\nO s\u0103 reformulez ast\u0103zi titlul, pentru c\u0103 multe din ideile de atunci au r\u0103mas valabile, \u015fi o s\u0103 \u00eencerc s\u0103 spun de ce mi-a pl\u0103cut Dinu Patriciu, cu toate c\u0103 c\u0103 nu mi-a pl\u0103cut. Scriam \u00een 2009 c\u0103 nu l-am pl\u0103cut, dar nu \u00een sensul comun al frazei, ci pentru c\u0103, de-a lungul anilor, nu am putut dep\u0103\u015fi un anumit nivel al rela\u0163iei.<\/p>\n
\nDe multe ori, ca jurnalist, conversa\u0163ia \u015fi balansul dintre oficial \u015fi intim te fac s\u0103 \u201ccoje\u015fti\u201d un om de straturile impuse de convenien\u0163e \u015fi conven\u0163ii; personal, am fost destul de bun la treaba asta, p\u00e2n\u0103 s\u0103-l cunosc pe Dinu Patriciu. Nu fac parte din jurnali\u015ftii care se tutuiesc cu interlocutorii \u015fi nici din categoria celor ce ajung la confiden\u0163e, istorioare galante \u015fi b\u00e2rfe, chiar \u015fi cu cei pe care \u00eencepi s\u0103-i consideri, \u00een timp, apropia\u0163i.<\/p>\n
\nNu cred c\u0103 se cuvine a\u015fa ceva, din respect pentru am\u00e2ndoi, dar \u015fi pentru cititor, \u015fi nu acesta este nivelul de intimitate la care m\u0103 refer; dar a\u015f fi vrut s\u0103 pot afla mai multe despre ceea ce a \u00eensemnat afacerea Rompetrol, \u00een special \u00een plan uman. Sunt ferm convins c\u0103 oamenii care au succes g\u00e2ndesc altfel dec\u00e2t muritorii de r\u00e2nd \u015fi aici este nivelul la care a\u015f fi vrut s\u0103 ajung \u2013 care a fost modelul, cum a g\u00e2ndit, ce l-a \u00eengrijorat \u015fi ce l-a bucurat, cum a ales s\u0103 fac\u0103 \u015fi cum \u015fi-a ales oamenii. Cred c\u0103 acestea sunt secrete mult mai importante dec\u00e2t simpla poveste a Rompetrol, ast\u0103zi parte a istoriei capitalismului rom\u00e2nesc postrevolu\u0163ionar.<\/p>\n
\nDin p\u0103cate nici Dinu Patriciu \u00eensu\u015fi nu a trecut de nivelul titlului, iar la o \u00eent\u00e2lnire din perioada \u201cmic.ro\u201d a fost destul de formal, dar politicos. Ast\u0103zi \u00eemi pare r\u0103u c\u0103 nu l-am b\u0103tut la cap suficient ca s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce am vrut s\u0103 spun \u015fi tr\u0103iesc un vag sentiment de nemul\u0163umie din cauza asta. Dar cred c\u0103 raiul petroli\u015ftilor arhitec\u0163i este conectat la internet \u015fi va citi aceste r\u00e2nduri, acolo unde este, \u015fi se va dumiri.<\/p>\n
\nCred cu toat\u0103 convingerea c\u0103 Dinu Patriciu din perioada Rompetrol ar trebui s\u0103 fie \u015fi este un model. Nu v\u0103 gr\u0103bi\u0163i s\u0103 c\u0103uta\u0163i contraargumente, discu\u0163ia este lung\u0103 \u015fi inutil\u0103; Patriciu nu putea fi altfel dec\u00e2t parte a mediului capitalist de dup\u0103 1989, cu bunele \u015fi relele lui. Dar s\u0103 iei o companie \u015fi dou\u0103 rafin\u0103rii, s\u0103 le repui pe picioare, s\u0103 restructurezi un monstru precum Petromida, care pierdea un milion de dolari pe zi, acestea sunt reu\u015fite incontestabile.<\/p>\n
\nModul \u00een care a reu\u015fit s\u0103 adune \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00een mi\u015fcare una dintre cele mai bune echipe de management ale acelui moment, oameni care au f\u0103cut bani serio\u015fi, care au f\u0103cut business, este, iar\u0103\u015fi, un motiv de admira\u0163ie. Orice l\u0103tr\u0103u n\u0103t\u00e2ng poate crede \u015fi poate spune c\u0103 putea face \u015fi el asta, intoxicat de istoriile realit\u0103\u0163ii alternative a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. \u00cei sf\u0103tuiesc pe to\u0163i ace\u015ftia s\u0103 \u00eencerce m\u0103car cu o tarab\u0103 \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 vorbeasc\u0103 dup\u0103 un an de zile.<\/p>\n
\nNoi l-am perceput altfel \u015fi de aceea Dinu Patriciu a fost un favorit al revistei Business Magazin, unde a \u0163inut cel pu\u0163in patru coper\u0163i. Cred c\u0103 am citit sau am auzit undeva o vorb\u0103 care mi-a pl\u0103cut, c\u0103 fiecare om este ca Luna, are o fa\u0163\u0103 vizibil\u0103 \u015fi una ascuns\u0103; sigur c\u0103 Dinu Patriciu le-a avut pe am\u00e2ndou\u0103 \u015fi, \u00een \u0163ara unde totul, via\u0163a \u015fi moartea, bucuria \u015fi triste\u0163ea, reu\u015fita \u015fi e\u015fecul, justi\u0163ia \u015fi arestul au devenit spectacol, ambele sale fe\u0163e au fost c\u00e2t se poate de vizibile.<\/p>\n
\nAleg\u0103nd ce spunem ast\u0103zi despre Dinu Patriciu ne d\u0103m m\u0103sura propriei maturit\u0103\u0163i, ca oameni \u015fi societate. Cred c\u0103 este important s\u0103 nu uit\u0103m nicic\u00e2nd ceea ce a f\u0103cut bine – cl\u0103diri, companii, vorbe, idei \u2013 \u015fi s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din ce nu a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103.<\/p>\n
\nCel mai potrivit mod de a-mi aduce aminte de Dinu Patriciu este chiar povestea capitalului de lucru pentru Petromidia, pe care mi-a istorisit-o prin 2007: \u201c\u00cen momentul \u00een care am pornit Petromidia, am pl\u0103tit primul avans, am pus toate garan\u0163iile la FPS \u015fi c\u00e2nd m-am uitat \u00een spate, nu mai era nimic. \u015ei umblam la b\u0103nci s\u0103 finan\u0163ez capitalul de lucru. Ce am gasit \u00een companie era total diferit de ce era \u00een documentele FPS \u015fi aveam de ales s\u0103 cer banii \u00eenapoi sau s\u0103 \u00eemi asum aceast\u0103 chestie \u015fi s\u0103 merg \u00eenainte.<\/p>\n
\nCapital de lucru nu era. Rafinaria era goal\u0103, conservat\u0103 bine, dar f\u0103r\u0103 pic\u0103tur\u0103 de \u0163i\u0163ei. Pe 26 ianuarie 2001, ziua \u00een care a murit Horia Rusu (frunta\u015f liberal, deputat PNL din 1990, n. red.), a trebuit s\u0103 plec la Viena s\u0103 m\u0103 \u00een\u0163eleg cu o banc\u0103 sau s\u0103 iau bani pentru primul vas cu \u0163i\u0163ei. Mi-au pus condi\u0163ia ca acest vapor s\u0103 vina din Irak, pentru c\u0103 banca avea controlul direct asupra acestui transport.<\/p>\n
\nAm negociat pentru primele 150.000 de tone, am terminat la opt seara \u015fi m-am suit \u00een tren s\u0103 plec la \u00eenmormantarea lui Horia la Timi\u015foara. M-am trezit c\u00e2nd trenul pleca din gara Arad, \u015fi am tras semnalul de alarm\u0103. Trenul f\u0103cuse deja vreo 20 de kilometri, era viscol \u015fi eu \u00een pantofi de afaceri. Am mers peste un camp, vedeam lumini la vreo doi kilometri de mine \u015fi am luat-o \u00een direc\u0163ia aceea. La lumina lunii am vazut o mul\u0163ime de c\u00e2ini venind spre mine \u015fi am urcat pe terasamentul c\u0103ii ferate.<\/p>\n
\nAm mers trei ore, am c\u0103zut, mi-am rupt pantalonii \u015fi aveam \u00een cap c\u0103 asear\u0103 am luat 30 de milioane de dolari de la \u0103ia, \u015fi acum…
\nDiminea\u0163\u0103 m-am urcat \u00eentr-un camion, m-am dus la gar\u0103, \u00eentre timp mi se desc\u0103rcase \u015fi telefonul, \u015fi de la m\u0103rire \u015fi dec\u0103dere am ajuns la \u00eenmorm\u00e2ntare. La o s\u0103ptam\u00e2n\u0103 a venit vaporul; \u0163in minte c\u0103 a venit la mine un t\u00e2nar \u00eentr-o pufoaic\u0103 \u015fi m-a \u00eentrebat: \u00abDa’ bani ave\u0163i?\u00bb. Asa a pornit rafinaria\u201d.<\/p>\n