{"id":109336,"date":"2014-07-16T11:40:00","date_gmt":"2014-07-16T11:40:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=109336"},"modified":"2014-07-16T11:40:00","modified_gmt":"2014-07-16T11:40:00","slug":"un-cocteil-exploziv-bancile-se-refac-cu-intarziere-dupa-criza-riscul-ca-necazurile-lor-sa-loveasca-din-nou-in-economia-creste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=109336","title":{"rendered":"Un cocteil exploziv: b\u0103ncile se refac cu \u00eent\u00e2rziere dup\u0103 criz\u0103, riscul ca necazurile lor s\u0103 loveasc\u0103 din nou \u00een economia cre\u015fte"},"content":{"rendered":"

\nANUN\u0162UL \u015eEFULUI ERSTE, ANDREAS TREICHL, C\u0102 GRUPUL SE A\u015eTEAPT\u0102 \u00ceN ACEST AN LA O PIERDERE DE 1,4-1,6 MLD. EURO DIN CAUZA CRE\u015eTERII PROVIZIOANELOR DIN UNGARIA \u015eI ROM\u00c2NIA DE LA 1,7 LA LA 2,4 MLD. EURO, A DECLAN\u015eAT INSTANTANEU UN MIC LAN\u0162 DE CULPABILIZ\u0102RI. \u00cen cazul Rom\u00e2niei, Treichl a acuzat BNR, care relativ recent a recomandat b\u0103ncilor un plan de m\u0103suri pentru gr\u0103birea reducerii p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103 a creditelor neperformante de la peste 22% p\u00e2n\u0103 la 16%, ceea ce \u00een cazul BCR ar \u00eensemna cur\u0103\u0163area bilan\u0163ului de credite moarte de p\u00e2n\u0103 la 800 mil. euro, un sfert din nivelul de la finele lui 2013.<\/p>\n

\n\u00cen replic\u0103, Nicolae Cintez\u0103, \u015feful supravegherii BNR, a amintit c\u0103 numai b\u0103ncile care nu \u015fi-au f\u0103cut la timp provizioane conform IFRS trebuie s\u0103 fac\u0103 abia acum provizioane suplimentare. \u00cen cazul Ungariei, unde parlamentul tocmai a obligat b\u0103ncile s\u0103 restituie clien\u0163ilor comisioane \u015fi dob\u00e2nzi rezultate din modificarea \u00een ultimii ani a unor contracte de credit, opera\u0163iune care va costa b\u0103ncile cca 2-3 mld. euro, Treichl a acuzat Budapesta c\u0103 practic\u0103 o politic\u0103 de tip \u201emulgem vaca at\u00e2ta c\u00e2t putem, doar c\u0103 nu o t\u0103iem\u201c. Agen\u0163ia Fitch a prevestit pierderi pentru b\u0103ncile din \u0163ar\u0103 \u015fi a anun\u0163at c\u0103 le va revizui ratingurile \u00een func\u0163ie de capacitatea grupurilor-mam\u0103 din Vest de a le sus\u0163ine cu capital suplimentar.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nFaptul c\u0103 at\u00e2t ac\u0163iunile Erste Group, c\u00e2t \u015fi cele ale Raiffeisen Bank International, apoi \u015fi ale altor b\u0103nci europene au sc\u0103zut la burse zile \u00een \u015fir dup\u0103 anun\u0163ul lui Treichl se explic\u0103 \u00eens\u0103 printr-o conjunctur\u0103 mai larg\u0103. De altfel, Raiffeisen a anun\u0163at c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 \u00een continuare la profit \u00een Rom\u00e2nia, la fel ca \u015fi anul trecut, iar pe marginea noii legi ungure\u015fti n-a comentat dec\u00e2t c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 la costuri de 120-160 mil. euro, mai mici dec\u00e2t ale OTP (aproape 400 mil. euro) sau Erste (300 mil. euro).<\/p>\n

\nPie\u0163ele financiare \u015ftiu \u00eens\u0103 c\u0103 pentru b\u0103ncile din zona euro e un moment cum nu se poate mai prost, din cel pu\u0163in patru motive. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 are loc testul de soliditate financiar\u0103 organizat de Autoritatea Bancar\u0103 European\u0103 \u015fi pentru care b\u0103ncile s-au preg\u0103tit din greu \u00een ultimul an cu major\u0103ri de capital (Raiffeisen, de pild\u0103, a atras 2,8 mld. euro, Erste 660 mil. euro), SUA deruleaz\u0103 ancheta asupra \u00eenc\u0103lc\u0103rilor legisla\u0163iei contra sp\u0103l\u0103rii de bani (dup\u0103 ce BNP Paribas a acceptat s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 daune de aproape 9 mld. dolari, ancheta s-a extins \u015fi la Commerzbank, Deutsche Bank, UniCredit, SocGen \u015fi Credit Agricole), iar conflictul din Ucraina afecteaz\u0103 afacerile b\u0103ncilor (Raiffeisen \u015fi-a majorat provizioanele la peste 280 mil. euro \u00een Ucraina, \u0163ar\u0103 unde \u00een T1 a avut o pierdere de 24 mil. euro).<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen fine, dar deloc \u00een cele din urm\u0103, \u00een ultimele zile a avut loc tran\u015farea crizei de la Hypo Alpe Adria, o veche gaur\u0103 neagr\u0103 a sistemului bancar austriac, preluat\u0103 \u00een 2009 de stat \u015fi \u00een care statul nu mai e dispus s\u0103 mai injecteze bani. \u00cen loc s\u0103-i rezolve situa\u0163ia l\u0103s\u00e2nd-o s\u0103 intre \u00een insolven\u0163\u0103, guvernul de la Viena a decis acum s\u0103 impun\u0103 pierderi de 890 mil. euro de\u0163in\u0103torilor de obliga\u0163iuni f\u0103r\u0103 prioritate la plat\u0103, dar garantate de stat. Solu\u0163ia aplicat\u0103, \u00een premier\u0103 european\u0103, la Hypo Alpe Adria a determinat at\u00e2t Moody\u2019s, c\u00e2t \u015fi Standard & Poor\u2019s s\u0103 coboare, respectiv s\u0103 pun\u0103 sub observa\u0163ie ratingurile mai multor b\u0103nci austriece, \u00eentre care \u015fi Erste \u015fi Raiffeisen, \u00een esen\u0163\u0103 cu argumentul c\u0103 statul austriac sfideaz\u0103 drepturile creditorilor b\u0103ncilor, din moment ce nu-\u015fi mai onoreaz\u0103 propriile garan\u0163ii, astfel \u00eenc\u00e2t dac\u0103 o alt\u0103 banc\u0103 din Austria ar avea nevoie de ajutor \u00een \u0163ar\u0103 sau \u00een str\u0103in\u0103tate, statul ar putea reac\u0163iona la fel. \u015ei ne amintim c\u0103 \u00een 2009, statul a ajutat cu bani toate marile b\u0103nci austriece. A\u015fa se explic\u0103 tensiunea de la burse concentrat\u0103 pe ac\u0163iunile b\u0103ncilor europene \u015fi austriece \u00een particular.<\/p>\n

\nDincolo de acest cocteil exploziv la scar\u0103 european\u0103 r\u0103m\u00e2n problemele reclamate de b\u0103nci \u00een fiecare \u0163ar\u0103. Andreas Treichl, \u015feful Erste, a fost \u00eentrebat de ziarul austriac Kurier cum se face c\u0103 dac\u0103 Rom\u00e2nia a ajuns s\u0103 a\u015ftepte o cre\u015ftere economic\u0103 de peste 3%, mai mare dec\u00e2t \u00een Vest, grupul \u00eenc\u0103 mai are probleme cu neperformantele. Treichl a r\u0103spuns: \u201eAm cump\u0103rat BCR de la stat, deci o mare parte din debitori sunt autorit\u0103\u0163i \u015fi companii cu activitate local\u0103, care nu au profitat din export.<\/p>\n

\nSuntem \u015fi o banc\u0103 de retail, iar \u00een acest segment cre\u015fterea creditelor e destul de mic\u0103\u201c. Trec\u00e2nd grani\u0163a, avem de-a face cu cazul unic \u00een zon\u0103 al Ungariei: guvernul lui Viktor Orban a impus \u00eencep\u00e2nd din 2010 o tax\u0103 suplimentar\u0103 pe profiturile b\u0103ncilor, apoi \u00een 2011 le-a permis ungurilor s\u0103-\u015fi achite anticipat creditele sub pre\u0163ul pie\u0163ei, contribuind astfel la pierderile sectorului bancar, din 2013 a introdus taxa pe tranzac\u0163ii financiare, iar acum va introduce \u015fi conversia \u00een forin\u0163i a creditelor \u00een valut\u0103. Unii s-au \u00eentrebat de ce guvernele din Rom\u00e2nia n-au avut \u015fi ele curaj s\u0103 fac\u0103 la fel sau de ce nu li s-a permis de c\u0103tre creditorii externi. O explica\u0163ie a oferit-o \u00een 2011 Valentin Lazea, economistul-\u015fef al BNR, c\u00e2nd spunea c\u0103 Rom\u00e2nia atr\u0103sese p\u00e2n\u0103 atunci un total al investi\u0163iilor str\u0103ine de 3.270 de dolari pe cap de locuitor, \u00een timp ce Ungaria a atras 26.460 de dolari pe cap de locuitor \u201e\u00een to\u0163i anii aceia c\u00e2nd noi ne \u00eentrebam dac\u0103 e bine sau nu s\u0103 t\u0103iem coada c\u00e2inelui\u201c, subliniind c\u0103 atitudinea investitorilor str\u0103ini fa\u0163\u0103 de o \u0163ar\u0103 depinde de implicarea \u00een economie pe care o au de protejat la momentul respectiv.<\/p>\n

\n\u00centr-o analiz\u0103 despre Europa Central\u0103 \u015fi de Est, Deutsche Bank constata c\u0103 dezintermedierea bancar\u0103 a lovit cel mai mult din 2008 p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 2013 statele baltice \u015fi Ungaria; dac\u0103 \u00een cazul Ungariei aceasta se explic\u0103 prin m\u0103surile luate de guvern contra b\u0103ncilor, \u00een cazul balticilor se explic\u0103 prin domina\u0163ia b\u0103ncilor nordice, neincluse \u00een acordul de la Viena de men\u0163inere a expunerii \u00een ECE, \u00eencheiat sub auspiciile UE-FMI de c\u0103tre b\u0103ncile din Austria, Grecia \u015fi Italia cu cea mai mare pondere \u00een sistemele bancare din Est. \u00cen Rom\u00e2nia, creditorii austrieci \u015fi-au redus expunerea numai cu 2 mld. euro anual \u00eencep\u00e2nd din 2010, p\u00e2n\u0103 la aproape 26 mld. euro \u00een dec. 2013. Iar de aici \u00eencolo, drumul Vestului se desparte de cel al Estului: ceea ce pentru b\u0103ncile occidentale e o reu\u015fit\u0103, faptul c\u0103 au reu\u015fit s\u0103 se descotoroseasc\u0103 de ni\u015fte active fragile pe care nu mai au bani s\u0103 le sus\u0163in\u0103, pentru \u0163\u0103rile estice e un co\u015fmar.<\/p>\n

\n\u201eDezintermedierea din ECE continu\u0103, dar ritmul ei s-a redus considerabil\u201c, afirm\u0103 anali\u015ftii de la Deutsche Bank, not\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u0103 \u201eponderea creditelor neperformante r\u0103m\u00e2ne ridicat\u0103 \u00een majoritatea \u0163\u0103rilor \u015fi chiar continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00een Ungaria, Croa\u0163ia \u015fi Rom\u00e2nia, iar cum legisla\u0163ia bancar\u0103 se amelioreaz\u0103 lent, e de a\u015fteptat ca neperformantele s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o fr\u00e2n\u0103 a credit\u0103rii \u00een 2014\u201c. Dar asta nu e totul: \u201eDac\u0103 acum b\u0103ncile din ECE se bazeaz\u0103 mai mult pe finan\u0163\u0103ri atrase local \u015fi nu de la grupurile-mam\u0103, r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 aceste finan\u0163\u0103ri vor fi de ajuns atunci c\u00e2nd cererea de credit o s\u0103-\u015fi revin\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Conjunctura tensionat\u0103 de pe pia\u0163a bancar\u0103 european\u0103, mo\u015ftenirea unor g\u0103uri negre l\u0103sate s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103 \u015fi problemele mai noi din Europa de Est au aprins iar\u0103\u015fi \u00een mediile financiare discu\u0163iile despre \u00eent\u00e2rzierea cu care b\u0103ncile se refac dup\u0103 criz\u0103 \u015fi despre riscul ca necazurile lor s\u0103 loveasc\u0103 din nou \u00een economiile estice.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,182,14459,7573,10295,11056,8248,210,37393,484],"class_list":["post-109336","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-criza","tag-discutii","tag-economii","tag-europa-de-est","tag-financiar","tag-intarzieri","tag-lovire","tag-piata-bancara","tag-probleme"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/109336","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=109336"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/109336\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=109336"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=109336"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=109336"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}