 20 de ani in urma, dupa ce a studiat in Alaska si a lucrat in televiziune intr-o insula din nordul Canadei. Desigur, Bill este un tip optimist si caruia ii place sa vorbeasca foarte mult. Dar esenta a ceea ce a povestit continuu timp de doua ore, cat ne-a plimbat cu autobuzul lui, sta in cateva argumente: apartamentele si casele in Seattle abia au inceput sa se ieftineasca, pestele din port se vinde foarte bine, iar oamenii de afaceri locali prospera. <\/p>\n

“Seattle castiga mult din faptul ca este axat pe industrie”, confirma Tim Bader<\/strong>, director de comunicare pentru Boeing 747<\/strong>, unul dintre cele mai performante produse ale fabricii de avioane din Everett – Seattle, cea mai mare fabrica a producatorului de avioane. O fabrica mare atat ca productie, dar mai ales ca volum – este cea mai mare cladire din lume <\/strong>(13 milioane de metri cubi), permitand lucrul simultan la noua aeronave, care sunt asamblate bucata cu bucata pana ies finisate pe usa fabricii. <\/p>\n

Productia de avioane nu este singura industrie din Seattle: efervescenta incepe de la cele 40 de hectare ocupate de Boeing la marginea orasului si continua pana in “city”, unde stau drepti zgarie-norii unde isi au sediul central giganti precum Microsoft sau Starbucks. Cele trei branduri, cele mai cunoscute din Seattle, au armele lor in lupta cu deprecierea dolarului: Starbucks a avut grija sa se extinda suficient in Europa si face bani de aici, globalizarea businessului Microsoft lasa compania fondata de Bill Gates sa isi pastreze avantajele, iar pentru Boeing, slabirea dolarului este compensata de comenzile in crestere si de cresterea sectorului de aviatie, cu toata scumpirea petrolului cu tot. <\/p>\n

Invechirea flotelor, care a permis cresterea cererii pe piata de aviatie – pentru ca, daca e pentru business, se zboara, dupa cum spun oficialii Boeing – vor face ca, luand ca punct de plecare anul 2006, cererea pe piata aeronavelor sa ajunga pana in 2026 la 28.600 de noi aeronave, iar valoarea zborurilor mondiale sa ajunga la 2,8 mii de miliarde de dolari. <\/p>\n

Estimarile sunt furnizate de Randy Tinseth<\/strong>, vicepresedinte de marketing al Boeing<\/strong>, precizeaza si ca din cele 18.000 de aeronave aflate acum in serviciul companiilor aeriene, 11.000 trebuie inlocuite in cinci ani, deoarece nu mai corespund noilor norme de siguranta si confort. Deocamdata, numai comenzile pentru Boeing 737 (cel mai popular avion din lume, cu cele mai multe zboruri efectuate) totalizeaza 4.777 de bucati, dintre care 2.588 au fost deja livrate catre o parte din cei 114 clienti. <\/p>\n

Printre ei, pe harta Boeing apar atat companii de linie, cat si low-cost din toata lumea, de la Continental Airlines <\/strong>si Delta <\/strong>pana la Ethiopian Airlines <\/strong>sau Air Pacific<\/strong>. Harta corespunzatoare Europei este impanzita de cererile companiilor low-cost, de la Ryanair, Easyjet <\/strong>si Sky Europe <\/strong>pana la Blue Air <\/strong>din Romania, care a comandat in februarie doua noi aeronave 737-800, contract estimat de ofi cialii de la Seattle la 150 de milioane de dolari. <\/p>\n

Gheorghe Racaru, directorul Blue Air, spune ca noile aeronave vor fi folosite pentru dezvoltarea de noi curse, dar si pentru a inlocui aeronave pe care le opereaza in wet-lease (inchirierea lor de la alta companie cu tot cu echipaj si celelalte servicii, pentru a opera in numele Blue Air). Prima aeronava noua Boeing va fi operata de Blue Air de la sfarsitul acestui an. <\/p>\n

Zborurile intereuropene, ca acelea operate de clienti ai Boeing precum TAROM <\/strong>sau Blue Air, vor avea o crestere de 3,5% anual in urmatorii 20 de ani, estimeaza datele Boeing. In schimb, piete precum Asia-Pacific, nordul Americii sau America Latina ar trebui sa atraga o crestere de peste 6% anual. Cum ar putea face fata toate aceste mii de aeronave scumpirii carburantilor si platilor catre agentiile de mediu pentru noxele emise?<\/p>\n

<\/p>\n

“Prin consumul in scadere si prin emiterea a mai putine noxe”, incearca un raspuns Dave Kell<\/strong>, director de produs (product marketing) in cadrul Boeing. Conform lui Kell, avioanele fabricate in intervalul 1950-1990 si-au redus cu 70% consumul de carburant si emisiile de CO2. “Incercarea de a optimiza consumul si noxele a fost mai usoara cu avioanele mai noi”, adauga Kell, tehnologia avioanelor de generatie mai noua fiind mult mai avansata. <\/p>\n

747-8<\/strong>, noul model de avion al companiei, consuma cu 17% mai putin carburant si emite cu tot atat mai putine noxe, limita inferioara a imbunatatirii consumului si a emiterii de noxe fi ind de 15%, conform strategiei Boeing. “Daca nu ne gandim la cat consuma operatorii care ne cumpara avioanele si nu ii convingem ca am facut tot ce am putut pentru a reduce din aceste cheltuieli pentru ei, ne-am putea pierde clientii si noi nu vrem asta”, mai spune Dave Kell. <\/p>\n

“Vom vedea ce se va intampla mai incolo, deocamdata suntem asigurati”, ofera un raspuns, din punctul de vedere al unui operator aerian, Nico Buhloz <\/strong>– directorul de achizitii al Lufthansa<\/strong>, cel ce semneaza achizitia tuturor avioanelor pentru compania de aviatie germana. Nordul Americii, legat de Germania prin curse din Seattle si Calgary, este doar unul dintre punctele unde compania a decis sa se extinda. Nemtii au lansat odata cu orarul de vara si 38 de noi destinatii, dintre care 10 de lung curier (intercontinentale), printre care Toronto, Singapore, dar si orase in plina ascensiune economica, precum Nanjing si Shenyang din China sau Pune si Bombay din India. <\/p>\n

Nico Buhloz spune ca firma a deschis aceste curse in pofida scumpirii carburantului, fiindca deocamdata s-a pus la adapost de aceasta prin investitiile de hedging. Lufthansa a investit 2 miliarde de dolari din 1990 pana acum in aceasta metoda de a se feri de preturile in crestere, iar acum vrea sa foloseasca avantajul castigat pentru a ocupa o serie de pozitii pe care concurenta le elibereaza din cauza costurilor in crestere, in special pentru carburanti. <\/p>\n

Mai departe spre nord, scumpirea petrolului este aproape un motiv de bucurie pentru oficialii multor companii din orasul canadian Calgary, capitala statului Alberta, care detine pozitia a doua in topul celor mai mari rezerve de petrol ale lumii, dupa Arabia Saudita. La Calgary, singurii ingrijorati in aceasta perioada a anului sunt cowboy-ii, de faptul ca orasul s-ar putea sa nu fie favorit in cursa de rodeo, unde e finalist alaturi de un oras din Texas. <\/p>\n

Desi este oras canadian, cunoscut si sub poreclele de Cowcity sau Stampede City (Stampede este numele arenei, dar si al festivalului de rodeo care se tine aici de zece ani), Calgary este un oras marcat de apartenenta originara la vestul salbatic, ca si Texasul, cu tot ce inseamna aceasta: cowboy, rodeo si mult petrol. Petrol care i-a atras putin peste 25% din investitiile totale facute in Canada si tot atat din valoarea totala a companiiilor listate la bursa canadiana. <\/p>\n

Petrolul a fost de-a lungul ultimului secol (de cand a fost descoperit in zona, in 1910) motorul dezvoltarii zonei, iar cele mai importante salturi in economia Albertei au fost crizele mondiale cauzate de petrol, orasul Calgary transformandu-se intr-o destinatie de afaceri la inceputul anilor ’80. De cativa ani incoace si in ultimul an in special, economia Albertei si a capitalei sale au inflorit de-a dreptul: “Ce s-a schimbat la Calgary in ultimii cinci ani este ca a devenit dintr-un centru economic regional un centru global de energie”, sustine Bruce Graham<\/strong>, presedinte al Calgary Economic Development<\/strong>, o asociatie care se ocupa de la atragerea investitorilor in oras si pana la integrarea imigrantilor in comunitate.<\/p>\n

Conform lui Graham, Calgary a avut cea mai rapida crestere economica din America de Nord in 2007 si, totodata, a fost orasul cu cea mai rapida crestere a populatiei (de la 400.000 de locuitori in 1980 la peste 1 milion in 2007), populatie “care ar trebui sa se tripleze in urmatorii cinci ani”. Cresterile sunt la toate nivelurile – de la preturile caselor (determinate nu de criza, ci de atractivitatea orasului) pana la numarul companiilor ce vin sa faca afaceri aici; orasul seamana incredibil de mult cu o capitala est-europeana din punctul de vedere al numarului de macarale si de santiere de constructii. <\/p>\n

“Vrem ca fiecare persoana care se muta in Calgary sa aiba dreptul la o sansa reala”, spune Bruce Graham. Sansa reala vine insa dupa o perioada de munca si acomodare, cand salariul unui imigrant reuseste sa treaca de 100.000 de dolari pe an si cand fericitul devine eligibil pentru un credit bancar. Oficialii Shell afirma ca le pare rau ca nu au prevazut din timp saltul preturilor petrolului si nu si-au marit capacitatea de productie pentru kerosen (carburantul folosit de avioane), astfel incat acum trebuie sa importe aproximativ 20% din necesar. <\/p>\n

“Dar se va rezolva acest aspect in curand”, spune Janet Rawley, vicepresedinte al Shell Canada, care isi are sediul la Calgary. Shell controleaza in Canada trei rafinarii, 19 terminale de petrol, 1.600 de statii si doua statii de lubrifianti. Janet Rawley face parte din tabara relaxata in ceea ce priveste estimarile privind pretul petrolului, dar mai ales al rezervelor mondiale: “Nu cred ca productia de petrol si-a atins maximul; este petrol, destul de usor de gasit, destul ca sa satisfaca pe o lunga perioada de timp omenirea; va fi mai scump de produs, dar e acolo”. <\/p>\n

Pozitionarea in zone potrivite pentru afaceri cu petrol precum Canada s-a vazut in afacerile Shell in special in anii cu probleme pentru pretul petrolului: “In 2008 am avut o usoara crestere a afacerilor fata de 2007 si 2006, iar cresterea va fi sustinuta pana la sfarsitul anului”, spune Janet Rawley. <\/p>\n

Iar gluma lui Rawley, “sa cautam petrol in ocean pentru ca avioanele sa il poata traversa”, este pusa in context de planurile Luftansa. Compania germana a sesizat boom-ul economic de la Calgary, hotarand sa zboare acolo de unde zilnic cel putin cativa dintre cei cateva sute de membri ai Clubului de Petrol si Gaze<\/strong>, manageri si oameni de afaceri din lumea petrolului, au nevoie sa plece la clasa intai in Europa. Adica acolo unde trebuie sa vanda ceea ce gasesc in pamantul nisipos din Alberta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De pe coasta de vest a Americii de Nord, avioanele Lufthansa vin si pleaca ocupate aproape 100%. Orase precum Seattle si Calgary, ultimele puse pe harta Lufthansa, nu par sa resimta inca unda socului financiar si petrolier care clatina America. Ba chiar dimpotriva.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7142],"tags":[7842,8742,474,9515,9770,6838],"class_list":["post-11141","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-transporturi","tag-aviatie","tag-boeing","tag-industrie","tag-lufthansa","tag-shell","tag-transporturi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11141","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11141"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11141\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32017,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11141\/revisions\/32017"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}