{"id":110120,"date":"2014-08-03T12:56:22","date_gmt":"2014-08-03T12:56:22","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=110120"},"modified":"2014-08-03T12:56:22","modified_gmt":"2014-08-03T12:56:22","slug":"nasa-va-incerca-sa-produca-oxigen-pe-marte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=110120","title":{"rendered":"NASA va \u00eencerca s\u0103 produc\u0103 oxigen pe Marte"},"content":{"rendered":"<p>\nUrm\u0103torul robot pe care NASA \u00eel preg\u0103te\u015fte pentru Marte ar trebui s\u0103 ajung\u0103 pe planeta ro\u015fie \u00een jurul anului 2021.<\/p>\n<p>\nRobotul va trebui s\u0103 realizeze pe Marte \u015fapte experimente \u015ftiin\u0163ifice, care au ca scop s\u0103 deschid\u0103 calea pentru viitoare misiuni cu echipaj uman \u015fi s\u0103 caute urme ale unor forme de via\u0163\u0103, informeaz\u0103 <a href=\"http:\/\/bbc.co.uk\" target=\"_blank\">bbc.co.uk<\/a><\/p>\n<p>\n<strong>Printre cele \u015fapte experimente pe care acest robot le va realiza se num\u0103r\u0103 transformarea dioxidului de carbon, care domin\u0103 atmosfera rarefiat\u0103 a planetei, \u00een oxigen. Oxigenul ar fi util pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman, precum \u015fi pentru producerea combustibilului necesar pentru misiunile de \u00eentoarcere pe Terra.<\/strong><\/p>\n<p>\nRobotul va fi echipat cu dou\u0103 camere video 3D \u015fi o sta\u0163ie meteorologic\u0103 experimental\u0103, al\u0103turi de alte instrumente, care vor totaliza 40 de kilograme.<\/p>\n<p>\nProiectul a fost anun\u0163at de administratorul NASA John Grunsfeld.<\/p>\n<p>\nRoverul Mars 2020, conceput pe baza proiectului Curiosity, robotul care \u00een prezent se afl\u0103 pe planeta ro\u015fie, va fi lansat \u00een iulie-august 2020 \u015fi ar trebui s\u0103 coboare pe suprafa\u0163a lui Marte \u00een 2021, dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie de nou\u0103 luni. Greutatea sa total\u0103 va fi de 950 de kilograme, iar instrumentele cu care va fi echipat valoreaz\u0103 130 de milioane de dolari.<\/p>\n<p>\n<strong>\u00cen total, robotul va costa 1,9 miliarde de dolari.<\/strong><\/p>\n<p>\nNASA a decis s\u0103 mic\u015foreze num\u0103rul de instrumente cu care va echipa robotul &#8211; cele de pe Curiosity c\u00e2nt\u0103resc 75 de kilograme &#8211; pentru a face loc unor echipamente \u00een care vor fi stocate mostrele de roci prelevate de pe Marte. NASA sper\u0103 c\u0103 aceste mostre vor fi aduse pe Terra \u00een timpul unor misiuni viitoare.<\/p>\n<p>\nProducerea de oxigen pe Marte este un proiect ambi\u0163ios, \u00eentruc\u00e2t combustibilii necesari misiunilor de \u00eentoarcere sunt grei \u015fi scumpi. De asemenea, o rezerv\u0103 de oxigen ar fi esen\u0163ial\u0103 astronau\u0163ilor care ar ajunge pe Marte.<\/p>\n<p>\nAnun\u0163ul privind viitorul rover creat de NASA vine dup\u0103 cel potrivit c\u0103ruia micul robot Opportunity, lansat de NASA pe Marte \u00een 2004, este vehiculul care a parcurs cea mai lung\u0103 distan\u0163\u0103 \u00een spa\u0163iul extraterestru. Astfel, de la sosirea pe Marte, Opportunity, propulsat cu ajutorul energiei solare, a parcurs 40 de kilometri, dobor\u00e2nd recordul anterior stabilit de robotul Lunokhod 2, lansat de fosta URSS pe Lun\u0103 \u00een 1973.<\/p>\n<p>\n\u00cen prezent, Opportunity exploreaz\u0103 craterul Endeavour de pe Marte. &#8220;Descendentul&#8221; s\u0103u, robotul Curiosity, a parcurs la r\u00e2ndul s\u0103u 8,6 kilometri de c\u00e2nd a ajuns pe Marte, \u00een august 2012.<\/p>\n<p>\nPotrivit NASA, Lunokhod 2, care a ajuns pe Lun\u0103 pe 15 ianuarie 1973, a parcurs 39 de kilometri \u00een mai pu\u0163in de cinci luni. Aceast\u0103 cifr\u0103 se bazeaz\u0103 pe calcule recente realizate cu ajutorul unor imagini transmise de un modul de recunoa\u015ftere aflat pe orbita Lunii, pe care se pot vedea urmele l\u0103sate de Lunokhod pe solul lunar.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Agen\u0163ia spa\u0163ial\u0103 american\u0103 (NASA) va \u00eencerca, cu ajutorul urm\u0103torului s\u0103u robot trimis pe Marte, s\u0103 produc\u0103 oxigen la suprafa\u0163a planetei ro\u015fii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[25983,347,23929],"class_list":["post-110120","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-marte","tag-nasa","tag-oxigen"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/110120","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=110120"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/110120\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=110120"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=110120"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=110120"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}