\n
\nSorin Kertesz, fondatorul Biciclop, a venit la interviu pe o biciclet\u0103 atipic\u0103: verde, \u00een form\u0103 de triunghi, pliabil\u0103. \u00cemi spune c\u0103 se nume\u015fte Strida \u015fi cost\u0103 cam 500 de euro. Exist\u0103 \u015fi modele mai scumpe, de la 600-800 de euro. \u201eDin cauza designului \u015fi a formei mai ciudate, sunt alese de oameni c\u00e2t mai avangardi\u015fti, mai progresivi, oameni mai \u00eenclina\u0163i mai mult spre design sau pur \u015fi simplu sunt cei care vor s\u0103 aduc\u0103 ceva nou, diferit.\u201c Sorin Kertesz a \u00eenceput afacerea cu biciclete chiar odat\u0103 cu debutul crizei, \u00een 2008, dup\u0103 ce a lucrat \u00een domeniul consultan\u0163ei de business \u015fi management, mai \u00eent\u00e2i la Banca Mondial\u0103, apoi \u00een cadrul companiei de consultan\u0163\u0103 Accenture.<\/p>\n
\nA ales s\u0103 lanseze businessul dup\u0103 ce, \u00een c\u0103utarea unei biciclete pe care s\u0103 o d\u0103ruiasc\u0103 unei prietene, a observat c\u0103 nu existau magazine specializate pe astfel de produse. Biciclop este importator \u015fi distribuitor al unor branduri vestice \u015fi realizeaz\u0103 cea mai mare parte a afacerilor din magazinul plasat pe Calea Doroban\u0163ilor. De un an, are marca proprie, Deoras, \u201eun mix \u00eentre bicicletele de \u015fosea \u015fi cele de ora\u015f\u201c. A ajuns anul trecut la o cifr\u0103 de afaceri de 400.000 de euro \u015fi sper\u0103 s\u0103 ating\u0103 milionul \u00een doi ani. Modelul acesta atipic ofer\u0103, potrivit lui, o pozi\u0163ie mai corect\u0103 dec\u00e2t pe alte biciclete pentru deplasarea \u00een ora\u015f. \u201ePliabilele ofer\u0103 cea mai corect\u0103 pozi\u0163ie, cu spatele drept, care te avantajeaz\u0103 \u00een ora\u015f nu doar din cauze biologice, ci \u015fi pentru c\u0103 e\u015fti mai sus, vezi mai bine peste ma\u015fini \u00een trafic \u015fi e\u015fti \u015fi tu mai bine v\u0103zut, \u00ee\u0163i cre\u015fte siguran\u0163a fa\u0163\u0103 de o cursier\u0103, de pild\u0103, unde nu e\u015fti v\u0103zut foarte bine\u201c, observ\u0103 Sorin Kertesz.<\/p>\n
\nPozi\u0163ia este una din diferen\u0163ele esen\u0163iale dintre o biciclet\u0103 de ora\u015f, o cursier\u0103 sau una de munte \u015fi e diferen\u0163a cel mai mult sesizabil\u0103 pentru utilizatori, aspect mai greu de \u00een\u0163eles de majoritatea bicicli\u015ftilor rom\u00e2ni care, din cauza infrastructurii, \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 biciclete tip mountain bike pentru a merge prin ora\u015f. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m la str\u0103zile din Amsterdam, Copenhaga, Germania, vedem c\u0103 aproape toate bicicletele de pe strad\u0103 sunt citybike-uri, la noi sunt predominant mountain bike-uri\u201c, spune antreprenorul. Pe pia\u0163a autohton\u0103 intervine \u015fi slaba putere de cump\u0103rare: \u00een 10% din cazuri utilizatorul vrea s\u0103 ias\u0103 \u015fi off-road \u00een timpul liber, iar majoritatea nu \u00ee\u015fi permit o a doua biciclet\u0103. Astfel, dac\u0103 la \u00eenceputul firmei s-a concentrat exclusiv pe v\u00e2nzarea de biciclete de ora\u015f, dup\u0103 modelele vestice, acum \u00een magazinele sale se g\u0103sesc \u015fi modele mountain bike. El \u00eencearc\u0103 totu\u015fi s\u0103 le explice clien\u0163ilor diferen\u0163ele \u00een momentul cump\u0103r\u0103rii.<\/p>\n
\nTrendul mersului cu bicicleta \u00een ora\u015f a c\u0103p\u0103tat av\u00e2nt odat\u0103 cu criza, pe fondul problemelor financiare, al cre\u015fterii pre\u0163ului carburantului, dar \u015fi al modei. \u00cen 2010, o copert\u0103 a Business Magazin analiza \u201eRom\u00e2nia pe biciclet\u0103\u201c, moment \u00een care un sfert dintre gospod\u0103riile rom\u00e2ne\u015fti aveau biciclet\u0103. Lipsa unor date ale Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ne uit\u0103m spre studiul realizat la nivel european \u00een 2012 de Asocia\u0163ia European\u0103 a Produc\u0103torilor de componente pentru biciclete Coliped, din care afl\u0103m c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia s-au v\u00e2ndut \u00een 2012 circa 380.000 de biciclete noi, num\u0103r ce \u00eentrece de departe \u00eenmatricul\u0103rile de ma\u015fini, aflate la 66.435 de unit\u0103\u0163i, \u00een cel de al cincilea an de sc\u0103dere consecutiv\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor auto.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia este \u00een continuare \u00eentrecut\u0103 de \u0163\u0103ri precum Austria (410.000 de biciclete v\u00e2ndute), Belgia (450.000 de biciclete v\u00e2ndute), Olanda (1,03 milioane de biciclete v\u00e2ndute) sau Germania (aflat\u0103 \u00een fruntea clasamentului cu 3,966 milioane biciclete v\u00e2ndute). Totu\u015fi, afacerile din domeniul bicicletelor au mers bine \u015fi \u00een Rom\u00e2nia: firmele specializate pe velo au \u00eenregistrat v\u00e2nz\u0103ri \u00een cre\u015ftere \u015fi \u015fi-au diversificat oferta de produse \u015fi servicii, de la accesorii p\u00e2n\u0103 la biciclete care cost\u0103 c\u00e2t o ma\u015fin\u0103. Totu\u015fi, chiar dac\u0103 bicicli\u015ftii de pe str\u0103zile ora\u015felor par mul\u0163i, procentul lor ne plaseaz\u0103 printre ultimele locuri din Uniunea European\u0103 la capitolul v\u00e2nz\u0103ri. St\u0103m mult mai bine cu produc\u0163ia: \u00een 2012, \u00een Rom\u00e2nia au fost produse 450.000 de biciclete, echivalentul a 3,9% din produc\u0163ia total\u0103 a UE.<\/p>\n
\nStatisticile mai arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia st\u0103 mai bine la produc\u0163ia de componente \u015fi accesorii pentru biciclete, capitol care o situeaz\u0103 pe locul al treilea \u00een UE, dup\u0103 Italia \u015fi Germania, cu v\u00e2nz\u0103ri de 200 milioane de euro, aproximativ 10% din v\u00e2nz\u0103rile UE. Iar trendul este ascendent: compania NextCity, care asambleaz\u0103 zilnic 2.000 de biciclete la Re\u015fi\u0163a pentru grupul francez Decathlon, va \u00eencepe anul viitor construc\u0163ia celei de-a doua fabrici din Rom\u00e2nia, \u00een Ha\u0163eg, jude\u0163ul Hunedoara, urm\u00e2nd s\u0103 angajeze 950 de oameni. Fabrica actual\u0103 din Re\u015fi\u0163a a avut anul trecut afaceri de 21 mil. lei (plus 22% fa\u0163\u0103 de 2012) \u015fi are 350 de salaria\u0163i. Rezultatele financiare pozi\u0163ioneaz\u0103 unitatea de produc\u0163ie din Re\u015fi\u0163a pe locul patru \u00een topul celor mai importan\u0163i produc\u0103tori de biciclete din Rom\u00e2nia, dup\u0103 Mechrom Industry (parte a grupului italian Campagnolo), Madirom Prod (compania prin care Decathlon asambleaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia biciclete \u00een parteneriat cu NextCity) \u015fi Eurosport DHS.<\/p>\n
<\/p>\n
\nPISTA LUNG\u0102 A BICICLETELOR
\nAndrei Botescu, t\u00e2n\u0103rul de 36 de ani care a relansat brandul Pegas \u00een 2006, a v\u00e2ndut 1.000 de biciclete anul trecut \u015fi are planuri mari pentru 2014: dublarea v\u00e2nz\u0103rilor \u015fi exportul brandului ren\u0103scut. Cifra de afaceri a Atelierelor Pegas a crescut cu aproximativ 35% \u00een 2013, potrivit estim\u0103rilor lui Botescu, de la 100.000 de euro \u00een 2012. \u201eNu e o cifr\u0103 care s\u0103 se potriveasc\u0103 cu ritmul nostru asumat de cre\u015ftere, dar reflect\u0103 mai mult reticen\u0163a finan\u0163atorilor de a ne facilita cre\u015fterea mai rapid\u0103 a produc\u0163iei \u015fi extinderea re\u0163elei de distribu\u0163ie\u201c, spune proprietarul afacerii.<\/p>\n
\n\u00cen 2013, num\u0103rul de biciclete v\u00e2ndute a ajuns la aproape 1.000, fa\u0163\u0103 de cele 600 din 2012. De anul trecut, Atelierele Pegas asigur\u0103 \u015fi servicii de recondi\u0163ionare a modelelor Pegas vechi pentru cei care nu au bani s\u0103 \u00ee\u015fi ia o biciclet\u0103 nou\u0103 sau pentru colec\u0163ionari. Anul acesta, \u015fi-au propus s\u0103 ajung\u0103 la 2.000 de biciclete v\u00e2ndute \u015fi la un venit adi\u0163ional de 30% din recondi\u0163ion\u0103ri \u015fi accesorii. La anul \u00eens\u0103, sper\u0103 ca planurile de a vinde zeci de mii de biciclete s\u0103 se concretizeze. \u201eAm primit o comand\u0103 ferm\u0103 de ordinul zecilor de mii de biciclete pentru care am \u015fi realizat un design dedicat, dar ne-am blocat la partea de finan\u0163are, pentru c\u0103 ne lovim din ce \u00een ce mai des de politica multina\u0163ionalelor de a pl\u0103ti la 60-120 de zile dup\u0103 ce au recep\u0163ionat marfa, iar noi avem nevoie de avansuri consistente cu cel pu\u0163in 4-6 luni \u00eenainte pentru a da drumul la produc\u0163ia unor volume consistente.\u201c<\/p>\n
\nCererea cre\u015fte concomitent cu social media: num\u0103rul fanilor de pe pagina Pegas a crescut de la 30.000 \u00een 2012 la 125.000 p\u00e2n\u0103 la final de 2013.
\nLa Biciclop, pre\u0163urile pentru o biciclet\u0103 variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de echipare \u015fi sunt mai mici \u00een cazul citybike-urilor, \u00een timp ce \u00een cazul bicicletelor de munte, cu care se pot face lucruri extreme, ajung la echip\u0103ri avansate, de mii de euro. Noul trend \u00een Vest este cel al bicicletelor electrice, care nu sunt alese foarte des de c\u0103tre rom\u00e2ni din cauza pre\u0163urilor cuprinse \u00eentre 1.500 \u015fi 2.000 de euro. Biciclop, de pild\u0103, a v\u00e2ndut cinci astfel de biciclete anul trecut. \u00cen cadrul Biciclop, cea mai ieftin\u0103 biciclet\u0103 de adul\u0163i cost\u0103 circa 150 de euro, iar cele mai scumpe aproximativ 2.000 de euro. Anul trecut au v\u00e2ndut cam 1.000 de biciclete \u015fi trotinete tot anul. \u00cen ce prive\u015fte lunga discu\u0163ie despre infrastructura pentru biciclete, Sorin Kertesz spune c\u0103 noua pist\u0103 de pe Calea Victoriei a fost f\u0103cut\u0103 \u00een urma unui proces consultativ bun \u00eentre autorit\u0103\u0163i \u015fi reprezentan\u0163ii pie\u0163ei \u015fi \u00eel consider\u0103 un exemplu de urmat \u015fi pentru alte piste de biciclete. Cu toate plusurile \u015fi minusurile, Kertesz estimeaz\u0103 c\u0103 pia\u0163a de biciclete cre\u015fte anual cu circa 10%.<\/p>\n
\nUn promotor al curentului bicicli\u015ftilor este \u015fi George Culda, cunoscut \u015fi drept \u201eGeobate\u015faua\u201c, fondatorul asocia\u0163iei \u201eBate \u015faua s\u0103 priceap\u0103 iapa\u201c destinat\u0103 promov\u0103rii cultului mersului pe \u015fa. Fost director de crea\u0163ie \u00een cadrul Saatchi & Saatchi, director de programe al unui cunoscut post de radio, proprietarul unui studio de produc\u0163ie video \u015fi audio publicitar\u0103, a fondat, \u00een 2008, magazinul Veloteca. \u201eAtunci c\u00e2nd mergi cu bicicleta, descoperi oamenii, descoperi natura, descoperi arhitectura, monumentele \u015fi \u00ee\u0163i vine s\u0103 stai la pove\u015fti, te serve\u015fte fiecare cu o ap\u0103 sau cu o cafea, motiv pentru care \u00een lumea noastr\u0103 se st\u0103 \u015fi se bea o cafea lini\u015ftit, se m\u0103n\u00e2nc\u0103 pr\u00e2nzul lini\u015ftit, nu te mai duci la fast food.\u201c<\/p>\n
\nA redirec\u0163ionat astfel cuno\u015ftin\u0163ele sale de publicitate c\u0103tre \u201eun produs de mas\u0103 care trebuie s\u0103 fie pozi\u0163ionat ca fiind inteligent, economic, s\u0103n\u0103tos, sportiv\u201c. A \u00eenceput cu importul de biciclete pliabile, \u00een perioada \u00een care acestea nu erau foarte populare \u00een Rom\u00e2nia, miz\u00e2nd pe spa\u0163iul mic pe care \u00eel au rom\u00e2nii pentru depozitarea bicicletei, pe infrastructura slab\u0103 \u015fi pe parc\u0103rile nesigure. Cea mai ieftin\u0103 biciclet\u0103 pliabil\u0103 cost\u0103 \u00een cadrul Veloteca 1.200 de lei, iar pre\u0163urile ajung chiar p\u00e2n\u0103 la 8.000 de lei. \u201eCei care cump\u0103r\u0103 Mercedesul bicicletelor sunt, \u00een general, cei care au \u015fi Mercedes.<\/p>\n
\nFiul unui cunoscut om de afaceri a cump\u0103rat o biciclet\u0103 pliabil\u0103 cu 8.000 de lei, semn c\u0103 \u015fi cei din lumea respectiv\u0103 sunt dornici s\u0103 \u00ee\u015fi ia biciclete\u201c. Cel mai des v\u00e2ndute sunt bicicletele cu pre\u0163uri \u00eentre 1.500 \u015fi 2.500 de lei, care reprezint\u0103 60% din v\u00e2nz\u0103ri \u015fi care sunt considerate de speciali\u015ftii pie\u0163ei \u00een segmentul inferior; un pre\u0163 mediu pentru o biciclet\u0103 pliabil\u0103 este \u00eentre 2.500 \u015fi 4.500 de lei. \u201eAvem \u015fi produse la un pre\u0163 decent, cu o calitate decent\u0103, pentru c\u0103 doar 10% cump\u0103r\u0103 high end, biciclete de la 5.000 – 6.000 de lei \u00een sus. Sunt oameni cu un nivel de via\u0163\u0103 foarte ridicat, care vor o calitate special\u0103, ori oameni care au \u00eenceput s\u0103 participe foarte mult la competi\u0163ii.\u201c
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nPe fondul cre\u015fterii num\u0103rului de modele \u015fi accesorii, dar \u015fi a v\u00e2nz\u0103rilor cu 20-30% mai mari \u00een fiecare an, Veloteca \u015fi-a schimbat de trei ori sediul \u015fi a deschis un al doilea magazin. \u201eC\u00e2nd ai o mi\u015fcare social\u0103 \u00een cre\u015ftere, pia\u0163a cre\u015fte. C\u00e2\u0163i oameni pe role vezi \u00een Bucure\u015fti? Rolele se v\u00e2nd de 20 de ani; spre deosebire de biciclete, rolele se g\u0103sesc peste tot, sunt foarte u\u015for de p\u0103strat, e u\u015for s\u0103 mergi pe ele, totu\u015fi foarte pu\u0163ini oameni se dau cu rolele, nimeni nu lupt\u0103 pentru o infrastructur\u0103 serioas\u0103, nimeni nu organizeaz\u0103 evenimente, nimeni nu face maratoane, prin urmare cultura rolelor cre\u015fte foarte pu\u0163in sau stagneaz\u0103.<\/p>\n
\nUniversul bicicletei \u00een care am pistonat cu site-uri, cu bloguri, cu mar\u015furi de protest, cu mar\u015furi demonstrative, cu educa\u0163ie \u00een \u015fcoli, proiecte de tipul cu bicicleta la \u015fcoal\u0103 sau la serviciu cre\u015fte foarte mult, toatea acestea \u0163in societatea \u00een priz\u0103 \u015fi universul cre\u015fte\u201c, remarc\u0103 el. Culda a observat c\u0103 infrastructura realizat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent s-a f\u0103cut pe principiul reactivit\u0103\u0163ii \u015fi nu pentru a cre\u015fte gradul de confort \u015fi siguran\u0163\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t plimbarea \u00een ora\u015f s\u0103 fie considerat\u0103 normal\u0103.<\/p>\n
\nPentru \u00eenlesnirea discu\u0163iilor cu autorit\u0103\u0163ile, \u00een 2009, cam la debutul curentului bicicli\u015ftilor, s-a n\u0103scut Asocia\u0163ia Green Revolution, ce are ca misiune, printre alte modalit\u0103\u0163i de promovare a bicicletei ca mijloc de transport urban, discu\u0163iile cu autorit\u0103\u0163ile locale. Raluca Fiser a fondat \u00eempreun\u0103 cu Corneliu Belciug ONG-ul, f\u0103c\u00e2nd primele proiecte care s\u0103 \u00eel refamiliarizeze pe bucure\u015ftean cu bicicleta. Chiar dac\u0103 este un mijloc de transport cu istorie, \u201enu ni se mai p\u0103rea suficient de cool \u015fi de statement\u201c, remarc\u0103 Fiser.<\/p>\n
\nEa vede printre beneficiile principale ale mersului cu bicicleta reducerea timpului petrecut \u00een trafic datorit\u0103 mediei de 28 km\/or\u0103 parcur\u015fi cu bicicleta, spre deosebire de cei 24 km\/or\u0103 parcur\u015fi cu ma\u015fina. Dac\u0103 prin proiectul de bike-sharing iVelo membrii asocia\u0163iei au pus biciclete la dispozi\u0163ia a 900.000 de oameni din 11 ora\u015fe, ei \u0163intesc \u015fi zona de business. Prin proiectul \u201eBiciclete cu cravate\u201c, \u00eencearc\u0103 s\u0103 conving\u0103 antreprenorii \u015fi managerii s\u0103 ofere angaja\u0163ilor posibilitatea de a folosi bicicleta ca transport alternativ spre birou sau \u00eent\u00e2lniri de afaceri. \u201eBiciclistul urban este un t\u00e2n\u0103r cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 25 \u015fi 35 de ani, activ, dinamic, cu studii superioare, are de parcurs o distan\u0163\u0103 de 10 km \u00eentre cas\u0103 \u015fi job, este foarte deschis la nou.<\/p>\n
\nDac\u0103 \u00een 2009-2010 erau oamenii kamikaze \u015fi vedeai doar unul pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, acum vezi mame tinere, cu perle \u015fi tocuri, oamenii kamikaze \u015fi tinerii care merg pe o roat\u0103, dar angajatul este ca mine \u015fi ca tine, nimic mai nebun dec\u00e2t al\u0163ii\u201c, observ\u0103 Fiser. Astfel, bicicleta nu mai este \u201ecool\u201c, a devenit un act de normalitate. Pe l\u00e2ng\u0103 avantajele \u00een materie de protejare a mediului \u015fi s\u0103n\u0103tate, ea observ\u0103 c\u0103 angajatul care vine cu bicicleta la serviciu este mai motivat, are o cot\u0103 mai mare de succes, face pauze mai scurte \u015fi are mult mai pu\u0163ine libere anuale luate pe seama concediului medical. \u00cen ce prive\u015fte cre\u015fterea pie\u0163ei, crede c\u0103, de\u015fi criza a fost un mic motor \u00een dezvoltarea acesteia, nu a fost unicul responsabil, evenimentele, mar\u015furile, promovarea constituind factori importan\u0163i.<\/p>\n
\nParteneriatele cu companii din mediul de business au fost un alt factor influen\u0163ator. Green Revolution lucreaz\u0103 \u00een prezent cu circa 20 de companii care au ales s\u0103 ofere biciclete branduite angaja\u0163ilor \u00een sistem de bike-sharing. Proiectele fac parte din campaniile de CSR dedicate pilonului de protec\u0163ie a mediului, oferind angaja\u0163ilor posibilitatea de a \u00eemprumuta biciclete cu care s\u0103 vin\u0103 la birou, s\u0103 mearg\u0103 la \u00eent\u00e2lniri sau \u00een masa de pr\u00e2nz.<\/p>\n
<\/p>\n
\nSistemul aduce un beneficiu comunit\u0103\u0163ii, prin propunerea unei alternative de transport nepoluante, dar \u015fi pentru companii: \u00ee\u015fi men\u0163in angaja\u0163ii motiva\u0163i, f\u0103r\u0103 s\u0103 le ofere ma\u015fin\u0103 de serviciu, de pild\u0103. Companii precum Raiffeisen Bank, ING Asigur\u0103ri, Orange Rom\u00e2nia, Daedalus, BNR au pus la dispozi\u0163ia angaja\u0163ilor biciclete prin intermediul \u201eBiciclete cu cravat\u0103\u201c, primul program de bike-sharing gratuit din Rom\u00e2nia destinat centrelor de business.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen special \u00een lunile de var\u0103 (cu excep\u0163ia lui august, c\u00e2nd este perioad\u0103 de concedii), dar \u015fi \u00een celelalte luni \u00een care vremea permite utilizarea lor, bicicletele sunt foarte solicitate – de la lansarea programului \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent fiind folosite de mai mult de jum\u0103tate dintre angaja\u0163ii ING Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103 pentru diferite perioade\u201c, spun reprezentan\u0163ii ING Asigur\u0103ri. Anul acesta, compania a demarat programul la \u00eenceputul lunii iulie, iar p\u00e2n\u0103 \u00een luna august a \u00eenregistrat circa 150 de \u00eenchirieri, prin cele 20 de biciclete puse la dispozi\u0163ia angaja\u0163ilor. \u201e\u00cen plus, constat\u0103m c\u0103, \u00een ultimii ani, tot mai mul\u0163i colegi \u015fi-au cump\u0103rat propria biciclet\u0103, pe care o folosesc inclusiv pentru a veni la birou sau pentru a merge la \u00eent\u00e2lniri\u201c, spune Carmen Soare, director de marketing pentru ING Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103.<\/p>\n
\nOrange Rom\u00e2nia a pornit cu biciclete \u00een dou\u0103 sedii \u00een Bucure\u015fti \u015fi, treptat, s-a extins la trei sedii \u00een Bucure\u015fti, unul \u00een Timi\u015foara \u015fi unul \u00een Cluj, parcul cuprinz\u00e2nd \u00een acest moment 35 de biciclete, potrivit Veronic\u0103i Dogaru, corporate communications manager la Orange. Angaja\u0163ii Orange au \u00eemprumutat \u00een primul an 800 de biciclete, iar \u00een anul urm\u0103tor num\u0103rul lor a crescut cu 50%. \u201eDe anul trecut exist\u0103 \u00een companie Orange Bike Community, prin care angaja\u0163ii organizeaz\u0103 periodic plimb\u0103ri cu bicicletele fie \u00een ora\u015f, fie \u00een afara acestuia\u201c, a declarat Dogaru.<\/p>\n
\nRaiffeisen Bank ofer\u0103 angaja\u0163ilor s\u0103i 20 de biciclete \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00eenc\u0103 30 \u00een Bra\u015fov, dar este implicat\u0103 \u015fi \u00een alte proiecte de bike-sharing. Colaboreaz\u0103 cu asocia\u0163ia Green Revolution pentru programul de bike-sharing iVelo destinat tuturor, prin StudenOBike, destinat studen\u0163ilor, \u015fi prin proiectul de biciclete pentru clien\u0163i. \u201eAm ales s\u0103 oferim angaja\u0163ilor un mijloc alternativ de transport din cel pu\u0163in dou\u0103 motive: pe de o parte pentru c\u0103 ne-o cereau ei, pe de alt\u0103 parte pentru c\u0103 ne doream ca angaja\u0163ii b\u0103ncii s\u0103 devin\u0103 ambasadorii mersului pe biciclet\u0103 \u015fi ai unui stil de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos\u201c, observ\u0103 Corina Vasile, director de comunicare \u015fi rela\u0163ii publice la Raiffeisen Bank. \u00cen fiecare an rezultatele programului sunt evaluate, iar, \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de ore de trafic pe biciclet\u0103, de utilizatori unici, de feedback din comunitate, fie de la personalul b\u0103ncii sau de la administra\u0163ia local\u0103, cre\u015fte num\u0103rul de biciclete, se deschid centre noi sau se mut\u0103 cele vechi. \u201eLa \u00eenceputul proiectului, mesajul pe care am vrut s\u0103 \u00eel transmitem a fost acela c\u0103 exist\u0103 o mas\u0103 critic\u0103 de bicicli\u015fti care s\u0103 justifice dezvoltarea unei infrastructuri de transport alternativ.<\/p>\n
\nAcum mesajul s-a maturizat \u015fi ne dorim s\u0103 le spunem oamenilor c\u0103 e mai s\u0103n\u0103tos, mai pl\u0103cut \u015fi mai ieftin s\u0103 mergi pe biciclet\u0103 dec\u00e2t s\u0103 stai mereu \u00een ma\u015fin\u0103\u201c, conchide Hasegan. Anul trecut, Raiffeisen a investit 7.649.220 de lei \u00een comunitate, din care 19% sunt dedica\u0163i mediului, partea de CSR \u00een care sunt incluse \u015fi proiectele cu biciclete.<\/p>\n
\nDar proiectele de bike-sharing iVelo nu sunt singulare. Compania specializat\u0103 \u00een produc\u0163ia de pavaje Elis Pavaje a ini\u0163iat propriul proiect de responsabilitate social\u0103 cu biciclete, \u201eBicicleta Elis Pavaje te aduce s\u0103n\u0103tos la serviciu!\u201c, prin care pune la dispozi\u0163ia angaja\u0163ilor s\u0103i 140 de biciclete. \u201eIni\u0163iativa a venit din dorin\u0163a de a ajuta angaja\u0163ii s\u0103 ajung\u0103 la serviciu, de a-i \u00eendemna s\u0103 renun\u0163e la ma\u015fin\u0103 \u015fi s\u0103 se bucure de avantajele oferite de aceast\u0103 metod\u0103 de transport: reducerea cheltuielilor de combustibil \u015fi contribu\u0163ia la diminuarea polu\u0103rii, facilitatea deplas\u0103rii \u00een trafic, dar mai ales importan\u0163a mi\u015fc\u0103rii pentru s\u0103n\u0103tate\ueb53, potrivit lui Emil Gota, directorul general al companiei.
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nCE URMEAZ\u0102
\nDUP\u0102 BICICLETE?
\nPasiona\u0163ii de dou\u0103 ro\u0163i care, din varii motive, nu merg cu bicicleta (fie c\u0103 nu o pot controla, fie li se pare greu de depozitat sau nu li se pare destul de cool) au ales varianta skateboardului sau a trotinetei.<\/p>\n
\nCristian are 25 de ani \u015fi lucreaz\u0103 ca ofi\u0163er bancar. Parcurge zilnic 12 km de la serviciu \u015fi \u00eenapoi, pe care \u00eei f\u0103cea cu bicicleta \u00een circa 20 de minute, \u00eenainte ca aceasta s\u0103 i se fure. \u015ei-a cump\u0103rat skateboardul cu 250 de lei, de la un magazin de specialitate. \u201eFaci sport \u00een fiecare zi, evi\u0163i aglomera\u0163ia din mijloacele de transport, cu skate-ul este pu\u0163in mai grea deplasarea din cauza infrastructurii \u015fi a ma\u015finilor parcate pe trotuar.<\/p>\n
\nSkate-ul este \u00eens\u0103 mai u\u015for de depozitat \u015fi transportat. \u00cel po\u0163i lua cu tine \u00een mijloacele de transport \u00een comun, \u00een spa\u0163iile publice, chiar \u015fi \u00een birou\u201c, descrie argumentele pentru care folose\u015fte zilnic acest mijloc de deplasare. Trendul trotinetelor este mai nou \u015fi a \u00eenceput s\u0103 fie mai vizibil \u00een ora\u015fele de la noi \u00een ultimii doi ani. Pentru Biciclop, introducerea trotinetelor \u00een oferta produselor din magazin nu a venit \u00eens\u0103 ghidat\u0103 de pia\u0163\u0103, ci prin faptul c\u0103 au fost contacta\u0163i de cel mai mare produc\u0103tor de trotinete din lume, firma american\u0103 Razor, cu o cifr\u0103 de afaceri de 100 de milioane de dolari la nivel de grup.<\/p>\n
\nFirma c\u0103uta s\u0103 se extind\u0103 \u00een pia\u0163a din Rom\u00e2nia, iar Biciclop a devenit, \u00een urm\u0103 cu doi ani, importatorul oficial al acesteia. Biciclop are \u00een prezent 50 de parteneri, din care jum\u0103tate sunt activi. Cea mai mare parte a cifrei de afaceri vine din evolu\u0163ia magazinului. Cele mai ieftine biciclete sunt cele pentru copii \u015fi cost\u0103 130 de lei, cele mai scumpe circa 300 de lei, iar pre\u0163ul trotinetelor electrice dep\u0103\u015fe\u015fte 1.000 de lei. \u201eP\u0103rin\u0163ii cump\u0103r\u0103 pentru copii, adolescen\u0163ii cump\u0103r\u0103 modelele de skatepark, iar adul\u0163ii vor s\u0103 parcurg\u0103 distan\u0163e mai lungi, p\u00e2n\u0103 la serviciu.\u201c Domnii prefer\u0103 modelele electrice, iar femeile, pe cele clasice. \u201eUrm\u0103rim iar\u0103\u015fi trendul din Vest, \u00een Viena am v\u0103zut foarte mult\u0103 lume pe trotinet\u0103 \u015fi \u00eencepe s\u0103 se vad\u0103 \u015fi la noi\u201c, spune Sorin Kertesz.<\/p>\n
\n\u201ePia\u0163a trotinetelor este \u015fi mai incipient\u0103 dec\u00e2t a bicicletelor, dar cre\u015fte de patru ori mai repede. Avantajul este dat de faptul c\u0103 trotinetele pot fi v\u00e2ndute cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00een online, circa 50% din v\u00e2nz\u0103ri realiz\u00e2ndu-se astfel\u201c, conchide el. Trendul ascendent pentru pl\u0103cile de ora\u015f a fost observat \u015fi de reprezentan\u0163ii magazinelor specializate pe acest segment. \u201eNe place s\u0103 spunem ca U-MAN a \u00eenceput s\u0103 dea talp\u0103 (o expresie uzual\u0103 \u00een skateboarding) \u00eenc\u0103 din 2003, \u00een contextul \u00een care mobilitatea \u00een Rom\u00e2nia nu \u00eensemna tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 azi.<\/p>\n
\nTotul a fost gradual la noi, de la \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea sport v\u00e2ndut\u0103 \u00een cel mai mic magazin pe care \u00eel pute\u0163i imagina, unui grup de prieteni foarte activi care nu g\u0103seau \u00een Rom\u00e2nia \u00abechipamentul de strad\u0103\u00bb de care aveau nevoie\u201c, spun reprezentan\u0163ii U-MAN, unul dintre brandurile care comercializeaz\u0103 pl\u0103ci de skateboard, snowboard, echipament sportiv \u015fi placa pe care o \u00eent\u00e2lnim din ce \u00een ce mai des \u00een ora\u015fe, longboardul. Din 2003 \u015fi p\u00e2na azi, U-MAN a evoluat de la un mic magazin din Timi\u015foara, la nou\u0103 magazine r\u0103sp\u00e2ndite \u00een \u0163ar\u0103 (Timi\u015foara Bucure\u015fti, Cluj, Ia\u015fi \u015fi Bra\u015fov).<\/p>\n
\n\u201eDe\u015fi skateboardingul se p\u0103streaz\u0103 \u00een continuare ca un sport de parc, longboardingul este cel care a c\u00e2\u015ftigat teren \u00een r\u00e2ndul celor care aleg placa de lemn pentru deplas\u0103rile \u00een ora\u015f. Longboardul (spre deosebire de skateboard) este o plac\u0103 mai mare, mai sigur\u0103, mai rapid\u0103, destinat\u0103 vitezei \u00een ora\u015f, slalomului \u015fi cruisingului\u201c, spun reprezentan\u0163ii U-MAN.<\/p>\n
\nOdat\u0103 cu acest comportament, a evoluat \u015fi profilul clientului magazinelor: dac\u0103 acum un deceniu era un t\u00e2n\u0103r urban, student sau angajat cu venituri medii, acum ei se adreseaz\u0103 tuturor v\u00e2rstelor, at\u00e2t copiilor, c\u00e2t \u015fi adul\u0163ilor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 25 \u015fi 45 de ani care influen\u0163eaz\u0103 mediile din care provin, precum muzicienii sau arti\u015ftii urbani. \u201eCelor care vor s\u0103 treac\u0103 de la biciclet\u0103, mijloace de transport \u00een comun sau chiar ma\u015fin\u0103 la o plac\u0103 le recomand\u0103m \u00eentotdeauna un longboard.<\/p>\n
\nEste mai versatil, mult mai u\u015for de manevrat \u015fi mai fiabil. Skateboardingul este totu\u015fi rezervat profesioni\u015ftilor, celor care pot st\u0103p\u00e2ni o plac\u0103 mai mic\u0103 ce fuge de sub picioare\u201c, spun reprezentan\u0163ii U-MAN. Pre\u0163urile \u00eencep de la 600 de lei \u015fi ajung p\u00e2n\u0103 la 1.500 de lei, pentru modelele pro sau cu design special. \u201ePentru c\u0103 tendin\u0163a la nivel global este de alegere a mijloacelor de transport alternative, ne astept\u0103m ca \u015fi urbanii din Rom\u00e2nia s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 fie interesa\u0163i, s\u0103 caute \u015fi s\u0103 foloseasc\u0103 din ce \u00een ce mai mult pl\u0103cile \u2013 fie ele de skateboarding sau de longboarding. Iar dac\u0103 snowboardingul sau surfingul r\u0103m\u00e2n sporturi care pot fi practicate doar sezonier \u00een medii propice, skateboardingul are poten\u0163ialul maxim de a deveni un mijloc de deplasare rapid, eco \u015fi foarte \u00een trend.\u201c<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u015eI TOTU\u015eI, UN VEHICUL CU MOTOR?
\n\u201eAm ales s\u0103 m\u0103 deplasez astfel pentru c\u0103 este mult mai rapid, fac o treime din timpul pe care l-a\u015f petrece cu ma\u015fina, cel mai mare c\u00e2\u015ftig fiind timpul economisit cu parcarea\u201c, \u00eemi spune r\u00e2z\u00e2nd Alessandro Amato, italianul care de\u0163ine \u00een Rom\u00e2nia magazinele Cellini, Gucci Rom\u00e2nia \u015fi Paul & Shark, despre care mi-am amintit c\u0103 a venit la un interviu despre pia\u0163a luxului pentru Business Magazin pe scuter, purt\u00e2nd o casc\u0103 ce avea aripi, \u00een stilul lui Obelix.<\/p>\n
\nAmato conduce scutere de la v\u00e2rsta de 12 ani \u015fi a schimbat circa 12 modele, ultimul fiind un Scarabeo 250 mare, cu parbriz, care nu se mai fabric\u0103 \u015fi care nou ar costa circa 4.000 de euro. Amato conduce scuterul \u00een ora\u015f pe tot parcursul anului, chiar \u015fi iarna, evit\u00e2nd doar zilele cu ghea\u0163\u0103 pe str\u0103zi, argumentele sale principale fiind economia de timp \u015fi bani: \u201eConsumi de patru ori mai pu\u0163in dec\u00e2t cu ma\u015fina\u201c. \u00cen plus, scuterul \u00eei permite s\u0103 poarte \u015fi cravat\u0103 \u015fi s\u0103 conduc\u0103 comod \u00eembr\u0103cat la costum, spre deosebire de motor, unde, pe l\u00e2ng\u0103 nevoia de echipament adecvat, trebuie s\u0103 fii mai \u00eendem\u00e2natic.<\/p>\n
\nAmato vine din Italia, o \u0163ar\u0103 \u00een care, potrivit spuselor sale, nu exist\u0103 b\u0103rbat care s\u0103 nu fi condus vreodat\u0103 un scuter. \u201eLa noi este mai greu, mai \u00eent\u00e2i \u00ee\u0163i cumperi o ma\u015fin\u0103, apoi o a doua ma\u015fin\u0103, apoi, \u00een ultimul r\u00e2nd, un scuter. Dac\u0103 e\u015fti pe scuter, e\u015fti v\u0103zut ca un om care nu are bani\u201c, spune Amato. El face parte din cei aproximativ 105.000 de posesori de motociclete \u015fi scutere \u00eenmatriculate, mult mai mic dec\u00e2t \u00een Germania, Italia sau Spania.<\/p>\n
\nSegmentul este afectat \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi pe plan global, de criz\u0103, infrastructur\u0103 \u015fi percep\u0163ie. Lucrurile \u00eencep \u00eens\u0103 s\u0103 se schimbe: de\u015fi v\u00e2nz\u0103rile \u00een pia\u0163a de scutere \u015fi motociclete au avut \u00een ultimii ani un trend negativ la nivel global, marca Vespa a avut un nivel de v\u00e2nz\u0103ri similar cu cel din anii 2007-2008, potrivit lui Claudiu Cr\u0103ciun, director comercial al Motoplus Paneuro.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia, compania a \u00eenregistrat o cifr\u0103 de afaceri de anul trecut de 3,14 milioane de lei, fa\u0163\u0103 de 2,05 milioane de lei \u00een 2012. Anul acesta, a\u015fteapt\u0103 o cre\u015ftere de 10% pe seama modelelor noi ap\u0103rute. \u201eClien\u0163ii b\u0103rba\u0163i au \u00eentre 25 \u015fi 50 de ani, un grad de cultur\u0103 ridicat, sunt moderni, cosmopoli\u0163i, c\u0103l\u0103toresc mult \u015fi doresc s\u0103 apar\u0103 \u00eentotdeauna cu ceva special. Femeile sunt din categoria care \u0163in foarte mult la vestimenta\u0163ie \u015fi accesorii \u015fi consider\u0103 Vespa nu doar un vehicul, ci \u015fi un obiect vestimentar care trebuie s\u0103 fie asortat\u201c, observ\u0103 Cr\u0103ciun.<\/p>\n
\nEl \u00eencadreaz\u0103 \u00een profilul utilizatorilor brandului pe care \u00eel reprezint\u0103 b\u0103rba\u0163ii sofistica\u0163i precum bancherii, avoca\u0163ii sau medicii, dar \u015fi b\u0103rba\u0163ii pasiona\u0163i de stil precum actorii, fotografii sau arti\u015ftii. Clien\u0163ii prefer\u0103 mai ales scuterele de 50 cc, care se pot conduce \u00een continuare cu permis categora B, cu pre\u0163uri de circa 2.300 de euro. Cr\u0103ciun a observat \u00een r\u00e2ndul clien\u0163ilor persoane care folosesc scuterele pentru a se deplasa zilnic la munc\u0103 \u00een toate sezoanele, folosind, \u00een perioadele friguroase, accesorii care s\u0103 \u00eei ajute s\u0103 scape de frig: parbriz \u00eenalt, p\u0103turic\u0103 de picioare, protec\u0163ii de neopren pe man\u015foanele de fr\u00e2n\u0103 \u015fi accelera\u0163ie.<\/p>\n
\nTotu\u015fi, un segment important de clien\u0163i alege scuterul ca mijloc de a se deplasa ocazional, ie\u015find la plimbare seara sau \u00een weekend, feri\u0163i de agita\u0163ia zilnic\u0103 din ora\u015fe.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen Rom\u00e2nia nu s-a format \u00eenc\u0103 o cultur\u0103 a scuterelor, fiind cump\u0103rate mai ales ca al doilea vehicul, pentru uzul urban\u201c, observ\u0103 \u015fi Ionu\u0163 Batu, manager la BMW Motorrad pentru Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria. \u00cen ce prive\u015fte motociclismul, el crede c\u0103 este \u00een continuare privit ca un hobby \u015fi nu din cauza costurilor de achizi\u0163ie \u015fi exploatare, c\u00e2t mai ales pentru riscurile pe care le presupune conducerea unei motociclete \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n\u201eSuntem pe un loc frunta\u015f \u00een Europa \u00een topul celor mai nesigure \u015fosele pentru motocicli\u015fti. \u00cens\u0103 \u00een ultimii patru ani am putut observa o cre\u015ftere a nivelului de educa\u0163ie al \u015foferilor, care s-a reflectat \u015fi \u00een num\u0103rul v\u00e2nz\u0103rilor\u201c, observ\u0103 Batu. Anul trecut, compania a v\u00e2ndut 107 motociclete \u015fi scutere BMW, \u00een cre\u015ftere cu 40% fa\u0163\u0103 de 2012, iar \u0163inta propus\u0103 pentru anul acesta este de 120 de unit\u0103\u0163i. \u201eCa \u015fi profil, posesorul BMW Motorrad se bucur\u0103 de confort financiar, are familie \u015fi d\u0103 dovad\u0103 de responsabilitate \u015fi educa\u0163ie \u00een trafic\u201c, observ\u0103 el. Segmentul a fost grav afectat de criz\u0103, potrivit lui Batu, iar anul 2014 pare s\u0103 fie primul care s\u0103 aduc\u0103 cre\u015fteri, fapt ce reiese at\u00e2t din v\u00e2nz\u0103rile de pe pia\u0163a local\u0103, c\u00e2t \u015fi din cifrele realizate la nivel Uniunii Europene.<\/p>\n
\n\u00cen primele \u015fase luni ale anului, au fost v\u00e2ndute 675.630 autovehicule motorizate, potrivit Asocia\u0163iei Europene a Industriei Moto (ACEM), valoare care indic\u0103 o cre\u015ftere de 3,5% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. V\u00e2nz\u0103rile au crescut \u00een Spania (16,9%), Anglia (11,2%), Germania (3,7%), Fran\u0163a (1,7%) \u015fi Italia (1,1%).<\/p>\n
\nDe ce s-a ivit un astfel de trend \u00een pie\u0163e precum Spania, unde rata \u015fomajului a ajuns la circa 25% \u00een perioada cre\u015fterii v\u00e2nz\u0103rilor acestor vehicule? \u00cen Barcelona, pre\u0163ul combustibilului pentru un scuter, pentru dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, este de doar 10 euro, \u00een timp ce un card de c\u0103l\u0103torie cu mijloacele de transport \u00een comun cost\u0103 54 de euro\/lun\u0103, f\u0103c\u00e2nd scuterul cu 50% mai eficient, potrivit presei engleze. \u00cen Marea Britanie, cea mai ieftin\u0103 ma\u015fin\u0103 este Dacia Sandero, cu un pre\u0163 de retail de 5.995 euro, f\u0103c\u00e2nd investi\u0163ia \u00eentr-un scuter sau o motociclet\u0103 mult mai eficient\u0103.<\/p>\n
\nMai mul\u0163i manufacturieri lucreaz\u0103 la popularizarea scuterului electric, un nou trend fiind pe cale s\u0103 apar\u0103. Anul trecut, 12 milioane de scutere electrice au fost v\u00e2ndute \u00een lume: 9,4 milioane \u00een China \u015fi 31.338 \u00een afara regiunii Asia-Pacific, potrivit Navigant Research. \u00cen China, scuterele electrice echipate cu acumulatoare cu pl\u0103ci de plumb \u015fi acid sulfuric au un pre\u0163 asem\u0103n\u0103tor scuterelor pe benzin\u0103. \u00cen restul lumii, majoritatea scuterelor electrice au baterii din litiu \u015fi sunt mai scumpe dec\u00e2t cele alimentate cu benzin\u0103.<\/p>\n
\nScuterele electrice moderne cost\u0103 circa 5.000 de euro, dar pot ajunge \u015fi la peste 8.000 de euro \u00een cazul celor cu motoare mai puternice. V\u00e2nz\u0103rile vor cre\u015fte p\u00e2n\u0103 la 50.000 de unit\u0103\u0163i \u00een UE p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 ar trebui s\u0103 ajung\u0103 la 30.000, potrivit ACEM. Predic\u0163ia vine ca urmare a legisla\u0163iei care ar putea restric\u0163iona \u015fi mai mult vehiculele ce produc emisiile de carbon \u015fi posibilitatea interzicerii acestora \u00een cadrul centrelor marilor ora\u015fe.<\/p>\n
\nNoua pia\u0163\u0103 este condus\u0103, potrivit Navigant Research, de chinezii de la Jiangsu Xinri E-Vehicle Co., firma australian\u0103 VMoto, japonezii Terra Motors, firma taiwanez\u0103 SYM Motors \u015fi germanii de la Govecs. Produc\u0103torii cunoscu\u0163i precum Honda, Yamaha, Suzuki sau Piaggio au prezentat scutere electrice \u00een cadrul expozi\u0163iilor interna\u0163ionale, dar nicio firm\u0103 nu a fixat o dat\u0103 de distribu\u0163ie, potrivit cleanrider.com.<\/p>\n
\nPe pia\u0163a vehiculelor cu dou\u0103 ro\u0163i merge \u015fi Segway, un scuter mai special – ideal ca mijloc de transport urban, care \u00eencepe s\u0103 se vad\u0103 \u015fi pe str\u0103zile sau mallurile bucure\u015ftene. Mijlocul de transport pe dou\u0103 ro\u0163i ajunge la o vitez\u0103 maxim\u0103 de 20 km\/or\u0103, nu are nevoie de combustibil \u015fi consum\u0103 circa doi lei la 100 km, iar tehnologia avansat\u0103, care nu include accelera\u0163ia \u015fi fr\u00e2na, \u00eei permite s\u0103 se echilibreze automat, \u00een func\u0163ie de pozi\u0163ia corpului.<\/p>\n
\nLansat \u00een 2001 \u00een SUA, vehiculul a ajuns mai \u00eent\u00e2i \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2006 prin intermediul Autoitalia \u00een cadrul Salonului de Motociclete, Accesorii \u015fi Echipamente din Bucure\u015fti. Compania a renun\u0163at \u00eentre timp la importarea acestei m\u0103rci, iar \u00een prezent niciun retailer nu a preluat acest brand. \u201ePublicul rom\u00e2n pare destul de interesat de aceste scutere \u00een special datorit\u0103 costului unui transport extrem de redus, scuterele fiind electrice, cu un consum de energie mic \u015fi o autonomie suficient\u0103 pentru transportul zilnic al unei persoane cu nevoi de transport mici \u015fi medii.<\/p>\n
\nA\u015fadar, \u015fansele ca acest mijloc de transport s\u0103 devin\u0103 un mijloc de transport cotidian sunt semnificative\u201c, observ\u0103 Robert Gheorghevici, cofondator al firmei Bucharest Segway Tours. Afacerea, pornit\u0103 \u00een luna mai a acestui an, const\u0103 \u00een organizarea de tururi turistice pe cele cinci Segway-uri ale firmei \u015fi prezentarea Bucure\u015ftiului turi\u015ftilor str\u0103ini, practic\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi \u00een alte ora\u015fe europene.<\/p>\n
\n\u201ePuterea de cump\u0103rare este mic\u0103, iar interesul scade atunci c\u00e2nd vine vorba de pre\u0163ul de achizi\u0163ie al unui astfel de scuter\u201c, spune antreprenorul, care a investit circa 50.000 de euro \u00een cump\u0103rarea celor cinci Segway-uri. Pre\u0163ul pentru un Segway Human Transporter este de 8.493 euro \u015fi ajunge chiar \u015fi la 9.575 euro \u00een cazul modelului destinat pasiona\u0163ilor de golf, Segway Golf Transporter. Pre\u0163ul piperat este \u015fi motivul pentru care afacerea nu a avut efectul scontat \u015fi este, la nivel global, adresat\u0103 \u00een propor\u0163ie de 95% altor businessuri.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia, unul dintre principalii cump\u0103r\u0103tori este Poli\u0163ia Local\u0103 a Municipiului Bucure\u015fti: Prim\u0103ria Capitalei a cump\u0103rat \u00een iarna anului trecut zece Segway-uri, fiecare cu un pre\u0163 de circa 8.500 de euro. Vehiculele pe dou\u0103 ro\u0163i sunt folosite de poli\u0163i\u015ftii locali din Centrul Vechi, care patruleaz\u0103 astfel \u00een zon\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 acolo nu este permis accesul ma\u015finilor.<\/p>\n
\n\u015ei pe patru ro\u0163i po\u0163i fi cool, consider\u0103 \u015foferii de ma\u015fini electrice. Prima sta\u0163ie de alimentare a automobilelor electrice din Rom\u00e2nia a fost lansat\u0103 anul acesta la sediul transportatorului de energie electric\u0103 Transelectrica, \u00een zona Pie\u0163ei Unirii din Capital\u0103, din ini\u0163iativa Asocia\u0163iei Comitetul Na\u0163ional Rom\u00e2n CIGRE \u00een parteneriat cu constructorul de ma\u015fini Mitsubishi Motors Rom\u00e2nia, iar costurile sta\u0163iei s-au ridicat la 36.000 de euro. \u201eFactorul mediu nu reprezint\u0103 un argument decisiv pentru consumatorul rom\u00e2n, precum \u00een cazul germanilor, olandezilor sau danezilor\u201c, spune Andreea Tansilav, care pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii motiva\u0163iile rom\u00e2nilor de a investi \u00een ma\u015fini electrice.<\/p>\n
\nRom\u00e2nii nu primesc nici \u00eenlesnirile importante pe care un neam\u0163, olandez sau danez le-ar primi la achizi\u0163ionarea unei astfel de ma\u015fini. Statele europene acord\u0103 bonusuri la cump\u0103rarea ma\u015finii electrice care variaz\u0103 \u00eentre 2.700 euro \u00een Rom\u00e2nia \u015fi 9.000 de euro \u00een Monaco. \u201ePe pia\u0163a local\u0103, dezvoltarea infrastructurii \u015fi un stimulent fiscal consistent din partea statului pentru achizi\u0163ia modelelor electrice constituie argumente importante \u00een decizia de cump\u0103rare. Suntem optimi\u015fti \u015fi avem \u00eencredere c\u0103 trendul din Europa va fi replicat \u015fi \u00een Rom\u00e2nia\u201c, spun reprezentan\u0163ii Renault, companie ce comercializeaz\u0103 trei branduri de ma\u015fini electrice pe pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n
\nLa nivel global, Alian\u0163a Renault-Nissan \u00ee\u015fi propune s\u0103 ating\u0103 un prag de v\u00e2nz\u0103ri de 1,5 milioane de vehicule electrice p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2020. Reprezentan\u0163ii Renault consider\u0103 c\u0103 diagnosticul corect pentru cifrele de v\u00e2nz\u0103ri pe acest segment, pentru pia\u0163a din Romania, este prematur p\u00e2n\u0103 \u00een 2025. Anul trecut, compania a pus \u00een circula\u0163ie 38.000 ma\u015fini electrice la nivel mondial, Fran\u0163a reprezent\u00e2nd una dintre pie\u0163ele cele mai importante, cu peste 17.000 de unit\u0103\u0163i v\u00e2ndute. Fran\u0163a este \u015fi \u0163ara \u00een care statul \u00ee\u015fi manifest\u0103 cel mai activ interesul pentru stimularea pie\u0163ei de ma\u015fini electrice.<\/p>\n
\n\u201eVehiculele electrice sunt foarte bine adaptate utiliz\u0103rii \u00een regim de flot\u0103 (acelea\u015fi trasee zilnice, num\u0103r similar de kilometri parcur\u015fi \u00eentr-o perioad\u0103 determinat\u0103), din acest motiv fiind ideale pentru deplasarea spre locul de munc\u0103\u201c, concluzioneaz\u0103 ei.
\nToate vehiculele cool sunt ideale pentru deplasarea pe distan\u0163e scurte, iar lupta \u00eentre ele \u015fi condusul ma\u015finii pare abia la \u00eenceput.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Moda transportului pe dou\u0103 ro\u0163i, care a cuprins Rom\u00e2nia urban\u0103 \u00een ultimii ani, a crescut mare \u015fi s-a diversificat. Bicicleta a devenit un mijloc de transport vizibil \u015fi nelipsit de pe str\u0103zi. Au devenit cool trotineta, scuterul, skateboardul, segway-ul sau ma\u015fina electric\u0103. C\u00e2t de dispu\u015fi sunt rom\u00e2nii s\u0103 renun\u0163e la condusul ma\u015finii \u015fi s\u0103 \u00eencurajeze mijloacele de transport alternative?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,16759,246,32854,31456,7060,18542,33618,6481,259,80,9989,173,98,16161,8292,528,4878],"class_list":["post-111137","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-biciclete","tag-crestere","tag-dispunere","tag-incurajare","tag-masina","tag-masina-electrica","tag-mobilitate","tag-moda","tag-productie","tag-refuz","tag-renuntare","tag-romani","tag-romania","tag-strazi","tag-transport","tag-uniunea-europeana","tag-vanzare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111137","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=111137"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111137\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=111137"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=111137"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=111137"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}