{"id":10933,"date":"2008-06-10T20:00:00","date_gmt":"2008-06-10T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10933"},"modified":"2026-04-02T11:48:59","modified_gmt":"2026-04-02T11:48:59","slug":"ce-i-de-facut-intr-o-lume-nebuna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10933","title":{"rendered":"Ce-i de facut intr-o lume nebuna"},"content":{"rendered":"
De la 1.500 de kilometri de Bucuresti, din inima turistica a Vienei, unde isi are biroul seful Erste Bank, etapele prin care trece piata bancara romaneasca par evidente si previzibile. Aproape fara exceptie, fiecare raspuns pe care il da Andreas Treichl la intrebarile BUSINESS Magazin face referire la experientele traite de-a lungul ultimilor ani intr-una sau alta dintre celelalte piete central si est-europene unde Erste este prezenta. <\/p>\n

Cat de agresiva poate fi concurenta fata de o banca ce trece printr-o restructurare si ce efecte poate sa aiba aceasta concurenta? In 2001, cand Erste Bank a intrat pe piata din Cehia cumparand Ceska Sporitelna, a pierdut in sase luni 9% din cota de piata in zona creditelor ipotecare, pentru ca restul bancilor au fost mult mai agresive, isi aminteste Treichl. “Le-am lasat o vreme, apoi am venit pe piata cu ceva intru totul nou si bum!, s-au dus”, adauga el, precizand ca in prezent banca detine 33% din piata creditelor ipotecare. Dar se mai poate recastiga cota de piata pierduta, intr-un sistem bancar in care toti jucatorii inventeaza aproape zi de zi ceva nou? “Lucruri nebunesti se pot face usor ca sa castigi procente, am facut-o si noi in Ungaria, pentru a ajunge de la 2% la 5% cota de piata”, muta Treichl argumentatia mai aproape de Romania. Faptul ca se foloseste de asemenea comparatii atunci cand vorbeste despre piata romaneasca (pe care o studiaza, dupa propriile spuse, de mai bine de opt ani) este explicabil, in conditiile in care cea mai mare parte din businessul grupului se desfasoara in afara Austriei. In 2007, de exemplu, 74% din profitul net al grupului a provenit din Europa Centrala si de Est. <\/p>\n

Predictibilitatea isi are totusi limitele ei, asa cum piata romaneasca si BCR isi au specificul lor. Chiar daca liniile generale ii sunt clare (“curand terminam restructurarea, si apoi ne concentram exclusiv pe crestere”), exista inca nuante pe care Treichl asteapta sa le vada. Daca “innebuneste competitia”, atunci BCR va continua sa piarda cota de piata, spune austriacul, dar e o pierdere asumata in schimbul unei strategii sanatoase, care sa ii permita o crestere pe termen lung. Pe parcursul unui proces de restructurare ce a vizat fiecare departament al bancii si fiece linie de business, intr-un sistem bancar cu peste 40 de banci cu strategii de crestere agresiva, cota de piata a BCR s-a diminuat constant, de la 26% in urma cu doi ani, sub 24% in prezent. Cei care castiga acum sunt mai ales “cei mici”, spune Treichl, nominalizand printre castigatori bancile grecesti si pe conationalii de la Volksbank. Alpha Bank, Bancpost si Piraeus Bank sunt toate banci extrem de active in ultimul an, fiecare reusind sa isi majoreze semnificativ bilanturile. Filiala grupului elen EFG Eurobank (Bancpost), de exemplu, a anuntat in martie o crestere a activelor cu aproape 70% fata de aceeasi perioada a anului precedent si o majorare a volumului de credite cu 79%, pana la 3,41 miliarde de euro. Piraeus Bank Romania a reusit in 2007 o crestere a activelor de aproape 200% fata de anul precedent, pana la 2,9 miliarde de euro, iar la sfarsitul primului trimestru din 2008 a trecut pragul de trei miliarde de euro. Volumul de credite administrate de banca elena a crescut cu 237% in decembrie 2007 fata de decembrie 2006, depasind 2,3 miliarde de euro. “Grecii vor acum sa castige cota de piata si pentru asta fac lucruri nebunesti”, spune Treichl, adaugand ca, atunci cand si-au dorit cresterea cu orice pret (pe piata ungara, de exemplu, pe care au intrat inca din 1997 si detin in prezent circa 9% din segmentul de retail), au adoptat pentru o vreme o strategie similara.<\/p>\n

Seful Erste Bank comenteaza si strategia austriecilor de la Volksbank, banca ce a inregistrat in ultimii ani si cea mai rapida evolutie. Pe seama cresterii volumului de credite acordate persoanelor fizice, Volksbank a reusit sa depaseasca la active Banca Transilvania (jucatorul numarul patru in top la finele lui 2007), cu un total de peste 4 miliarde de euro. “Volksbank este un instrument periculos, iar Banca Transilvania este intr-o pozitie foarte dificila acum, pentru ca nu are fonduri in moneda straina”, isi analizeaza Treichl competitorii. Volksbank International, actionarul bancii din Romania, este detinut majoritar de mai multe banci cooperatiste austriece, lucru ce il face pe Treichl sa sustina ca “ei nu au actionari, asa ca daca fac bani sau nu e irelevant”. De unde vine insa pericolul? “Strategia cresterii agresive presupune crearea de bani artificiali pentru clientii de retail, dar nimeni nu le explica si riscul care vine odata cu acesti bani.” De exemplu, un credit in yeni japonezi cu dobanda de 10% poate fi mai apoi convertit in lei si plasat in depozite cu 12-14%, explica austriacul, “dar principiul gresit aici este ca nu ar trebui ca banca sa vanda produse pe care clientul nu le intelege 100%”. <\/p>\n

In ultima vreme, tot mai multe banci romanesti au inceput sa ofere credite in franci elvetieni si yeni, asa-numitele monede exotice, tocmai pentru ca dobanda afisata este mai mica decat la imprumuturile in euro sau lei. In prezent, din totalul imprumuturilor acordate gospodariilor, circa 11% (echivalentul a 2,38 miliarde de euro) este in valute exotice si 44% in lei, respectiv in euro, potrivit statisticilor BNR. <\/p>\n

“In Romania poti vinde orice care costa 2,99, dar daca il vinzi cu 3,01, pierzi garantat”, puncteaza Treichl ironic, adaugand ca BCR nu se va implica sub nici o forma intr-o astfel de lupta, preferand sa piarda cota de piata. Cu atat mai mult cu cat, estimeaza el, la finele acestui an 16% din totalul creditului in Romania va fi in monede exotice, “asa ca orice cota de piata am avea noi, nu va pleca de la o baza de 100%, ci doar de la 84%”. Acelasi lucru se intampla si la BRD, continua austriacul, in timp ce conationalii de la Raiffeisen “sar” abia acum in acest tren, cu credite in yeni. “Am vorbit cu domnul Stepic (presedintele Raiffeisen International – n.red.) de curand si l-am intrebat daca a innebunit cu totul.”<\/p><\/div>\n

<\/p>\n

Herbert Stepic, pe de alta parte, noteaza la randul sau intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin ca “nu e prea intelept din partea bancilor romanesti sa ofere credite de consum in monede exotice, si cred ca banca centrala ar putea lua masuri suplimentare pentru a preveni acest lucru – ar fi un lucru foarte sanatos pentru economie”. In opinia lui, pe piata romaneasca exista deja o tendinta de supraincalzire in zona de creditare pentru consum, in conditiile in care exista in Romania institutii ce au dat credite aproape tuturor, pentru a face business de masa. “Noi am ales sa nu fim in linia intai in materie de finantari pentru persoane fizice, pentru ca am considerat ca e deja vorba de o usoara supraincalzire”, explica Stepic si motivul pentru care Raiffeisen Bank Romania a inregistrat in ultimii ani o diminuare a cotei de piata, ajungand in prezent la circa 7%. Potrivit datelor publicate la Viena pentru finele lunii martie, Raiffeisen Romania avea dupa primul trimestru din 2008 active de circa 5,5 miliarde de euro. Stepic adauga insa ca este multumit de pozitiile pe care banca le ocupa in diverse segmente de business, ca si de profitabilitatea bancii.<\/p>\n

Andreas Treichl spune ca dupa ce activitatea de restructurare a BCR se va termina in cea mai mare parte, va avea de decis daca banca ramane in afara unor segmente de business si continua sa piarda cota de piata sau daca va intra si in aceste zone. Cert e insa ca “vom fi mai agresivi cu marketingul”. Din iulie, conducerea bancii va fi preluata de Dominic Bruynseels, un bancher britanic recrutat de austrieci de la Barclays Bank, “un constructor fantastic de business”, dupa cum il caracterizeaza Treichl. Inlocuirea austriacului Manfred Wimmer, care a asigurat interimatul dupa ce Nicolae Danila a parasit banca, in decembrie 2007, marcheaza si finalizarea formala a procesului de integrare a BCR in structurile Erste Bank. Treaba lui Bruynseels va fi, sustine Treichl, sa se asigure ca BCR isi pastreaza pozitia nu pentru ca reprezinta un sfert din sistemul bancar, ci pentru ca are servicii bune pentru clienti. In opinia lui, dimensiunea bancii trebuie sa fie doar un instrument care sa o ajute, insa adevaratul punct puternic sta in calitatea produselor, a serviciilor si a oamenilor. Iar aici BCR mai are inca “multa treaba de facut”, pentru ca mai sunt inca angajati ai bancii care gandesc “ca daca suntem BCR, atunci clientii trebuie sa vina automat la noi, iar asta nu e adevarat”.<\/p>\n

Trainingul si formarea personalului (cu accent pe zona de vanzari) este, de altfel, unul dintre punctele fierbinti ale planului de integrare pe care austriecii il aplica tuturor bancilor cumparate. Nu are sens sa creezi produse noi, spune austriacul, daca oamenii din sucursale nu stiu sa le vanda si daca sistemele pe care le ai nu iti permit sa fii cu adevarat agresiv. Motiv pentru care, desi putin vizibil din exterior, Erste a facut deja schimbari serioase in functionarea BCR: a schimbat oameni, a schimbat structura retelei (separand activitatea de retail de cea pentru companii), a centralizat functiile de risc si de back-office etc.<\/p>\n

Nu doar ca multi oameni au plecat din banca, insa din cei 11.000 de angajati mai sunt poate doar 300-400 care fac inca ce faceau inainte, spune Treichl. Numarul de salariati ai bancii a scazut in ultimii doi ani de la peste 11.200 (in decembrie 2006) la putin peste 9.600 la finele lunii martie. In 2008, personalul bancii se va diminua mai departe cu circa 1.500 de salariati: “Uneori trebuie sa fii brutal, insa cel mai important este sa comunici si sa fii cinstit”, comenteaza bancherul.<\/p>\n

Ce ar mai vrea Andreas Treichl sa se schimbe? “Oamenii trebuie sa inceapa sa spuna ce gandesc cu adevarat si sa isi schimbe viziunea asupra ierarhiei”, sustine el, dand un exemplu din desele vizite la sediul BCR. “De fiecare daca cand ajung la banca, unul dintre cele patru lifturi e oprit pentru mine intreaga zi. Oi fi eu batran, dar prefer sa merg pe scari, atunci cand e vorba de urcat un etaj, decat sa ma tot plimb cu liftul, iar angajatii sa piarda vremea asteptand la lift…”<\/p>\n

<\/p>\n

\nO banca, doi ani, trei presedinti<\/a>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In cateva luni, programul de restructurare a BCR se termina, iar din septembrie ar trebui sa se vada clar directia afacerii din Romania, spune Andreas Treichl, CEO al Erste Bank, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Seful austriecilor mai are totusi cateva necunoscute.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,6351,7217,7581],"class_list":["post-10933","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-concurenta","tag-management","tag-restructurare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10933","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10933"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10933\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31853,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10933\/revisions\/31853"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10933"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10933"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10933"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}