\nStrategia na\u0163ional\u0103 de competivitate propune zece sectoare prioritare: turismul \u015fi ecoturismul, textilele \u015fi piel\u0103ria, lemnul \u015fi mobila, industriile creative, auto \u015fi componente auto, tehnologia informa\u0163iilor \u015fi comunica\u0163iilor, procesarea alimentelor \u015fi a b\u0103uturilor, s\u0103n\u0103tatea \u015fi produsele farmaceutice, energia \u015fi managementul de mediu \u015fi bioeconomia (agricultura, silvicultura, pescuitul \u015fi acvacultura), biofarmaceutica \u015fi biotehnologiile.<\/p>\n
\nPrin aceast\u0103 strategie Guvernul \u015fi-a propus ca Rom\u00e2nia s\u0103 ajung\u0103, la orizontul anului 2020, \u00eentre primele zece economii la nivel european, iar prin dezvoltarea sectoarelor de activitate men\u0163ionate, Rom\u00e2nia s\u0103 aib\u0103 o “contribu\u0163ie semnificativ\u0103 la nivel mondial”.<\/strong><\/p>\n \nModul prin care Executivul \u00ee\u015fi propune s\u0103 includ\u0103 Rom\u00e2nia \u00een grupul \u0163\u0103rilor avansate este reprezentat de restructurarea sectoarelor economice \u00een “direc\u0163ia unor pozi\u0163ii competitive superioare”, formarea masei critice de IMM-uri competitive prin crearea unui mediu atractiv, transparent \u015fi inovativ, \u015fi integrarea companiilor mari \u00eentr-un proiect coerent de dezvoltare a economiei.<\/p>\n \n“Urm\u0103torii \u015fapte ani vor fi critici pentru dezvoltarea economic\u0103 a Rom\u00e2niei, iar priorit\u0103\u0163ile strategice ale \u0163\u0103rii, stabilite \u00een prezentul document, sunt menite s\u0103 creeze condi\u0163iile propice ca Rom\u00e2nia s\u0103 poat\u0103 concura eficace cu restul \u0163\u0103rilor din Europa”, se arat\u0103 \u00een proiectul de strategie.<\/p>\n \nStrategia de competivitate propune ca orice lege va trebui s\u0103 \u0163in\u0103 cont de impactul asupra IMM-urilor, precum \u015fi introducerea unei perioade de \u015fase luni \u00eentre emiterea unei noi legi care afecteaz\u0103 mediul de afaceri \u015fi intrarea \u00een vigoare a acesteia.<\/strong><\/p>\n \nDe asemenea, Executivul vrea reducerea num\u0103rului de pl\u0103\u0163i ale taxelor de la 39 \u00een acest an la 13 \u00een 2020, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea pozi\u0163iei Rom\u00e2niei \u00een cadrul Indexului de Percep\u0163ie a Corup\u0163iei de la 69 la 40, reducerea economiei subterane de la 30% din PIB \u00een acest an la cel mult 15% din PIB (media UE) p\u00e2n\u0103 \u00een 2020.<\/p>\n \nAlte m\u0103suri propuse sunt cre\u015fterea ponderii \u00een PIB a industriilor creative de la 7% la 10%, construirea a 500 kilometri de autostr\u0103zi (dintre care 250 kilometri din fonduri europene \u015fi 250 kilometri din fonduri na\u0163ionale) \u015fi a 600 kilometri de de infrastructur\u0103 regional\u0103, reducerea consumului de energie primar\u0103 cu 19% \u00een 2020 fa\u0163\u0103 de 16,6% \u00een 2012.<\/p>\n \nGuvernul urm\u0103re\u015fte, de asemenea, ca num\u0103rul de IMM-uri la 1.000 de locuitori s\u0103 creasc\u0103 de la 23 anul trecut la 35 \u00een 2020, dublarea cotei de pia\u0163\u0103 mondial\u0103 de exporturi, de la nivelul de circa 0,4% \u00een 2013, precum \u015fi cre\u015fterea ponderii produselor de \u00eenalt\u0103 tehnologie \u00een exporturi la 10% \u00een 2020.<\/p>\n \nAlte obiective sunt realizarea unei rate de ocupare pentru grupa de v\u00e2rst\u0103 20-64 ani la nivel regional de 70% p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2020, stoparea pierderii nete de for\u0163\u0103 de munc\u0103, diminuarea ponderii popula\u0163iei aflate la risc de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103 la un nivel cuprins \u00eentre 25% \u015fi 35% la orizontul 2020.<\/p>\n \n\u00cen sectorul agriculturii, Guvernul vizeaz\u0103 reducerea suprafe\u0163ei cultivate \u00een regim de subzisten\u0163\u0103, cre\u015fterea investi\u0163iilor \u00een activit\u0103\u0163i neagricole \u00een mediul rural, \u015fi dublarea productivit\u0103\u0163ii muncii \u00een agricultur\u0103 \u00een 2020, de la nivelul actual de 4.328 euro (VAB\/UAM – indicator privind productivitatea muncii n agricultur\u0103).<\/strong><\/p>\n \n\u00cen ceea ce prive\u015fte fondurile europene, rata de absorb\u0163ie a fondurilor europene a fost de 11,5% la sf\u00e2r\u015fitul anului 2012. Pentru perioada 2014-2020, Rom\u00e2nia a primit o suplimentare de fonduri europene (suma disponibil\u0103 este de 39,3 miliarde euro, din care 21,8 miliarde euro aferent\u0103 fondurilor structurale \u015fi de coeziune).<\/p>\n \nComparativ, fondurile alocate Rom\u00e2niei \u00een exerci\u0163iul bugetar 2007-2013 au fost de 34,6 miliarde euro, respectiv 19,7 miliarde euro.<\/p>\n \nStrategia prezint\u0103 o serie de date comparative privind mai mul\u0163i indicatori economici ai Rom\u00e2niei pentru anul 2013 raportat la 2008, precum ponderea Produsului Intern Brut (PIB) al Rom\u00e2niei \u00een PIB-ul UE, care anul trecut a fost la fel ca \u00een anul 2008, respectiv 1,1%.<\/p>\n \nPonderea \u00een PIB-ul mondial a sc\u0103zut de la 0,33% \u00een anul 2008 la 0,28% \u00een anul 2009, p\u00e2n\u0103 la 0,25% \u00een anii 2012 \u015fi 2013, de unde rezult\u0103 c\u0103 restul \u0163\u0103rilor lumii s-au dezvoltat mult mai rapid dec\u00e2t Rom\u00e2nia.<\/p>\n \nPonderea exporturilor Rom\u00e2niei \u00een exporturile globale a crescut de la 0,31% \u00een 2008 la 0,33% \u00een anul 2009, a sc\u0103zut la 0,32% \u00een 2012 \u015fi apoi a crescut din nou, ating\u00e2nd 0,35% anul trecut. La nivelul Uniunii Europene, exporturile Rom\u00e2niei reprezint\u0103 1% din totalul exporturilor europene \u00een 2013, fa\u0163\u0103 de 0,8% \u00een 2008.<\/p>\n \nTotodat\u0103, investitorii str\u0103ini ocup\u0103 o pozi\u0163ie vital\u0103 \u00een determinarea tendin\u0163elor de specializare \u00een economia Rom\u00e2niei \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, a modului \u00een care se formeaz\u0103 avantajele competitive. Potrivit statisticilor, mai mult de 72 % din cifra de afaceri a companiilor mari \u015fi foarte mari din industrie este realizat\u0103 de filialele companiilor multina\u0163ionale rezidente \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n \nDintre cei mai mari 100 de exportatori, care asigur\u0103 peste 52% din totalul exporturilor, 96 sunt companii cu capital str\u0103in, iar din totalul celor 34 de subramuri ale industriei, 25 au lideri companii cu \nLa nivelul economiei locale, potrivit ierarhiei valorilor Indicelui de Poten\u0163ial Competitiv (IPC), pe primul loc se situeaz\u0103 jude\u0163ul Arge\u015f, cu o valoare a indicelui de 0,78, fa\u0163\u0103 de o medie pe \u0163ar\u0103 de 0,31, care reflect\u0103 un volum mare al exporturilor totale (al doilea pe \u0163ar\u0103), cel mai mare raport dintre exporturi \u015fi popula\u0163ia ocupat\u0103 (10.925 euro\/angajat) \u015fi cea mai mare pondere a exporturilor de tehnologie medie-\u00eenalt\u0103 (20,3% din totalul pe \u0163ar\u0103 \u015fi 24% din totalul pe jude\u0163).<\/p>\n \nPe locul al doilea, cu o valoare a indicelui de 0,68, se situeaz\u0103 municipiul Bucure\u015fti, av\u00e2nd cele mai mari valori ale exportului, dar \u015fi cea mai numeroas\u0103 popula\u0163ie ocupat\u0103. Jude\u0163ul Timi\u015f ocup\u0103 pozi\u0163ia a treia, cu cele mai mari exporturi de \u00eenalt\u0103 tehnologie.<\/p>\n \nBac\u0103ul, pe locul al patrulea din punct de vedere al exporturilor de \u00eenalt\u0103 tehnologie, este pe locul al 34-lea din 42, din cauza ponderii mari a exporturilor de joas\u0103 tehnologie \u00een totalul jude\u0163ului (aproape 70%) \u015fi a valorii sc\u0103zute a exporturilor\/popula\u0163ie ocupat\u0103, de numai 1.099 euro.<\/p>\n \nDoar dou\u0103 jude\u0163e din regiunea Sud-Est, respectiv Constan\u0163a \u015fi Gala\u0163i, dep\u0103\u015fesc media pe \u0163ar\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte valoarea IPC, av\u00e2nd ca principale ramuri construc\u0163ia de nave \u015fi siderurgia. Situa\u0163ia este similar\u0103 \u015fi pentru majoritatea celorlalte regiuni, fiecare av\u00e2nd \u00een general dou\u0103 sau cel mult trei jude\u0163e cu valori peste media pe \u0163ar\u0103.<\/p>\n \n“Efectele limitate de antrenare \u00een teritoriu, at\u00e2t de la jude\u0163 la jude\u0163, c\u00e2t \u015fi de la industrie la industrie, pot fi \u00een\u0163elese, pe de o parte, prin dezvoltarea insuficient\u0103 a leg\u0103turilor \u00eentre diferite activit\u0103\u0163i economice”, potrivit documentului citat.<\/p>\n \nExcedentul comercial al Rom\u00e2niei depinde \u00een propor\u0163ii foarte mari de dezvoltarea industriei auto \u00een Arge\u015f, iar Regiunea Bucure\u015fti-Ilfov contribuie mai mult prin cererea de importuri dec\u00e2t prin excedentul de v\u00e2nz\u0103ri la extern.<\/p>\n \nAvantajele competitive, m\u0103surate prin participarea la exporturi, sunt concentrate \u00een \u015fapte jude\u0163e, localizate \u00een principal \u00een vestul \u015fi centrul \u0163\u0103rii, respectiv Arge\u015f (10%), Timi\u015f (9%), Arad (5%), Constan\u0163a (5%), Bihor (4%), Bra\u015fov (4%), Sibiu (4%), care \u00eempreun\u0103 cu Bucure\u015fti (17%) realizeaz\u0103 60% din exporturile Rom\u00e2niei.<\/p>\n \nJude\u0163ele C\u0103l\u0103ra\u015fi, Ialomi\u0163a, Mehedin\u0163i, Neam\u0163, Olt, Tulcea \u015fi Vrancea nu au exporturi de tehnologie \u00eenalt\u0103, iar 29 de jude\u0163e din totalul de 42 nu dep\u0103\u015fesc pragul de 1% din totalul pe \u0163ar\u0103.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, absen\u0163a particip\u0103rii \u00een re\u0163elele interna\u0163ionale de produc\u0163ie \u015fi comer\u0163 are efect imediat asupra “s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii” economiei locale, se spune \u00een strategie.<\/p>\n \n“Jude\u0163e precum Bistri\u0163a N\u0103s\u0103ud, Br\u0103ila, Buz\u0103u, Cara\u015f Severin, C\u0103l\u0103ra\u015fi, D\u00e2mbovi\u0163a, Hunedoara, Olt, S\u0103laj, Tulcea, V\u00e2lcea, confrunt\u0103 un risc poten\u0163ial la nivel social care rezult\u0103 din prezen\u0163a unor companii cu un num\u0103r mare de salaria\u0163i, dar cu performan\u0163e economice relativ slabe. (…) Aglomer\u0103rile care joac\u0103 rolul cel mai important la nivel na\u0163ional, \u00een ce prive\u015fte performan\u0163a exporturilor \u015fi ocuparea for\u0163ei de munc\u0103, sunt cele \u00een sectorul siderurgic \u00een jude\u0163ul Gala\u0163i, nave \u00een Tulcea, auto \u00een Arge\u015f \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte \u00een Bihor”, se arat\u0103 \u00een strategie.<\/p>\n \nAnumite regiuni, precum Sud-Vest, Sud-Est \u015fi Vest, sunt specializate pe un num\u0103r foarte restr\u00e2ns de sectoare, iar alte zone, ca Sud, Nord-Vest \u015fi Centru, sunt diversificate din acest punct de vedere. Aceast\u0103 struct\u0103 economic\u0103 sugereaz\u0103 nevoi diferite \u00een plan local de educa\u0163ie, calificare \u015fi cercetare, restructurare industrial\u0103 \u015fi tehnologie.<\/p>\n \nPotrivit proiectului de strategie, printre punctele forte ale Rom\u00e2niei se num\u0103r\u0103 existen\u0163a unor sectoare cu poten\u0163ial competitiv (echipamente electrice \u015fi electronice, auto, confec\u0163ii, industria alimentar\u0103, mobil\u0103) \u015fi de specializare inteligent\u0103 (bioeconomia, tehnologiile informa\u0163ionale \u015fi de comunica\u0163ii, energia \u015fi mediul, eco-tehnologiile).<\/p>\n \nDe asemenea, Rom\u00e2nia \u015fi-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it constant pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de celelalte state membre ale UE prin cre\u015fterea cotei de pia\u0163\u0103 mondial\u0103 pentru exportul produselor din sectoarele industriale \u015fi agricole.<\/p>\n \nPrintre punctele slabe ale economiei se num\u0103r\u0103 nivelul redus de alfabetizare informatic\u0103 a popula\u0163iei \u015fi “un ritm al transform\u0103rilor mai lent” dec\u00e2t este necesar pentru ca Rom\u00e2nia s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 statutul de \u0163ar\u0103 mai pu\u0163in dezvoltat\u0103.<\/p>\n \nAlte vulnerabilit\u0103\u0163i sunt rata redus\u0103 de absorb\u0163ie a fondurilor europene de c\u0103tre administra\u0163iile centrale \u015fi locale, cota de pia\u0163\u0103 redus\u0103 a sectorului serviciilor, sectorul economic cel mai important, cu 67% din PIB, precum \u015fi dezechilibrul reprezentat de faptul c\u0103 doar \u015fapte jude\u0163e realizeaz\u0103 60% din exporturile na\u0163ionale.<\/p>\n \nDe asemenea, “persisten\u0163a unor structuri de organizare a afacerilor \u015fi strategiilor competi\u0163ionale dezvoltate \u00een peste 40 de ani de economie comunist\u0103, structuri care au \u00eent\u00e2rziat procesele de transformare”, reprezint\u0103 condi\u0163ii nefavorabile.<\/p>\n \nAl\u0163i factori de risc la nivel macroeconomic sunt nivelul redus de colectare a taxelor \u015fi evaziunea fiscal\u0103 ridicat\u0103, sustenabilitatea sistemului de pensii, vulnerabilit\u0103\u0163i ale sistemului de s\u0103n\u0103tate, arieratele companiilor de stat.<\/p>\n \nDocumentul arat\u0103 c\u0103, \u00een ciuda cre\u015fterii economice, Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 cu “probleme sociale deosebite”, \u00eendeosebi privind ponderea mare a popula\u0163iei aflate \u00een s\u0103r\u0103cie \u015fi risc de excluziune social\u0103.<\/p>\n \nAlte probleme identificate sunt rata abandonului \u015fcolar mult mai ridicat\u0103 fa\u0163\u0103 de nivelul european, ponderea redus\u0103 a popula\u0163iei cu studii superioare, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei\/for\u0163ei de munc\u0103 din cauza migra\u0163iei tinerilor \u015fi a sc\u0103derii natalit\u0103\u0163ii \u015fi nivelul redus de educa\u0163ie al popula\u0163iei, care poate conduce la \u015fomaj \u015fi afecta bun\u0103starea pe termen lung.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Rom\u00e2nia se va concentra p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 pe dezvoltarea a zece sectoare economice, printre care turismul, industria auto, tehnologia informa\u0163iei, energia, agricultura, textilele \u015fi industria farmaceutic\u0103, ca parte a unei strategii de competivitate al c\u0103rei scop este intrarea \u00een r\u00e2ndul \u0163\u0103rilor avansate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[22699,222],"class_list":["post-111325","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-competitivitate","tag-strategie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111325","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=111325"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111325\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=111325"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=111325"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=111325"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\ncapital str\u0103in.<\/p>\n