{"id":108962,"date":"2014-07-08T10:00:00","date_gmt":"2014-07-08T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=108962"},"modified":"2014-07-08T10:00:00","modified_gmt":"2014-07-08T10:00:00","slug":"ce-fac-companiile-cand-au-nevoie-de-bani-dupa-cinci-ani-de-criza-cei-care-au-profit-il-reinvestesc-cei-care-nu-au-isi-vand-activele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=108962","title":{"rendered":"Ce fac companiile c\u00e2nd au nevoie de bani dup\u0103 cinci ani de criz\u0103: cei care au profit \u00eel reinvestesc, cei care nu au \u00ee\u015fi v\u00e2nd activele"},"content":{"rendered":"

\nDE LA 1 IULIE A INTRAT \u00ceN VIGOARE SCUTIREA DE IMPOZITUL PE PROFITUL REINVESTIT, care se aplic\u0103 pro\u00adfitului \u00eenregistrat \u00eencep\u00e2nd cu aceast\u0103 dat\u0103 \u015fi in\u00adves\u00adtit \u00een echipamente tehnologice, ma\u015fini, utilaje \u015fi ins\u00adtala\u0163ii de lucru produse sau cump\u0103rate ulterior, p\u00e2n\u0103 la 31 decem\u00adbrie 2016. Oamenii de afaceri au cerut guvernului de la \u00eence\u00adputul anului s\u0103 sus\u0163in\u0103 m\u0103sura \u00een negocierile cu FMI, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 investi\u0163iile r\u0103m\u00e2n capitolul la care economia sufer\u0103 cel mai mult.<\/p>\n

\nAnul trecut, investi\u0163iile nete \u00een economie au sc\u0103zut cu 9,3%, iar \u00een T1 2014 au sc\u0103zut cu 7,4% fa\u0163\u0103 de T1 2013, cea mai mare sc\u0103dere viz\u00e2nd tocmai cheltuielile cu utilajele – 11%. \u201eFormarea brut\u0103 de capital fix s-a tot redus \u00eencep\u00e2nd din ultima parte a lui 2012, \u00eempiedic\u00e2nd economia s\u0103-\u015fi ating\u0103 poten\u0163ialul; f\u0103r\u0103 sc\u0103derea investi\u0163iilor, cre\u015fterea PIB ar fi fost de cca 5% \u00een T1 \u00een loc de 3,8%\u201c, consider\u0103 anali\u015ftii  de la BCR.<\/p>\n

\nDac\u0103 statul \u015fi-a restr\u00e2ns investi\u0163iile ca s\u0103 se \u00een\u00adca\u00ad\u00addreze \u00een limita de deficit bugetar, ceea ce demo\u00adtiveaz\u0103 companiile private \u0163ine de nivelul fis\u00adca\u00adli\u00adt\u0103\u0163ii, concuren\u0163\u0103, lipsa cererii \u015fi greutatea acce\u00adsu\u00adlui la finan\u0163are, probleme enumerate \u00een aceast\u0103 ordine \u00een sondajul semestrial al BNR pentru peri\u00adoa\u00adda octombrie 2013 – martie 2014.<\/p>\n

\nCercetarea, cuprin\u00adz\u00e2nd 10.000 de companii private nefinanciare, din care \u00een jur de 80% sunt mici \u015fi mijlocii, arat\u0103 c\u0103 nu mai pu\u0163in de 44% dintre manageri au folosit cu pre\u00adc\u0103dere \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 surse de finan\u0163are intern\u0103, adic\u0103 reinvestirea profitului (\u00een condi\u0163iile \u00een care profitul net s-a redus pentru aproape 45% din totalul firmelor) sau v\u00e2nzarea de active, \u00een dauna surselor externe (credite, pia\u0163a de capital sau fonduri europene). C\u00e2t prive\u015fte folosirea banilor, cele mai im\u00adportante destina\u0163ii r\u0103m\u00e2n constituirea de capital de lucru sau plata furnizorilor. Corpora\u0163iile sunt \u00eens\u0103 net mai dispuse dec\u00e2t IMM s\u0103 orienteze banii spre in\u00advesti\u0163ii pentru dezvoltare – 28% dintre corpora\u0163ii, fa\u0163\u0103 de 10% dintre IMM.<\/p>\n

\nCererea de finan\u0163are de la b\u0103nci nu doar c\u0103 a fost modest\u0103, dar s-a mic\u015forat: 18% dintre companii au apelat la cel pu\u0163in un produs bancar \u00een perioada octom\u00adbrie 2013 – martie 2014, fa\u0163\u0103 de 21% \u00een aprilie-septembrie 2013, iar num\u0103rul firmelor care nu au credite bancare a crescut de la 65% la 71%. Com\u00adpa\u00adniile din servicii \u015fi utilit\u0103\u0163i se finan\u0163eaz\u0103 cel mai mult din reinvestirea profitului sau v\u00e2nzarea de acti\u00adve (47% din total), \u00een timp ce creditele bancare au fost cerute cel mai mult de firmele din agricultur\u0103 (34%) \u015fi din industrie (25%).<\/p>\n

\nBNR noteaz\u0103 c\u0103 \u201enivelul prea ridicat al dob\u00e2nzilor \u015fi comisioanelor, cerin\u0163ele privind valoarea sau tipul garan\u0163iei, clauzele contractuale \u015fi birocra\u0163ia reprezint\u0103, \u00een aceast\u0103 ordine, cele mai \u00eensemnate obstacole pentru companii \u00een a accesa resurse financiare de la b\u0103nci \u015fi institu\u0163ii financiare nebancare\u201c. A\u015fa se explic\u0103 \u015fi de ce \u015fansele de a ob\u0163ine bani de la b\u0103nci r\u0103m\u00e2n puternic diferen\u0163iate: cca 43% dintre corpora\u0163ii au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 integral sumele solicitate, fa\u0163\u0103 de numai 16% dintre IMM. \u00cen structura companiilor care au credite, majoritare sunt corpora\u0163iile \u015fi firmele din agricultur\u0103, minoritare sunt IMM \u015fi firmele din servicii \u015fi utilit\u0103\u0163i.<\/p>\n

\n\u015ei din perspectiva b\u0103ncilor situa\u0163ia se vede la fel. B\u0103ncile declarau \u00een sondajul lunar al BNR din mai c\u0103 \u00een T1 a sc\u0103zut cererea agregat\u0103 de credite din partea companiilor – \u00een special pe seama unei cereri mai mici de credite pe termen scurt din partea IMM – \u015fi se a\u015fteptau ca \u00een T2 cererea s\u0103 scad\u0103 \u00een continuare. Exprimat \u00een lei, soldul total al creditelor pentru companiile private a sc\u0103zut de la cca 117,9 mld. lei la finele lui octombrie 2013 la cca 115,4 mld. lei la sf\u00e2r\u015fitul lui martie 2014 \u015fi la cca 115,2 mld. lei la sf\u00e2r\u015fitul lunii mai, \u00een special pe seama reducerii componentei \u00een valut\u0103, al c\u0103rei sold a cobor\u00e2t de la echivalentul a 66,3 mld. lei \u00een octombrie 2013 la 61,9 mld. lei \u00een mai 2014.<\/p>\n

\nS\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, Banca Na\u0163ional\u0103 a redus rezervele minime obligatorii la valut\u0103 de la 18% la 16%, cu inten\u0163ia de a stimula o redresare a credit\u0103rii \u00een valut\u0103 pentru debitorii f\u0103r\u0103 risc valutar, exportatori sau investitori str\u0103ini, de\u015fi o parte din b\u0103nci vor folosi \u00een continuare valuta astfel eliberat\u0103 spre a rambursa finan\u0163\u0103rile de la b\u0103ncile-mam\u0103 ori spre a credita statul.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi sondaj lunar din mai, b\u0103ncile estimau c\u0103 la nivelul T1 riscul de credit asociat companiilor era \u00een cre\u015ftere, cu excep\u0163ia corpora\u0163iilor, unde riscul a sc\u0103zut. \u00cen opinia b\u0103n\u00adcilor, riscul aferent IMM a continuat s\u0103 creasc\u0103, \u00een timp ce riscul asociat credit\u0103rii corpora\u0163iilor s-a redus pentru prima dat\u0103 \u00een ultimii doi ani. Aceea\u015fi diferen\u0163iere \u00eentre corpora\u0163ii \u015fi IMM reiese \u015fi din percep\u0163ia com\u00adpa\u00adniilor. Sondajul semestrial al BNR relev\u0103 c\u0103 pentru majoritatea IMM, disponibilitatea surselor de finan\u0163are nici nu a progresat, nici nu a regresat \u00een peri\u00adoada octombrie 2013 – martie 2014, \u00een timp ce \u00een cazul corpora\u0163iilor, disponibilitatea tuturor surselor de finan\u0163are a crescut. Pentru aprilie-septembrie 2014, majoritatea companiilor au declarat c\u0103 se a\u015fteap\u00adt\u0103 la o sc\u0103dere u\u015foar\u0103 a accesului la toate sur\u00adsele de finan\u0163are, cu excep\u0163ia reinvestirii profitului sau a v\u00e2nz\u0103rii activelor.<\/p>\n

\nDincolo de finan\u0163area din resurse interne \u015fi de credite, companiile nu par s\u0103 aib\u0103 nicio alt\u0103 p\u00e2rghie via\u00adbil\u0103 de a atrage bani. Finan\u0163area de pe pia\u0163a de capi\u00adtal r\u0103m\u00e2ne extrem de redus\u0103: nicio corpora\u0163ie nu a apelat la ea \u015fi un num\u0103r extrem de mic de IMM au emis ac\u0163iuni sau obliga\u0163iuni, rezult\u0103 din sondajul BNR. C\u00e2t despre fondurile europene, peste 90% din\u00adtre IMM \u015fi peste 80% dintre corpora\u0163ii au declarat c\u0103 \u00een ultimele \u015fase luni nu au avut experien\u0163\u0103 cu fondurile europene \u00een dezvoltarea activit\u0103\u0163ii firmei.<\/p>\n

\nDoar 8% dintre corpora\u0163ii \u015fi un num\u0103r neglijabil de IMM declar\u0103 c\u0103 le-au fost rambursate \u00een perioada res\u00adpectiv\u0103 fonduri dintr-un proiect cu finan\u0163are UE, iar cele mai performante \u00een accesarea de fonduri sunt com\u00adpaniile din agricultur\u0103. \u201e\u00cen afar\u0103 de furnizarea de lichiditate suplimentar\u0103 pe pia\u0163a local\u0103 \u015fi de aco\u00adpe\u00adrirea mai bun\u0103 a deficitului de cont curent, mult l\u0103u\u00addata cre\u015ftere a absorb\u0163iei fondurilor europene s-a v\u0103zut prea pu\u0163in \u00een investi\u0163ii\u201c, comenteaz\u0103 anali\u015ftii de la BCR. \u201eCeea ce a contat ca absorb\u0163ie \u00een ultimii doi ani n-au fost dec\u00e2t bani pl\u0103ti\u0163i de Comisia Euro\u00adpea\u00adn\u0103 pentru proiecte de investi\u0163ii dat\u00e2nd din 2010, 2011 sau \u00eenceputul lui 2012.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 investi\u0163iile \u00een economie sunt \u00een sc\u0103dere, o explica\u0163ie st\u0103 \u00een lipsa de motiva\u0163ie \u015fi de resurse a companiilor private, \u00een special a IMM-urilor. Companiile cer \u015fi ob\u0163in mai pu\u0163ine credite, pia\u0163a de capital \u015fi fondurile europene r\u0103m\u00e2n aproape nefolosite, iar cine are nevoie de bani apeleaz\u0103 la reinvestirea profitului \u015fi la v\u00e2nz\u0103ri de active.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[9323,82,201,485,188,7672,9018,149,17444,26564,18651,7223,4638,8306,8327],"class_list":["post-108962","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-active","tag-bani","tag-companii","tag-credite","tag-economie","tag-fonduri-europene","tag-imm","tag-investitii","tag-motivare","tag-nevoie","tag-obtinere","tag-piata-de-capital","tag-profit","tag-resurse","tag-scadere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/108962","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=108962"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/108962\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=108962"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=108962"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=108962"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}