\nMEN\u0162INEREA DEFICITULUI BUGETAR FOARTE MIC DE C\u0102TRE ACTUALA PUTERE \u201dare o singur\u0103 justificare: supravie\u0163uirea lui Victor Ponta la guvernare p\u00e2n\u0103 la preziden\u0163iale, iar dup\u0103 el, potopul\u201e, afirm\u0103 fostul ministru de finan\u0163e Gheorghe Ialomi\u0163ianu, cer\u00e2nd demisia guvernului pe motiv c\u0103 politica acestuia de t\u0103iere a cheltuielilor pentru investi\u0163ii publice, cu 3,6 mld. lei pe primele \u015fapte luni, a determinat o \u201dc\u0103dere economic\u0103 abrupt\u0103\u201e. Politicianul se referea la proasp\u0103ta intrare a \u0163\u0103rii \u00een recesiune: economia a sc\u0103zut cu 1% \u00een T2 fa\u0163\u0103 de T1 \u015fi cu 0,2% \u00een T1 fa\u0163\u0103 de ultimele trei luni din 2013.<\/p>\n
\nTab\u0103ra guvernamental\u0103 a replicat c\u0103 fa\u0163\u0103 de prima jum\u0103tate a anului trecut economia a continuat s\u0103 creasc\u0103 totu\u015fi \u00een S1 cu 2,6% \u00een termeni ajusta\u0163i sezonier (raportat la un buget construit pe o proiec\u0163ie de cre\u015ftere de 2,8%). Conform oficialilor guvernului, cre\u015fterea PIB va c\u0103p\u0103ta din nou av\u00e2nt \u00een a doua jum\u0103tate a anului, at\u00e2t gra\u0163ie anului agricol bun, c\u00e2t \u015fi datorit\u0103 relans\u0103rii programelor de investi\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care deficitul bugetar r\u0103m\u00e2ne confortabil, de 0,2% din PIB dup\u0103 primele \u015fapte luni anului (raportat la un plafon maxim de 2,2% din PIB asumat cu creditorii externi).<\/p>\n
\nAt\u00e2t strig\u0103tele alarmiste ale opozi\u0163iei, c\u00e2t \u015fi defensiva plictisit\u0103 a puterii au trecut \u00eens\u0103 aproape neobservate dincolo de cercul consumatorilor de declara\u0163ii politice. Leul a traversat o perioad\u0103 de apreciere, umflat de banii migratori ie\u015fi\u0163i din Rusia \u015fi Ucraina, costurile \u00eendator\u0103rii publice n-au crescut, iar agen\u0163ia Moody’s, care \u00ee\u015fi programase pentru 22 august reexaminarea ratingului Rom\u00e2niei, l-a l\u0103sat neschimbat. La fel de pa\u015fnic a fost \u015fi \u00een iulie, dup\u0103 ce guvernul a insistat s\u0103 promoveze sc\u0103derea CAS \u00een ciuda divergen\u0163elor cu FMI. De la \u00eenceputul lunii iulie, anali\u015ftii BCR \u00eencepuser\u0103 s\u0103 se refere la \u201dapropierea alegerilor preziden\u0163iale \u015fi noua retoric\u0103 a guvernului \u00een rela\u0163ia cu FMI, care ar putea duce la o desp\u0103r\u0163ire amical\u0103 \u00een urm\u0103toarele c\u00e2teva trimestre\u201e. Nici la nivelul guvernului sau al BNR, nici la nivelul UE sau al FMI nu mai e v\u0103zut ca necesar un nou acord stand-by.<\/p>\n
\n\u00ceN CE PRIVE\u015eTE RECESIUNEA, VLAD MUSCALU, ECONOMIST LA ING BANK, AFIRM\u0102 C\u0102 ROM\u00c2NIA AR FI PUTUT CHIAR S\u0102 FI IE\u015eIT DEJA DIN EA, DAC\u0102 SE VA DOVEDI C\u0102 DATELE PRIVIND SC\u0102DEREA CHELTUIELILOR PUBLICE, DE PILD\u0102, VIZEAZ\u0102 UN FENOMEN TEMPORAR \u015eI NU REFLECT\u0102 O TENDIN\u0162\u0102 DESCENDENT\u0102 DURABIL\u0102. Muscalu tinde s\u0103 favorizeze prima interpretare, amintind c\u0103 modelul practicat \u00een to\u0163i anii de la criz\u0103 \u00eencoace \u00een privin\u0163a cheltuielilor publice a fost acela\u015fi, cu cea mai slab\u0103 dinamic\u0103 \u00een T1 al fiec\u0103rui an \u015fi cu o majorare puternic\u0103 \u00een T4. Explica\u0163ia const\u0103 \u00een dificultatea constant\u0103 a guvernelor de a planifica pe tot anul cheltuielile astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie dep\u0103\u015fite limitele de deficit convenite cu creditorii externi, astfel \u00eenc\u00e2t atunci c\u00e2nd devenea clar c\u0103 limita de deficit e \u00een siguran\u0163\u0103, adic\u0103 \u00een general cu ocazia rectific\u0103rilor bugetare, \u201dse d\u0103dea drumul la cheltuieli\u201e \u00een ultimele luni ale anului. Ca atare, ING r\u0103m\u00e2ne pentru moment cu estimarea de cre\u015ftere a PIB pentru tot anul de 2,9%.<\/p>\n
\n\u015ei economi\u015ftii Raiffeisen \u015fi-au p\u0103strat deocamdat\u0103 prognoza de cre\u015ftere a PIB cu 3,5% pentru tot anul, de\u015fi nu exclud o reducere a ei sub 3% dup\u0103 apari\u0163ia datelor mai detaliate de la Statistic\u0103, la 3 septembrie. Scenariul luat \u00een calcul include \u00eens\u0103 o cre\u015ftere a PIB \u00een T3 \u015fi T4, mul\u0163umit\u0103 anului agricol bun, poate \u015fi deplas\u0103rii de accent de la motoarele externe la cele interne ale cre\u015fterii \u015fi poate continu\u0103rii de c\u0103tre BNR a ciclului de reduceri ale dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103, pentru stimularea credit\u0103rii. |n privin\u0163a cursului de schimb \u00eens\u0103, principalele riscuri, ca \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, ar fi legate de evolu\u0163iile geopolitice legate de conflictul din Ucraina, dar f\u0103r\u0103 varia\u0163ii previzibile prea spectaculoase, cu posibile valori de 4,42 lei\/euro la finele lui septembrie, 4,45 \u00een decembrie \u015fi 4,40 \u00een martie.<\/p>\n
<\/p>\n
\nPentru compara\u0163ie, Danske Bank, r\u0103mas\u0103 \u00een memoria colectiv\u0103 a rom\u00e2nilor prin previziunile catastrofice legate de cursul de schimb al leului \u00een deceniul trecut, trateaz\u0103 \u00een bloc \u0163\u0103rile din est, estim\u00e2nd o depreciere a monedelor lor rezultat\u0103 din faptul c\u0103 relaxarea politicii monetare se va accelera, ca s\u0103 contracareze efectele defla\u0163ioniste ale embargoului impus de Rusia la exporturile de produse alimentare din UE. Chiar \u015fi \u00een aceast\u0103 ipotez\u0103, leul e v\u0103zut de Danske cel mai r\u0103u undeva la 4,50 lei\/euro peste 3, 6 sau 12 luni, \u00een condi\u0163iile \u00een care banca danez\u0103 laud\u0103 Rom\u00e2nia pentru c\u0103, inclusiv \u00een condi\u0163iile sc\u0103derii PIB din T1 \u015fi T2, a reu\u015fit s\u0103 men\u0163in\u0103 indicatori economici \u201ddecen\u0163i\u201e, cu cre\u015fteri \u00een industrie \u015fi retail, restr\u00e2ngerea deficitului de cont curent \u015fi o dezinfla\u0163ie bun\u0103. Danske vede un avans al PIB de 2,7% anul acesta \u015fi 3,3% la anul.<\/p>\n
\nCea mai mare banc\u0103 de la noi, BCR, vede posibil\u0103 \u00een continuare o cre\u015ftere a PIB de 3% \u00een acest an \u015fi de 3,3% la anul, sus\u0163inut\u0103 \u00eendeosebi anul acesta de expansiunea consumului privat (3,2%) care ar contrabalansa declinul real al investi\u0163iilor cu 1%. Cursul de schimb ar putea atinge o medie de 4,47 lei\/euro \u00een 2014 \u015fi de 4,46 lei\/euro la anul. Economi\u015ftii b\u0103ncii mizeaz\u0103 \u015fi ei pe o nou\u0103 reducere a dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 p\u00e2n\u0103 la un nivel de 3% \u00eenainte de finele anului, cu trei condi\u0163ii: \u201dinfla\u0163ia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sub 1% \u00een iulie \u015fi august, pie\u0163ele financiare s\u0103-\u015fi p\u0103streze calmul \u00een conflictul dintre Rusia \u015fi Vest, iar mediul politic intern s\u0103 nu se deterioreze puternic \u00eenainte de alegerile preziden\u0163iale\u201e.<\/p>\n
\nO analiz\u0103 separat\u0103 a Erste privind \u0163\u0103rile din est pune un accent mult mai mare pe influen\u0163a factorului extern (conflictul Rusia-Vest \u015fi, influen\u0163at \u015fi de acesta, \u00eencetinirea cre\u015fterii \u00een zona euro), calcul\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 zona euro ar stagna \u00een T3 \u015fi T4, cre\u015fterea pentru tot anul va fi \u00een medie cu 0,2-0,4% mai mic\u0103 \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est, iar \u00een cazul Rom\u00e2niei cre\u015fterea economiei s-ar limita la 1,8-2%. O stagnare sau cvasistagnare \u00een zona euro ar lovi direct exporturile Rom\u00e2niei, un motor economic de baz\u0103, dar va l\u0103sa aproape neatins consumul privat, \u201dmai ales dac\u0103 avem \u00een vedere o favorizare a consumului privat de c\u0103tre guvern, \u00eentr-un an electoral\u201e. Ceilal\u0163i factori determinan\u0163i ar urma s\u0103 fie nivelul recoltei agricole, care ar putea ad\u0103uga sau \u015fterge p\u00e2n\u0103 la 0,5% din PIB real, precum \u015fi \u201dnivelul \u015fi calitatea investi\u0163iilor publice \u00een perspectiva alegerilor preziden\u0163iale din noiembrie”.<\/p>\n
\nCu alte cuvinte, \u00eentr-un context \u00een care dezintermedierea bancar\u0103 din partea b\u0103ncilor str\u0103ine continu\u0103, zona euro pierde vitez\u0103, iar efectele economice ale crizei din Ucraina \u00een Vest se amplific\u0103, speran\u0163a de stabilitate r\u0103m\u00e2n tot cheltuielile statului, mai exact chiar cele \u00een context electoral. A\u015fa se explic\u0103 \u015fi indiferen\u0163a, mai ales din partea anali\u015ftilor str\u0103ini, fa\u0163\u0103 de ideea unor poten\u0163iale mici derapaje fiscale \u00een anul electoral, fa\u0163\u0103 de insisten\u0163a guvernului de a reduce CAS \u00een dauna pruden\u0163ei FMI, la oprirea unor reforme \u00een alte \u0163\u0103ri \u015fi \u00een general cam la orice m\u0103sur\u0103 populist\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t statele \u00ee\u015fi asum\u0103 cheltuieli de la buget capabile s\u0103 \u00eemping\u0103 economia \u00eenainte, m\u0103car un pic, p\u00e2n\u0103 ce situa\u0163ia din Europa se mai limpeze\u015fte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Sau puteam cita, eventual, proverbul cu barza chioar\u0103 \u015fi cuibul. Acutizarea conflictului dintre Rusia \u015fi Vest \u015fi situa\u0163ia proast\u0103 a economiei europene, aflat\u0103 \u00een pragul rec\u0103derii \u00een recesiune, creeaz\u0103 Rom\u00e2niei \u00een urm\u0103toarele luni unul dintre cele mai improbabile avantaje comparative la care s-ar fi a\u015fteptat vreodat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[22825,544,188,438,365],"class_list":["post-111195","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-an-electoral","tag-conflict","tag-economie","tag-europa","tag-rusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111195","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=111195"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111195\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=111195"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=111195"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=111195"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}