{"id":110666,"date":"2014-08-19T11:01:00","date_gmt":"2014-08-19T11:01:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=110666"},"modified":"2014-08-19T11:01:00","modified_gmt":"2014-08-19T11:01:00","slug":"dependenta-de-investitii-straine-cat-de-bun-va-fi-anul-2014-pentru-contul-curent","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=110666","title":{"rendered":"Dependen\u0163a de investi\u0163ii str\u0103ine. C\u00e2t de bun va fi anul 2014 pentru contul curent"},"content":{"rendered":"

\nAU URCAT SPECTACULOS P\u00c2N\u0102 LA UN MAXIM DE 9,5 MILIARDE DE EURO \u00ceN 2008. \u015eI, LA FEL DE SPECTACULOS,  S-AU PR\u0102BU\u015fIT \u00ceN ANII DE CRIZ\u0102 LA VALORI DE P\u00c2N\u0102 LA CINCI ORI MAI MICI. Iar revenirea fluxurilor de bani care ar trebui s\u0103 stimuleze cre\u015fterea economic\u0103 este destul de lent\u0103. Pentru perioada urm\u0103toare, anali\u015ftii anticipeaz\u0103 un val ascendent de investi\u0163ii, dar sus\u0163in c\u0103 nu vom vedea prea cur\u00e2nd intr\u0103ri foarte consistente de capitaluri str\u0103ine, ca \u00eenainte de izbucnirea crizei economice mondiale.<\/p>\n

\nSumele aduse de investitorii str\u0103ini \u00een Rom\u00e2nia au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind \u00een pas cu trendul economiei. P\u00e2n\u0103 la izbucnirea crizei financiare \u015fi economice mondiale, investi\u0163iile str\u0103ine directe (ISD) au crescut \u00een salturi, cele mai consistente fluxuri fiind \u00eenregistrate \u00een perioada 2004-2008, c\u00e2nd economia era \u00een ascensiune puternic\u0103.<\/p>\n

\nApoi, \u00een 2009-2010, \u00een timp ce economia se afunda \u00een recesiune, au urmat c\u0103deri ale ISD-urilor, nivelul oscil\u00e2nd \u00een jurul a 2 mld. euro, aproape de valoarea din 1998. Economia a revenit pe cre\u015ftere \u00een 2011, \u00eens\u0103 investitorii str\u0103ini nu s-au gr\u0103bit s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. 2012 a fost anul \u00een care investi\u0163iile str\u0103ine directe nete au revenit pe cre\u015ftere, urc\u00e2nd, surprinz\u0103tor, pentru prima dat\u0103 de la debutul crizei. Saltul a fost de 18,7%, la 2,14 mld. Iar anul trecut ISD-urile au ajuns la 2,7 mld. de euro, dep\u0103\u015find cu aproape 27% nivelul din 2012.<\/p>\n

\nIN PRIMUL SEMESTRU DIN 2014 INVESTI\u0163IILE STR\u0102INE AU FOST DE DOAR 1,2 MLD. DE EURO, \u00een sc\u0103dere cu 10,3% fa\u0163\u0103 de nivelul din aceea\u015fi perioad\u0103 de anul trecut. Investi\u0163iile str\u0103ine au reu\u015fit totu\u015fi s\u0103 finan\u0163eze integral deficitul de cont curent, care a ajuns la sf\u00e2r\u015fitul lunii iunie la 878 mil. euro. Volumul ISD-urilor reflect\u0103 atractivitatea mediului de afaceri autohton, dar \u015fi percep\u0163ia investitorilor str\u0103ini, care analizeaz\u0103 to\u0163i indicatorii, dar se uit\u0103 \u00een mod special la evolu\u0163ia economiei. Industria a fost campioana atragerii de investi\u0163ii str\u0103ine, dac\u0103 analiz\u0103m structura acestora \u00een ultimii ani din punctul de vedere al orient\u0103rii pe ramuri economice.<\/p>\n

\nDac\u0103 \u00een schimb ne uit\u0103m la na\u0163ionalitatea investitorilor, olandezii, austriecii \u015fi germanii au adus \u00een perioada 2008-2012 \u00een Rom\u00e2nia aproximativ jum\u0103tate din investi\u0163iile str\u0103ine directe, men\u0163in\u00e2ndu-se \u00een fiecare an pe podium, potrivit datelor BNR. Fran\u0163a s-a pozi\u0163ionat pe locul al patrulea dup\u0103 procentul de\u0163inut \u00een soldul investi\u0163iilor str\u0103ine, ierarhia primelor patru clasate fiind neschimbat\u0103 din anul 2009. Olanda avea \u00een 2012 o pondere de 22,4% din soldul ISD, Austria 18,5%, Germania 11% \u015fi Fran\u0163a 8,9%. Germania \u015fi Fran\u0163a sunt pe podium \u015fi \u00een topul principalelor \u0163\u0103ri partenere la export. Cumulat, \u0163\u0103rile din top 10 au avut \u00een perioada 2008-2012 o pondere de peste 80% \u00een soldul total al investi\u0163iilor str\u0103ine. Cre\u015fterea soldului investi\u0163iilor din cele 10 \u0163\u0103ri \u00een ultimii cinci ani a fost de 7 mld. euro. La finele anului 2012 soldul investi\u0163iilor str\u0103ine directe a ajuns la 59,1 mld. euro (cu 10 mld. euro peste 2008), din care 39,3 mld. euro au fost participa\u0163ii la capital, inclusiv profitul reinvestit, \u015fi 19,9 mld. euro au fost credit net primit de la investitorii str\u0103ini.<\/p>\n

\n\u00cen anii de criz\u0103 sc\u0103derea investi\u0163iilor str\u0103ine a avut loc \u00een contextul \u00een care corpora\u0163iile au adoptat o atitudine mult mai conservatoare \u00een ceea ce prive\u015fte cre\u015fterea prin achizi\u0163ii, focaliz\u00e2ndu-se \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare pe prezervarea sau reducerea activit\u0103\u0163ilor pe care le au deja la nivel interna\u0163ional \u015fi utilizarea excesului de lichidit\u0103\u0163i \u00een scopul sc\u0103derii gradului de \u00eendatorare. \u00cen acest context, fluxurile limitate de capital au devenit extrem de selective \u00een ce prive\u015fte destina\u0163iile lor, situa\u0163ie care nu a avantajat Rom\u00e2nia, mai ales din cauza unei infrastructuri subdezvoltate \u015fi a unei for\u0163e de munc\u0103 cu o calificare adecvat\u0103 \u00een sc\u0103dere, spune Radu Cr\u0103ciun, economistul-\u015fef al BCR.<\/p>\n

\nInvesti\u0163iile productive din vestul \u0163\u0103rii se lovesc deja de lipsa personalului disponibil, \u00een timp ce investi\u0163iile \u00een estul \u0163\u0103rii nu se fac din lips\u0103 de variante de a traversa mun\u0163ii, ceea ce ne face s\u0103 asist\u0103m mai degrab\u0103 la investi\u0163ii \u00een zona serviciilor de IT \u015fi telecomunica\u0163ii, care nu au nevoie de foarte mult capital \u015fi care nu sunt influen\u0163ate de lipsa infrastructurii rutiere. \u201dDin p\u0103cate, continuarea situa\u0163iei actuale va duce la cre\u015fterea disparit\u0103\u0163ilor de dezvoltare \u00eentre regiunile Rom\u00e2niei \u00een condi\u0163iile \u00een care ISD nu vor \u00eenregistra cre\u015fteri spectaculoase \u00een anii urm\u0103tori. Merit\u0103 subliniat faptul c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 lipsa de infrastructur\u0103, lipsa unei for\u0163e de munc\u0103 cu o calificare adecvat\u0103 superioar\u0103, dar \u015fi medie, reprezint\u0103 un impediment \u00een cre\u015ftere \u00een calea ISD\u201e, sus\u0163ine economistul-\u015fef al BCR.<\/p>\n

\n\u015ei p\u00e2n\u0103 acum distribu\u0163ia investi\u0163iilor str\u0103ine directe a fost inegal\u0103 din punct de vedere geografic. \u00cen anul 2012, cea mai mare parte a banilor str\u0103inilor, adic\u0103 61%, a fost direc\u0163ionat\u0103 c\u0103tre Bucure\u015fti\/Ilfov, valoarea ISD-urilor ajung\u00e2nd la aproape 36 mld. euro. Pe pozi\u0163ia secund\u0103 s-a plasat zona Centru a \u0163\u0103rii, cu 7,8% din totalul ISD (4,6 mld. euro), urmat\u0103 \u00eendeaproape de regiunea Vest.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCert este c\u0103 nivelul ridicat la care au ajuns investi\u0163iile \u00een 2008 a fost \u201dexcep\u0163ional\u201e, dup\u0103 cum spune analistul economic Aurelian Dochia. El nu crede, \u00eens\u0103, c\u0103 se va repeta aceast\u0103 situa\u0163ie. \u201d\u00cencet-\u00eencet cred c\u0103 investi\u0163iile vor reu\u015fi s\u0103 revin\u0103 la un nivel care pe termen mediu \u015fi lung este de echilibru, de 3-4 mld. de euro anual. Rom\u00e2nia este atractiv\u0103 din punctul de vedere al costurilor cu for\u0163a de munc\u0103, dar infrastructura ridic\u0103 probleme mari. Dac\u0103 nu exist\u0103 autostr\u0103zi \u015fi dac\u0103 ob\u0163inerea unor autoriza\u0163ii dureaz\u0103 foarte mult, investitorii se g\u00e2ndesc de dou\u0103 ori \u015fi pot s\u0103 se \u015fi r\u0103zg\u00e2ndeasc\u0103\u201e, sus\u0163ine Dochia.<\/p>\n

\nSc\u0103derea investi\u0163iilor str\u0103ine directe \u00een perioada de criz\u0103 a fost generat\u0103 at\u00e2t de factori interni, de deteriorarea perspectivelor economice, c\u00e2t \u015fi de factori externi precum criza din zona euro. Structural, s-a observat o mutare a investi\u0163iilor str\u0103ine din domenii precum construc\u0163iile \u015fi tranzac\u0163iile imobiliare \u00een sectorul industrial \u015fi cel energetic, spune Mihai P\u0103trulescu, senior economist la UniCredit \u0162iriac Bank.<\/p>\n

<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nIndustria prelucr\u0103toare \u015fi intermedierile financiare \u015fi asigur\u0103rile au ajuns s\u0103 atrag\u0103 aproape jum\u0103tate din investi\u0163iile str\u0103ine, fiind urmate la distan\u0163\u0103 de comer\u0163, energie \u015fi imobiliare, dup\u0103 cum arat\u0103 cifrele BNR.<\/p>\n

\nVolumul mic al investi\u0163iilor str\u0103ine din ultimii ani arat\u0103 c\u0103 infrastructura deficitar\u0103, birocra\u0163ia, corup\u0163ia \u015fi tergiversarea eficientiz\u0103rii \u015fi a restructur\u0103rii sectorului public \u015fi-au spus cuv\u00e2ntul, dup\u0103 cum au afirmat anali\u015ftii. Dar \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea activit\u0103\u0163ii investi\u0163ionale \u00een Rom\u00e2nia a fost corelat\u0103 \u015fi cu amplificarea aversiunii fa\u0163\u0103 de risc la nivel interna\u0163ional.
\nPr\u0103bu\u015firea investi\u0163iilor \u015fi a consumului din Rom\u00e2nia \u00een anii de criz\u0103 a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de ajustarea puternic\u0103 a deficitului de cont curent. \u201dAjustarea era necesar\u0103 \u015fi face ca \u00een momentul de fa\u0163\u0103 deficitul de cont curent s\u0103 poat\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een limite sustenabile av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 este acoperit de investi\u0163ii str\u0103ine directe\u201e, spune Radu Cr\u0103ciun.<\/p>\n

\nContul curent reflect\u0103 rela\u0163ia econo-miei Rom\u00e2niei cu exteriorul, incluz\u00e2nd intr\u0103rile \u015fi ie\u015fi-rile de bunuri \u015fi servicii, de venituri \u015fi trans-ferurile curente (banii trimi\u015fi de ro-m\u00e2-nii care lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi fondurile europene). Nivelul redus al deficitului extern reflect\u0103 \u00eem-bun\u0103t\u0103\u0163irea exporturilor de bunuri \u015fi ser-vicii, dar \u015fi declinul consumului \u015fi ni-ve-lul redus al investi\u0163iilor. Contul curent a fost pe deficit \u00een ultimii 14 ani, iar investi\u0163iile str\u0103ine directe au reu\u015fit s\u0103 finan\u0163eze integral acest deficit doar \u00een doi ani, respectiv \u00een 2004 \u015fi 2013.<\/p>\n

\nP\u00e2n\u0103 \u00een 2008 deficitul de cont curent mare a fost una dintre cele mai impor-tante vulnerabilit\u0103\u0163i ale Rom\u00e2niei – pe-na-lizat\u0103 de pie\u0163ele externe \u015fi de agen-\u0163iile de rating. Tendin\u0163a \u00een ultimii ani a fost de corec\u0163ie puternic\u0103 a deficitului de cont curent. Dac\u0103 \u00een 2008 \u2013 anul cu cea mai mare cre\u015f-tere economic\u0103, de 7,3% \u2013 Rom\u00e2nia avea un deficit de cont curent de 11,6% din PIB (16 mld. euro), \u00een 2012 deficitul de cont curent a sc\u0103zut sub 4% din PIB, la 5 mld. euro, pentru prima oar\u0103 \u00een ultimii 10 ani.<\/p>\n

\n\u00cen perioada 2009-2012 Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat, \u00een medie, un deficit de cont cu-rent de 4,3% din PIB, pentru ca anul trecut s\u0103 ajung\u0103 la 1,1% din PIB. Aspectul pozitiv le-gat de aceast\u0103 ajustare este dat de finan-\u0163area mai u\u015foar\u0103, reflect\u00e2nd diminuarea de-penden\u0163ei de fluxurile externe de capital. Dup\u0103 ce \u00een 2010-2012 investi\u0163iile str\u0103ine di-recte au reu\u015fit s\u0103 acopere mai pu\u0163in de jum\u0103-tate din deficitul de cont curent, \u00een 2013 nivelul ISD a fost aproape dublu fa\u0163\u0103 de soldul contului curent. Investi\u0163iile str\u0103ine directe raportate la nivelul deficitului de cont curent sunt generoase, spune Vlad Muscalu, economistul-\u015fef al ING Bank: \u201dCred c\u0103 \u00een perioada urm\u0103toare investi\u0163iile str\u0103ine vor continua trendul de cre\u015ftere, dar nu vor ajunge repede la nivelurile de dinainte de izbucnirea crizei economice mondiale\u201e.
\n\u00cenceputul anului 2013 a marcat chiar revenirea pe excedent de cont curent pentru prima dat\u0103 din 1990, iar surplusul s-a men\u0163inut \u00een prima jum\u0103tate a anului. \u00cen prima jum\u0103tate a lui 2014 contul curent a fost pe deficit.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nUnii anali\u015ftii au sus\u0163inut c\u0103 ajustarea deficitului de cont curent a fost deter-mi-nat\u0103 mai degrab\u0103 de factori conjuncturali. Ajustarea deficitului de cont curent \u00een perioada 2009-2014 a reflectat a\u015fezarea economiei pe un nou tipar de cre\u015ftere. Perioada dinainte de criz\u0103 a fost caracterizat\u0103 de o accelerare rapid\u0103 a consumului, cu efecte directe asupra importurilor \u015fi, implicit, asupra deficitului de cont curent. Finan\u0163area dezechilibrelor externe a fost asigurat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 \u00een principal de investi\u0163iile str\u0103ine directe \u015fi liniile de credit din sistemul bancar, \u00eens\u0103 \u015focurile externe din timpul crizei au dus la o sc\u0103dere substan\u0163ial\u0103 a acestor surse de finan\u0163are, aminte\u015fte P\u0103trulescu. \u201dDeficitul de cont curent a fost for\u0163at s\u0103 se ajusteze de la 13,4% din PIB \u00een 2007 la 4,1% din PIB \u00een 2009, cu efecte negative asupra consumului popula\u0163iei. \u00cen schimb, revenirea economiei \u00een perioada de dup\u0103 criz\u0103 s-a f\u0103cut pe baza acceler\u0103rii exporturilor, \u00een timp ce importurile au r\u0103mas constr\u00e2nse de dinamica salariilor \u015fi cererea intern\u0103 redus\u0103. Pentru anul 2014 anticip\u0103m o u\u015foar\u0103 cre\u015ftere a deficitului de cont curent, odat\u0103 cu l\u0103rgirea surselor de cre\u015ftere \u00een economie\u201e, afirm\u0103 economistul de la UniCredit \u0162iriac Bank.<\/p>\n

\n\u00cenainte de criz\u0103, elementele principale de atrac\u0163ie pentru investitorii str\u0103ini au fost cota unic\u0103 \u015fi procesul de convergen\u0163\u0103 la UE. Iar pia\u0163a de desfacere mare \u015fi for\u0163a de munc\u0103 ieftin\u0103 figurau printre atuuri. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut cum va reu\u015fi Rom\u00e2nia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 atractiv\u0103 pentru investitorii str\u0103ini \u015fi dac\u0103 va face fa\u0163\u0103 concuren\u0163ei interna\u0163ionale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Contul curent a fost pe deficit \u00een ultimii 14 ani, iar investi\u0163iile str\u0103ine directe au reu\u015fit s\u0103 finan\u0163eze integral acest deficit doar \u00een doi ani, 2004 \u015fi 2013. Va fi \u015fi 2014 un an fericit pentru contul curent sau doar prima parte a anului a fost norocoas\u0103?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[7942,246,182,411,13497,188,15404,472,149,7346,475,19981,80,86,9781,98,8327,29006],"class_list":["post-110666","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-cont","tag-crestere","tag-criza","tag-deficit","tag-dependenta","tag-economie","tag-fericire","tag-finantare","tag-investitii","tag-investitii-straine","tag-investitori-straini","tag-perioada","tag-refuz","tag-reusita","tag-revenire","tag-romania","tag-scadere","tag-spectaculos"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/110666","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=110666"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/110666\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=110666"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=110666"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=110666"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}