{"id":110827,"date":"2014-08-22T18:28:46","date_gmt":"2014-08-22T18:28:46","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=110827"},"modified":"2014-08-22T18:28:46","modified_gmt":"2014-08-22T18:28:46","slug":"premiera-indicii-privind-o-stea-formata-la-putin-timp-dupa-nasterea-universului-descoperite-de-astronomi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=110827","title":{"rendered":"PREMIER\u0102: Indicii privind o stea format\u0103 la pu\u0163in timp dup\u0103 na\u015fterea Universului, descoperite de astronomi"},"content":{"rendered":"

\nPotrivit unui articol publicat \u00een revista Science, cercet\u0103torii au descoperit urme ale unui obiect stelar masiv, dat\u00e2nd din perioada de \u00eenceput a Universului, \u00een compozi\u0163ia chimic\u0103 extraordinar\u0103 a unei stele din Calea Lactee, potrivit bbc.co.uk<\/a>.<\/p>\n

\n“Este vorba despre o stea cu adev\u0103rat unic\u0103, a c\u0103rei semn\u0103tur\u0103 chimic\u0103 nu a mai fost observat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum”, a declarat principalul autor al articolului, cercet\u0103torul Wako Aoki, de la Observatorul Na\u0163ional din Japonia.<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen primele sute de milioane de ani de dup\u0103 Big Bang, Universul era alc\u0103tuit doar din hidrogen \u015fi heliu, nu avea o structur\u0103, nu con\u0163inea nici stele, nici vreo gaur\u0103 neagr\u0103.<\/p>\n

\n“Nu avea nicio caracteristic\u0103, era un Univers plictisitor. Apoi, s-au format primele stele \u015fi Universul s-a transformat fundamental”, a spus Volker Bromm, de la University of Texas, din Austin, Statele Unite ale Americii.<\/strong><\/p>\n

\nBromm, care nu a participat la studiu, a lucrat foarte mul\u0163i ani la simul\u0103ri numerice ale form\u0103rii primelor stele \u015fi galaxii. “Transformarea Universului din starea ini\u0163ial\u0103 \u00eentr-unul de o complexitate tot mai mare a depins foarte mult de masa primelor stele”.<\/p>\n

\nFuziunea nuclear\u0103 care a avut loc \u00een interiorul acestor stele de prim\u0103 genera\u0163ie a dat na\u015ftere elementelor chimice mai grele pe care le cunoa\u015ftem ast\u0103zi, cum ar fi carbonul, oxigenul, magneziul \u015fi fierul. Stelele au murit apoi, provoc\u00e2nd explozii – supernove – care au aruncat aceste elemente grele \u00een spa\u0163iu.<\/p>\n

\nStelele de genera\u0163ia a doua s-au format din gazul care con\u0163inea deja \u015fi alte elemente, pe l\u00e2ng\u0103 hidrogen \u015fi heliu.<\/p>\n

\nSteaua g\u0103sit\u0103 de echipa condus\u0103 de profesorul Aoki, numit\u0103 SDSS J0018-0939, este una dintre sutele identificate de programul Sloan Digital Sky Survey, stele care con\u0163in de 1.000 de ori mai pu\u0163in fier dec\u00e2t Soarele. Astronomii le numesc stele cu con\u0163inut sc\u0103zut de metale.<\/p>\n

\nOamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 spectrul, cu o rezolu\u0163ie foarte mare, a 150 de stele din gama studiat\u0103, folosind telescopul japonez Subaru, descompun\u00e2nd lumina \u00een diferite lungimi de und\u0103.<\/p>\n

\nAstfel, astronomii au descoperit o stea din galaxia noastr\u0103 a c\u0103rei compozi\u0163ie chimic\u0103 este foarte stranie. “A trebuit s\u0103 identific\u0103m lumina absorbit\u0103 de fiecare element chimic (studiind spectrul luminii emise de stea, n.r.)” , a explicat profesorul Aoki. C\u00e2nd lumina a fost descompus\u0103, unele dintre culori lipseau. Fiecare culoare lips\u0103 reprezint\u0103 o lungime de und\u0103 ce poate fi absorbit\u0103 doar de un element chimic anume. Aceasta este modalitatea prin care astronomii \u015ftiu ce elemente chimice se afl\u0103 \u00een compozi\u0163ia unei stele.<\/p>\n

\n\u00cen prezent, nu exist\u0103 nicio metod\u0103 de obsevare direct\u0103 a primelor stele din Univers, a\u015fa c\u0103 astronomii se bazeaz\u0103 pe indicii indirecte. Speciali\u015ftii cerceteaz\u0103 compozi\u0163ia chimic\u0103 a stelelor antice, s\u0103race \u00een metale, pentru a deduce caracteristicile primelor supernove, \u00eentr-un fel de “arheologie stelar\u0103”.<\/p>\n

\n“Avem o stea masiv\u0103, care \u00een cele din urm\u0103 \u00ee\u015fi consum\u0103 tot combustibilul nuclear, moment \u00een care gravita\u0163ia preia controlul, d\u00e2nd na\u015ftere \u00een centrul stelei muribunde fie unei stele neutronice, fie unei g\u0103uri negre”, a explicat profesorul Bromm pentru BBC News. “Cea mai mare parte a materiei va r\u0103m\u00e2ne \u00een interiorul g\u0103urii negre, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mare parte dintre metalele grele vor ajunge tot \u00een gaura neagr\u0103”.<\/p>\n

\nTeoriile prezic \u00eens\u0103, c\u0103, \u00een cazul stelelor cu masa de peste 100 de ori mai mare dec\u00e2t a Soarelui, supernova care se formeaz\u0103 este cu totul diferit\u0103 – Pair-Instability supernova. \u00cen cazul acesta, explozia final\u0103 nu las\u0103 \u00een urm\u0103 nicio urm\u0103 fizic\u0103.<\/p>\n

\nAcestea sunt explozii neobi\u015fnuite, extrem de violente. “Este vorba despre o explozie termonuclear\u0103 uria\u015f\u0103; tot combustibilul este ars deodat\u0103, iar steaua practic se sf\u00e2\u015fie \u00een buc\u0103\u0163i”. \u00cen acest caz, toate elementele produse de stea sunt aruncate \u00een spa\u0163iu, cre\u00e2nd \u00een jur o regiune bogat\u0103 \u00een metale.<\/p>\n

\nWako Aoki a ad\u0103ugat: “Am studiat stele extrem de s\u0103race \u00een metale, dar cantitatea de fier din aceast\u0103 stea nu este at\u00e2t de mic\u0103.” Acesta fost primul indiciu c\u0103 via\u0163a stelei care a existat \u00eenainte \u00een aceea\u015fi regiune trebuie s\u0103 se fi terminat printr-o supernov\u0103 de tip “Pair-Instability”, explozie care nu poate avea loc dec\u00e2t \u00een cazul stelelor masive.<\/p>\n

\nUn al doilea indiciu a fost prezen\u0163a foarte sc\u0103zut\u0103 a elementelor chimice bariu \u015fi stron\u0163iu. Stelele masive mor \u00eenainte de a crea astfel de elemente grele.<\/p>\n

\n\u00cen Universul actual stele mai masive de o sut\u0103 de ori dec\u00e2t Soarele sunt foarte rare. Prezen\u0163a metalelor \u00een cantitate mare, \u00een compozi\u0163ia chimic\u0103, limiteaz\u0103 m\u0103rimea unei stele. Pe m\u0103sur\u0103 ce Universul devenea tot mai bogat \u00een metale, \u00een urma supernovelor, apari\u0163ia de stele masive a devenit tot mai pu\u0163in frecvent\u0103.<\/p>\n

\nAstronomii pl\u0103nuiesc mai multe cercet\u0103ri \u00een urm\u0103torii ani, \u00een c\u0103utarea stelelor primitive. “Urm\u0103toarea genera\u0163ie de telescoape mari ar putea s\u0103 capteze lumin\u0103 de la astfel de stele masive”, a declarat Wako Aoki. “Dar nu \u015ftim dac\u0103 aceste stele exist\u0103 \u00eentr-un num\u0103r mare sau nu”, a mai spus acesta.<\/p>\n

\nStelele uria\u015fe au o via\u0163\u0103 scurt\u0103, de “doar” trei milioane de ani, de o mie de ori mai pu\u0163in dec\u00e2t perioada de via\u0163\u0103 estimat\u0103 a Soarelui. De aceea, niciuna dintre primele stele uria\u015fe nu a supravie\u0163uit p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

\n“Nu exist\u0103 nicio posibilitate s\u0103 g\u0103sim o astfel de stea \u00een galaxia noastr\u0103. Trebuie s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m aten\u0163ia c\u0103tre galaxiile foarte \u00eendep\u0103rtate”, a precizat profesorul Aoki.<\/p>\n

\nAstronomii pot vedea trecutul Universului \u00eendrept\u00e2nd telescoapele c\u0103tre obiectele cele mai \u00eendep\u0103rtate, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 lumina emis\u0103 de acestea c\u0103l\u0103tore\u015fte miliarde de ani p\u00e2n\u0103 la noi.<\/p>\n

\nTelescopul spa\u0163ial James Webb al NASA va \u00eenlocui Telescopul Spa\u0163ial Hubble. Va fi pus pe orbit\u0103 \u00een 2018 pentru a studia “trecutul \u00eentunecat” al Cosmosului.<\/p>\n

\nVolker Bromm este foarte \u00eenc\u00e2ntat de noul telescop: “Avem \u00eenc\u0103 dou\u0103 ferestre (pentru a privi \u00een trecut, n.r.). Putem observa stelele al c\u0103ror spectru luminos este deplasat foarte mult spre ro\u015fu \u015fi descenden\u0163ii locali, fosilele locale”.<\/p>\n

\nDeplasarea spre ro\u015fu a spectrului luminii este o m\u0103sur\u0103 a modului \u00een care lumina este afectat\u0103 de expansiunea Universului \u015fi este folosit\u0103 de oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 pentru calcularea distan\u0163elor cosmice. Cu c\u00e2t deplasarea spre ro\u015fu a spectrului este mai pronun\u0163at\u0103, cu at\u00e2t obiectul care emite lumina respectiv\u0103 este mai \u00eendep\u0103rtat.<\/p>\n

\nNoua descoperire, \u00eempreun\u0103 cu observa\u0163iile viitoare, va ajuta astronomii s\u0103 schi\u0163eze \u00eentreaga istorie a form\u0103rii stelelor, inclusiv modul \u00een care au ap\u0103rut toate elementele chimice care, \u00een cele din urm\u0103, au dus la apari\u0163ia vie\u0163ii pe P\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Astronomii au descoperit, \u00een premier\u0103, indicii privind o stea format\u0103 la \u00eenceputurile Universului, despre care modelele teoretice prezic c\u0103 ar fi fost de sute de ori mai mare dec\u00e2t Soarele, scrie bbc.co.uk.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[22299,225,6911],"class_list":["post-110827","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-astronomie","tag-spatiu","tag-stele"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/110827","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=110827"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/110827\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=110827"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=110827"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=110827"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}