{"id":11030,"date":"2008-06-24T20:00:00","date_gmt":"2008-06-24T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11030"},"modified":"2026-04-02T11:51:36","modified_gmt":"2026-04-02T11:51:36","slug":"miracolul-romanesc-la-bani-marunti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=11030","title":{"rendered":"Miracolul romanesc, la bani marunti"},"content":{"rendered":"

“In economie, tot ce creste trebuie sa mai si scada la un moment dat”, enunta Liviu Voinea, director al Grupului de Economie Aplicata (GEA), un principiu arhicunoscut, care in mai toate dezbaterile despre mersul economiei romanesti tinde de ceva vreme sa capete infatisarea unei sabii a lui Damocles, aflata undeva deasupra clasicelor formule ale autoritatilor despre “economia care duduie”. Dupa un 2006 exceptional, cu un avans al economiei de 8%, 2007 a fost anul in care au inceput sa se stranga norii negri: inflatia a explodat, deficitul de cont curent a atins cote alarmante, economia a crescut cu doar 6%, leul a intrat intr-un vartej de depreciere fara precedent, iar agentiile de rating si mare parte a analistilor internationali nu au intarziat sa prevada un posibil dezastru. <\/span><\/p>\n

Pe un asemenea fundal, vestile de la finele primelor trei luni din 2008 apar cu atat mai surprinzatoare: nu doar ca economia n-a cazut, ba dimpotriva, a crescut cu 8,2% fata de aceeasi perioada din anul trecut, ceea ce inseamna cea mai buna performanta din ultimii zece ani. Cu atat mai mare a fost surpriza, cu cat cifrele se refera la o perioada a anului in care agricultura, unul dintre principalele resorturi ale economiei romanesti (fie ca inclina balanta intr-un sens sau in altul), nu intra prea mult in calcule. <\/span><\/p>\n

La originea acestui record au fost prin excelenta constructiile, care au crescut cu peste 32%, urmate la distanta de servicii (7,4%) si industrie (5,4%). In conditiile unui an agricol bun, chiar fara a pune la socoteala optimismul premierului Tariceanu, care anticipeaza cel mai bun an agricol din istoria tarii, “este foarte probabil sa avem o crestere cu mult peste cea de 6% prognozata la inceputul anului”, spunea recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Pentru urmatoarele trei luni, banca centrala prevede un ritm apropiat de cel din primul trimestru, chiar daca alte voci, precum cele ale analistilor de la UniCredit Group, cred posibila doar o crestere undeva intre 5% si 6%. <\/span><\/p>\n

La prima vedere, asemenea recorduri sunt vesti foarte bune, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, fie si pentru ca arata rezistenta Romaniei in fata turbulentelor de pe pietele internationale, care au afectat multe dintre economiile europene. Acesta ar putea fi un semnal bun pentru investitori, apreciaza Dumitru: cu investitii straine directe atrase anul trecut de 7,2 miliarde de euro si de circa 1,6 miliarde de euro in primul trimestru din 2008, potrivit BNR, Romania ramane in topul destinatiilor preferate pentru business. In clasamentul economiilor luate in considerare de straini pentru extinderea activitatii, Romania se plaseaza pe locul al treilea intre tarile din regiune, dupa Polonia si Rusia, iar la nivelul intregii Europe pe locul al cincilea, potrivit unui studiu recent realizat de compania de consultanta Ernst & Young. <\/span><\/p>\n

Reversul medaliei este insa, dupa Dumitru, faptul ca “excesul de cerere a crescut”, pentru ca performanta din primul trimestru este “cu mult peste nivelul cresterii economice potentiale”, adica al cresterii PIB care nu genereaza inflatie si care s-ar plasa intr-un interval optim de 6-6,5%. Eugen Dijmarescu, viceguvernator al BNR, spunea si el de curand ca priveste cresterea economiei din primul trimestru ca “semanand putin a supraincalzire”, adica peste PIB potential. Supraincalzirea se manifesta atunci cand economia creste mai repede decat potentialul sau normal, generand inflatie, deficit de cont curent, deficit bugetar ori deficit de forta de munca specializata, precizeaza Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA Romania). In opinia lui, pentru Romania o crestere economica anuala mai mare de 4,5% pentru urmatorii 5-7 ani “este nesustenabila si va genera probleme”. Asa a fost in perioada 2003-2006, cand economia a crescut in medie cu 6,5%, ceea ce a dus in timp la dezechilibre. Pentru a avea o evolutie sanatoasa “ar trebui sa tintim un ritm de 5-5,5%, in progresie usoara de la an la an”, este de parere Dan Bunea, senior partner al companiei de consultanta DTD Team Advisory. Daca 2008 va fi un an agricol bun, spune el, este insa de asteptat sa avem un ritm sensibil peste 7%. <\/span><\/p>\n

Avem termeni de comparatie pentru ceea ce se petrece acum in Romania. “Tigrii baltici”, asa cum au fost numite Letonia, Estonia si Lituania datorita ritmului rapid de dezvoltare economica inregistrat dupa 2004, anul cand au intrat in UE, dau acum puternice semne de slabiciune. In primul trimestru al acestui an, spre exemplu, economia Estoniei aproape ca a stagnat, cu o crestere de doar 0,1%, dupa ce in 2006 si 2007 crescuse cu 11,2% si respectiv 7,1%. Explicatia a fost ca inflatia s-a accelerat, iar consumul si exporturile au cazut, afectand si vanzarile din retail, dar si piata imobiliara, principalul motor al economiei in ultimii trei ani. La finele anului trecut, deficitul de cont curent urcase in Estonia pana la 17,4% din PIB, potrivit datelor UniCredit, iar inflatia anuala a fost de 6,6%. Pentru 2008, an in care analistii italieni anticipeaza o crestere a economiei de doar 2,6%, inflatia ar urma sa urce spre 10%. Crize de crestere asemanatoare parcurg Letonia si Lituania, unde dupa ritmuri de 10,2% si respectiv 8,8% in 2007, anul acesta va aduce doar 3,2%, respectiv putin peste 5%, dar in conditiile unor deficite de cont curent uriase – 15,5% din PIB in Letonia si 11,9% in Lituania. <\/span>\u00a0<\/div>\n

Aceeasi sa fie si soarta economiei romanesti? “Supraincalzirea provine din faptul ca exista un exces de cerere care nu poate fi satisfacut de oferta interna, iar acest lucru creeaza presiuni atat pe inflatie, cat si pe deficitul de cont curent”, comenteaza Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank. <\/p>\n

<\/span>Intr-adevar, importurile au generat o presiune continua asupra cursului de schimb si a deficitului de cont curent, care a explodat in ultimii ani, ajungand la sfarsitul lui 2007 sa reprezinte circa 14% din PIB. E de observat totusi ca daca deficitul comercial, diferenta dintre importuri si exporturi, s-a adancit cu 14,3% intre ianuarie si aprilie, aceasta cifra e mult mai mica decat in primele patru luni de anul trecut, cand atinsese 66%, iar aceasta inseamna ca “incepem sa avem exporturi, si mai mult decat atat, structura lor\u00a0s-a imbunatatit mult”, considera Aurelian Dochia, fost director general al BRD Corporate Finance si fondator al companiei de consultanta Concept Business Consult. Fapt e ca in aprilie, pentru a cincea luna consecutiv, viteza de crestere a exporturilor a depasit-o pe cea a importurilor, valoarea exporturilor ajungand la circa 2,7 mld. euro. <\/span><\/p>\n

<\/p>\n

“Investitiile realizate in anii trecuti incep, in sfarsit, sa isi spuna cuvantul in zona de export”, puncteaza Dan Bunea, adaugand insa ca lucrurile sunt inca la inceput. Industria auto ramane o vedeta a exporturilor la ora actuala (cu un spor de 21% in primele cinci luni) si are sanse sa-si consolideze acest statut, mai ales in conditiile in care grupul Ford va incepe productia in Romania. Un potential ridicat de export au insa, in continuare, sectoare traditionale ca industria de petrochimie si cea de materiale de constructii, iar Aurelian Dochia adauga pe aceasta lista si industria electrotehnica si productia de motoare electrice.\u00a0<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Pana la asemenea perspective, problema e insa ca in continuare consumul intern se face preponderent pe baza de importuri si cu bani pe datorie, ceea ce stimuleaza inflatia, asteptata de BNR sa ajunga la 6% la sfarsitul anului. In ciuda incercarilor bancii centrale de a tempera creditarea, imprumuturile pentru populatie au urcat cu 10% in primul trimestru, respectiv cu aproape 2 miliarde de euro. Aceste imprumuturi inseamna deocamdata doar putin peste 16% (in 2007) din PIB, fata de un nivel de 55% atins inca din 2006 de zona euro, insa diferentele de grad de soliditate a economiei fac ca orice comparatie sa fie relativa, mai ales atata vreme cat banca centrala nu conteneste in a atrage atentia ca orice progres al creditarii ar trebui sa fie insotit de un progres paralel al economisirii. Or, aceasta nu se intampla la noi, pentru ca orice spor salarial e absorbit in consum ori macar partial neutralizat de inflatie. “Desi indicatorii economici au crescut, calitatea vietii populatiei nu a crescut. O mare parte din consum a fost bazata pe imprumuturi, iar faptul ca nivelul economiilor populatiei scade este un indicator clar al unui consum nesanatos”, comenteaza Richard Moat, CEO al Orange Romania.<\/span><\/div>\n

Dan Bunea, senior partner al companiei de consultanta DTD Team Advisory, spune ca totusi o astfel de evolutie bazata preponderent pe consum este “o etapa naturala pentru orice economie care creste si nu puteam sa o sarim”. Dar care e deznodamantul atunci cand din cauza lipsei de forta de munca, salariile urca pana la niveluri care nu mai au legatura cu productivitatea? “Datele oficiale arata ca salariile au crescut in ultimii trei ani cu o rata anuala de 10%, rata care s-a mentinut si anul acesta”, spune Cristina Savuica, director general Lugera & Makler. In realitate, adauga ea, cresterea a fost mai mare, mai ales in domeniile care se dezvolta puternic, precum sistemul bancar si retailul, dar si in call-centere. In banci, spre exemplu, anul acesta, salariile au urcat cu 20% fata de anul trecut, iar cresterile vor continua pana cand nu va mai exista o criza de specialisti. “Salariile vor continua sa creasca pentru cel putin inca doi-trei ani, chiar daca nu vor fi neaparat sustinute si de o crestere a productivitatii. Este o tendinta nesanatoasa, care din pacate nu are o solutie pana cand nu se va stabiliza piata.”<\/span><\/p>\n

Faptul ca pana acum au crescut salariile fara sa creasca neaparat si productivitatea a fost un fenomen permis de jucatorii din piata, crede Larisa Condriuc, consultant la Manpower Professional, pentru ca firmele au fost in primul rand preocupate sa profite de o piata in dezvoltare. “Cel mai probabil insa, in doi sau trei ani, lucrurile se vor schimba si salariile mari va trebui sa fie sustinute si de o productivitate pe masura.” Costul fortei de munca mai redus decat in alte economii a fost multa vreme un punct de atractie important al Romaniei. Lucrurile par insa a se schimba: la ora actuala, ponderea costurilor salariale in totalul costurilor companiilor situeaza Romania pe primul loc in Europa Centrala si de Est, cu 17,4%, fata de 13% in majoritatea celorlalte tari din zona, spune Ruxandra Stoian, director al departamentului de consultanta in resurse umane al PricewaterhouseCoopers Romania. La alt indicator de productivitate – raportul dintre costurile salariale si veniturile realizate – regasim Romania tot pe primul loc, cu 17,2%, spune Stoian. Astfel ca, desi nominal salariile sunt sub nivelul celor din regiune, continuarea aceluiasi ritm va determina un raport chiar si mai defavorabil, dat fiind ca veniturile companiilor nu vor mai creste in acelasi ritm. <\/span><\/p>\n

Pe de alta parte, tocmai o astfel de crestere accelerata a veniturilor sta la baza consumului si implicit a avansului economic. “Este foarte adevarat ca economia are mult de recuperat in termeni de convergenta reala”, spune Ionut Dumitru, dar o crestere bazata pe consum nu poate asigura o convergenta reala sustenabila; ba ar putea conduce la un moment dat chiar la stagnare sau regres economic. Pentru o convergenta reala cat mai rapida, completeaza Dumitru, reteta nu poate sta decat in a creste potentialul economiei, “iar acest lucru se poate face doar prin majorarea productivitatii pe baza investitiilor”. Pentru ca productivitatea sa se imbunatateasca este insa nevoie de investitii generatoare de valoare adaugata mare – singurul resort al unei cresteri economice cu adevarat sanatoase. O crestere bazata pe constructii, asa cum se intampla acum in Romania, implica insa tranzactii pe credit, investitii speculative si “de multe ori bani care provin din economia gri si nu pot fi investiti in mod profitabil in domenii productive”, spune Dragos Cabat, ceea ce contribuie la explozia irationala a preturilor la imobiliare. Cladirile si terenurile au o pondere mica in activitatea productiva a unei companii si un impact limitat asupra productivitatii, iar in cazul imobilelor rezidentiale, valoarea adaugata este practic nula. In primul trimestru din 2008, constructiile au sporit spectaculos, cu peste 32%, ajungand sa detina o pondere de 6,2% din produsul intern brut, potrivit Institutului National de Statistica. “Ar trebui sa ne punem intrebarea cate din cele 7.000 de case care au fost cumparate anul trecut au fost achizitionate de familii si cate din acestea au fost cumparate de investitorii din domeniul imobiliarelor care au deja mai multe proprietati”, spune Richard Moat de la Orange.<\/span><\/p>\n

Cresterea economica ar putea si ar trebui sa fie sustinuta de alte sectoare economice – serviciile, industria, agricultura, in care Romania are numeroase capacitati neexplorate, afirma Bogdan Belciu, director general al filialei romanesti a firmei de consultanta A.T. Kearney. Daca ne uitam la alte economii emergente unde se vorbeste de cativa ani de supraincalzire, adauga directorul A.T. Kearney, cum ar fi de exemplu China, constructiile au crescut si acolo mult, fara a fi insa factorul dominant al cresterii. Pentru China, reteta succesului a constat in atragerea investitiilor in productie, in dezvoltarea serviciilor, a agriculturii ecologice, ceea ce a avut ca rezultat o crestere economica mai echilibrata si o inflatie mai bine controlata. <\/span><\/p>\n

<\/p>\n

In Romania insa, dezvoltarea accelerata a constructiilor ridica mai multe probleme. Pe de o parte, “cel mai ingrijorator e ca o astfel de evolutie induce o mare presiune pe resurse”, considera Aurelian Dochia; cererea mare de materii prime, energie, forta de munca se reflecta inevitabil in deficitul extern si in inflatie. “Aici este semnalul mare de alarma”, crede Dochia. In plus, desi constructiile sunt foarte importante in structura unei economii, “a te baza pe un singur sector iti creeaza o mare vulnerabilitate”. Aceasta se vede acum si in tari mult mai dezvoltate din Europa, precum Spania sau Irlanda, adauga consultantul. In Spania, caderea sectorului de constructii, principalul motor al economiei in ultimii ani, a generat o crestere de peste 19% a somajului fata de anul trecut si a descurajat consumul, rezultatul fiind ca, dupa ce anul trecut economia iberica a crescut cu 3,8%, cele mai optimiste estimari pentru 2008 vorbesc de cel mult 2%. <\/span><\/p>\n

Constructiile sunt un sector foarte volatil, completeaza Liviu Voinea de la GEA, si pentru ca sunt sectorul cel mai putin fiscalizat, implicand multa forta de munca “la negru”. Oficial, in industria de constructii numarul de angajati a urcat in perioada martie 2007-martie 2008 cu circa 9%, ajungand la 410.000, dar cifrele ce arata cresteri de cateva ori mai mari ale domeniului de constructii sunt un argument in scenariul lui Liviu Voinea. In zona de business din constructii, fie ca este vorba de dezvoltatorii imobiliari sau de afaceri conexe, ca productia de materiale de constructie, optimismul este insa la cote maxime. Nick Stathakis, CEO al dezvoltatorului elen QLD, considera ca “Romania are un viitor bun si ca sectorul constructiilor poate reprezenta motorul cresterii economice inca cel putin cinci ani de acum incolo”. Pentru a isi baza afirmatiile, managerul grec continua printr-o comparatie cu tara sa: “Inainte de aderarea Greciei la Uniunea Europeana, in 1981, Atena nu avea nici macar o linie de metrou. Nu avea nicio sosea de centura, toate acestea si multe altele au fost facute cu fonduri europene, iar Romania va urma acelasi drum”.<\/span><\/p>\n

Wienerberger, cel mai mare producator de caramizi din Romania, se afla printre castigatorii perioadei de boom al constructiilor. Daniel Catanas, directorul filialei locale a companiei austriece, spune ca avansul economic bazat pe cresterea constructiilor este absolut normal, aducand in discutie cererea mare. “Cel mai bun indicator pe care ar trebui sa il luam in seama sunt locuintele noi construite la mia de locuitori. Daca in Romania acest indicator este undeva la 1,5 locuinte noi, in Ungaria sau Polonia este de ani buni la 3, in timp ce in Spania si Irlanda a ajuns si la 15 locuinte noi\/1.000 locuitori.” Catanas recunoaste totusi ca nu avem o crestere de ansamblu sanatoasa, argumentand prin diferentele dintre cresterea consumului si cea a productivitatii. “Si in interiorul companiei resimtim diferentele acestea. Primim solicitari de majorare a salariilor, dar de cele mai multe ori productivitatea nu avanseaza exceptional. Ni se aduc doar argumente ca nivelul salariilor pe piata: daca unul a saltat pretul, restul se duc in lant.” <\/span><\/p>\n

Mihai Rohan, director general al Carpatcement Holding, divizia locala a HeidelbergCement, insista totusi ca “avem inca in Romania o crestere sanatoasa”, argumentul lui fiind nevoia economiei romanesti de a recupera decalajul inca mare fata de celelalte tari din zona membre ale Uniunii Europene. Acelasi argument se aplica, spune Rohan, si in cazul sectorului de constructii: “atat timp cat constructiile vin sa acopere nevoi de baza – respectiv de a avea o locuinta sau o infrastructura functionala – nu putem vorbi despre o crestere nesanatoasa”. Cat va mai putea fi sectorul constructiilor principalul motor al cresterii economice? “Cel putin zece ani”, dupa parerea lui Rohan; cam de atat ar fi nevoie pentru ca in ritmul actual de evolutie sa fie satisfacute aceste nevoi de baza. Un pericol de supraincalzire exista, in opinia directorului Carpatcement Holding, doar daca inflatia nu este tinuta sub control.<\/span><\/p>\n

O componenta mult mai imprevizibila a cresterii economice este agricultura, care “prin natura sa foarte volatila induce volatilitate atat cresterii economice, cat si inflatiei”, puncteaza Ionut Dumitru un fapt evident in statisticile ultimilor ani. Romania are un potential agricol imens si ar trebui sa profite de el, mai ales in conditiile in care preturile alimentelor cresc pe piata internationala; pentru a putea valorifica insa acest potential, afirma Dumitru, agricultura are nevoie de investitii masive, iar fondurile europene, care trebuie sa sustina trecerea de la mica agricultura de subzistenta la o structura de exploatatii agricole moderne, reprezinta o oportunitate care nu trebuie ratata.<\/span><\/p>\n

In a doua jumatate a lunii mai, Ministerul Agriculturii starnea mania asociatiilor de producatori agricoli, anticipand o serie de cresteri importante de productie, la grau, porumb sau floarea-soarelui, iar premierul Tariceanu vorbea de cel mai bun an agricol din istorie. Patiti, producatorii au sugerat guvernantilor sa astepte intai depozitatea recoltei si abia pe urma sa faca declaratii triumfaliste. Adevarul e ca recordul din 2004 nu s-a mai repetat in ultimii ani, iar recoltele slabe din ultimii doi ani au tras inapoi cresterea economica. Ponderea in PIB a agriculturii a scazut de la circa 15% la inceputul deceniului la sub 10% in ultimii trei ani; guvernatorul BNR Mugur Isarescu aprecia ca un an agricol bun ar putea aduce acum un miliard de euro in plus produsului intern brut, adica o crestere de circa 1% (un spor ce trebuie raportat la cele 400 de milioane de euro ce reprezinta finantarea campaniei agricole de la buget). Pariul pentru anii urmatori tine insa, inca o data, nu de norocul de a nu avea inundatii sau seceta, ci de folosirea corecta a fondurilor europene, care ar trebui sa modernizeze o agricultura a carei pondere in PIB este si va ramane in continuare mai mare decat media Uniunii Europene, influentand deci intr-o masura mai mare soarta cresterii economice. <\/span><\/p>\n

Dincolo de agricultura, Dragos Cabat considera ca sectorul serviciilor este cel care ar trebui sa fie baza cresterii din anii viitori, “astfel incat sa ajunga la o pondere catre 60% din PIB”. Serviciile, cele mai profitabile activitati ale unei economii, au acum o pondere in PIB de 52,3% si au marcat in primul trimestru din 2008 o majorare de 7,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut. In mediul de afaceri, reprezentantii companiilor recunosc evolutia cantitativa in acest domeniu, dar mai ales pe cea calitativa. “In ultimul an am inregistrat un volum in crestere de proiecte pentru piata romaneasca de servicii”, spune\u00a0Bogdan Putinica, CEO al producatorului de software IP Devel. Tinand cont ca, in mod traditional, serviciile oferite de IP Devel nu isi gaseau clienti usor in Romania, explica el, “avem de-a face cu maturizarea evidenta a pietei”.<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

In afara de software, telefonia si turismul sunt domenii care se plaseaza de partea castigatorilor in ansamblul serviciilor. Piata de telefonie a atins inca de la sfarsitul anului trecut pragul de saturatie, la inceputul acestui an atingand o rata a penetrarii de 120%, spune Arda Arkun, director de marketing al Zapp. Estimarile agentiilor de turism arata ca anul acesta sectorul calatoriilor va creste cu putin peste 20%, ca medie intre cresterea calatoriilor in strainatate (despre care agentiile spun ca ar putea fi de aproximativ 30%), vacantele de tip city-break (a caror crestere este de 15%) si contributia litoralului, care va atrage mai multi turisti decat anul trecut, cand numarul acestora a crescut cu mai mult de 20%. “Un asemenea procent are o foarte stransa legatura cu cresterea economica si a veniturilor populatiei”, spune Dan Goicea, director al agentiei de turism Cocktail Holidays. <\/span><\/p>\n

Exista insa si domenii care par a-si pierde suflul, cel putin temporar, in lupta cu efervescenta din constructii. In comert, reprezentantii companiilor semnaleaza o temperare a vanzarilor: “Pentru Domo, prima jumatate de an a fost o perioada cu vanzari normale, dar in niciun caz exceptionala”, declara Lorand Szarvadi, CEO al retelei de electronice si electrocasnice Domo, adaugand ca desi cei mai multi retaileri din Romania au avut cresteri de volume, prin expansiunea geografica, au raportat vanzari in stagnare sau in scadere pe metrul patrat in magazinele existente si anul trecut. Si in IT se simte o temperare: “Piata de echipamente IT nu a mai avut anul acesta cresterile spectaculoase inregistrate in ultimii ani”, spune Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, chiar daca ramane totusi in crestere cu 10-15%. In fine, dar nu in cele din urma, pe piata auto, cunoscuta pentru cresterile substantiale raportate de-a lungul ultimului an, vanzarile de autoturisme au scazut pentru prima data cu 1,6% in perioada ianuarie-mai, atat la masinile autohtone, cat si la o serie de marci din import. Pe ansamblu, daca anul trecut vanzarile de autovehicule au crescut cu aproape 24%, iar importurile cu circa 50%, in primele patru luni ale anului vanzarile au sporit doar cu 14%, iar importurile
\ndoar cu 23%.<\/span><\/p>\n

In urma constructiilor si a serviciilor, industria a avut in trimestrul intai un avans de doar 5,4%, ceea ce atrage atentia asupra unei evolutii de ansamblu relativ lente, importanta in perspectiva ponderii detinute de acest sector in PIB. Cu o pondere de 26,7% din produsul intern brut, industria ramane dominata de varfuri ca Petrom (afaceri de 3,8 miliarde de euro anul trecut), Lukoil si Rompetrol tot din sectorul de petrol si gaze, respectiv Automobile Dacia (2,15 miliarde) si furnizorul de otel Arcelor Mittal Galati (2,14 miliarde), ilustrand domeniile industriale care anul trecut au produs si au vandut cel mai mult in Romania. Dincolo de varfuri insa, exista destule semne de intrebare: reprezentantii patronatelor deplangeau recent competitivitatea insuficienta a industriei romanesti in UE, afectata de lipsa de personal calificat, de salariile care cresc mai repede decat productivitatea (aceasta a crescut cu 8,7% in primul trimestru, in timp ce salariile din industrie au avut in martie o crestere anuala de 13%), de instabilitatea sistemului fiscal si de starea proasta a infrastructurii (al carei cel mai recent efect a fost faptul ca Mercedes a renuntat la investitia sa de productie in Romania in favoarea Ungariei).<\/span><\/p>\n

Asa arata situatia acum, in spatele tabloului festiv al unei performante economice care a surprins pe toata lumea. Ce se va intampla mai departe? Greu de spus, in viziunea lui Dan Bunea, pentru ca “depindem de prea multi factori conjuncturali”, notand aici agricultura, dar si evolutiile de pe piata imobiliara. “Nu avem inca niciun fel de capacitate, la nivel general, de a anticipa, noi doar stam si constatam retroactiv cat de bine sau de rau au mers lucrurile”, spune Bunea. “Teribil de greu de anticipat, mai ales ca suntem intr-un an electoral – un an in care eu, personal, nu prea am incredere in cifre si declaratii”, spune si Liviu Voinea de la GEA. Iar daca guvernatorul BNR Mugur Isarescu compara economia cu un motor care, turat prea mult, scoate mai mult fum, Voinea continua comparatia: “Economia romaneasca e ca o masina care a prins viteza. Din pacate pare sa o cam ia la vale, si tot ce putem sa speram e sa nu urmeze vreo curba, pentru ca iesim rapid in decor”. <\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/div>\n
Asii constructiilor<\/b><\/div>\n

Sectorul constructiilor a avut in Romania cel mai inalt ritm de crestere, in luna aprilie, pe ansamblul UE.<\/span><\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
Tara<\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
Crestere constructii<\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Romania<\/div>\n<\/td>\n
\n
30%<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Slovenia<\/div>\n<\/td>\n
\n
23,3%<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Polonia<\/div>\n<\/td>\n
\n
22,8%<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Bulgaria<\/div>\n<\/td>\n
\n
21%<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
\u00a0<\/div>\n
Sursa: Eurostat<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Avem de recuperat<\/b><\/div>\n

Chiar daca a depasit Bulgaria, Romania este inca in urma tarilor de la vest.<\/span><\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
Tara<\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
PIB per capita (2007)<\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Cehia<\/div>\n<\/td>\n
\n
12.400 de euro<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Polonia<\/div>\n<\/td>\n
\n
8.090 de euro<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Romania<\/div>\n<\/td>\n
\n
5.650 de euro<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Bulgaria<\/div>\n<\/td>\n
\n
3.780 de euro<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Sursa: UniCredit Group<\/span><\/p>\n

\n
Printre primii<\/a><\/div>\n

\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Performanta economiei romanesti din primele trei luni ale anului – o crestere uimitoare cu 8,2% fata de 2007, printre cele mai bune din Uniunea Europeana – aduce si mai acut in discutie o tema ades dezbatuta in ultima vreme: avem motive reale de bucurie ca venim atat de tare din urma in raport cu vecinii de la vest sau e vorba de o conjunctura care se va razbuna mai devreme sau mai tarziu?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7267,246,188,60,8158],"class_list":["post-11030","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-banci","tag-crestere","tag-economie","tag-piata","tag-statistici"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11030","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11030"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11030\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31933,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11030\/revisions\/31933"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11030"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11030"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11030"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}