“Putini directori executivi occidentali au
\nsesizat oportunitatile de afaceri care s-au ivit odata cu colapsul
\ncomunismului din Europa de Est asa cum a facut-o Wolfgang
\nRuttenstorfer, CEO al OMV Group”, scria in iunie 2004 Business
\nWeek. Intr-un reportaj despre “veteranul OMV”, care lucreaza in
\ncompania petroliera austriaca din 1976, revista americana sublinia
\ntocmai faptul ca Ruttenstorfer astepta cu nerabdare sfarsitul
\nanului 2004, cand spera sa castige licitatia de privatizare a
\nPetrom. Pentru ca, dupa cum sublinia revista si dupa cum admitea si
\nWolfgang Ruttenstorfer, achizitia Petrom il putea aduce foarte
\naproape de tinta pe care si-a impus-o la preluarea scaunului de
\ndirector executiv al OMV, si anume atingerea unei cote de piata de
\n20% in Europa Centrala si de Est in 2008.<\/p>\n
In acest an, Wolfgang Ruttenstorfer are trei aniversari: sase ani
\nde cand face afaceri pentru OMV in Romania, sase ani de cand e CEO
\nal OMV si atingerea a 20% cota de piata in Europa Centrala si de
\nEst – tinta asumata cand a preluat conducerea companiei. Luand in
\nconsiderare ca Petrom e cea mai mare companie petroliera integrata
\ndin tara si cea mai mare firma listata la bursa, nu-i gresit daca-l
\nnumim pe austriac cel mai puternic strain din Romania.<\/p>\n
Acum, Ruttenstorfer si-a mai rarit vizitele la biroul sau de la
\nBucuresti: strategia pe care a imaginat-o pentru estul Europei in
\n2002, cand a ajuns la sefia OMV, a functionat, iar restructurarea
\nPetrom nu mai are nevoie de aprobarea lui la fiecare pas. Cand
\nvorbeste despre Petrom, Wolfgang Ruttenstorfer devine chiar mai
\nmandru decat atunci cand povesteste despre cei 50 de ani pe care ii
\naniverseaza Schwechat, principala rafinarie a OMV, aniversare
\ngratie careia interviul cu BUSINESS Magazin a avut loc chiar in
\ninteriorul rafinariei. Petrom pare mai important pentru
\nRuttenstorfer decat alte proiecte: atat pentru ca este cea mai mare
\nrealizare a sa de cand e CEO al OMV, cat si pentru ca in ultimii
\ntrei-patru ani, cam o data la patru zile, austriacul venea la
\nBucuresti. “Este singurul loc unde mai am un birou al meu, in afara
\nde sediul OMV din Viena”, spune Wolfgang Ruttenstorfer. Numele lui
\na aparut pe o usa din sediul central al Petrom imediat dupa
\npreluarea companiei: “In primii ani, munca a fost foarte intensa si
\na fost necesara prezenta mea”, spune Ruttenstorfer.<\/p>\n
Acum, dupa trei ani de la preluare si aproape trei miliarde de euro
\ninvestiti in compania cumparata cu 1,5 miliarde de euro,
\nRuttenstorfer vine la Bucuresti mai rar, o data la doua saptamani.
\n“Cand vin, vin pentru sedintele de management si ca sa vad echipa,
\ndar si ca sa ma intalnesc cu autoritatile, cu oameni din guvern,
\ndar si cu oameni de afaceri cu care avem relatii”, spune seful OMV,
\ncare spune ca programul mai lejer de la Bucuresti vine din faptul
\nca acum lucrurile s-au mai asezat, planul de investitii fiind facut
\npana in 2010.<\/p>\n
Din primul an al mandatului sau de CEO al OMV, Ruttenstorfer a
\nmarcat intrarea in Romania prin achizitia unui pachet de 25,1% din
\nPetromidia, rafinaria abia achizitionata de omul de afaceri Dinu
\nPatriciu. Din data de 19 septembrie 2002, cand a batut palma cu
\nDinu Patriciu si s-a aflat pentru prima oara fata in fata cu
\njurnalistii de la Bucuresti, Wolfgang Ruttenstorfer a decis ca
\nRomania trebuie sa aduca grupului acea cota de piata de 20% in
\nretailul cu produse petroliere in regiunea Europei Centrale si de
\nEst. La cateva luni dupa tranzactia cu Rompetrol, statul roman
\nscotea Petrom la privatizare (intentii de privatizare a companiei
\nmai fusesera in 1998, apoi in 2001), iar Ruttenstorfer s-a
\nconcentrat pe castigarea acestei licitatii. “Colaborarea noastra cu
\nOMV a inceput undeva la sfarsitul anului 2002, cand OMV a inceput
\nsa se gandeasca serios la piata romaneasca”, spune Manuela Nestor,
\nasociat al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston
\nPetersen, care a consiliat OMV in tot procesul de privatizare a
\nPetrom si a ramas una dintre principalele case de avocatura cu care
\nlucreaza OMV pe piata romaneasca, pentru diverse tranzactii,
\ninclusiv achizitii sau vanzari de active.<\/p>\n
“OMV si-a dorit intens achizitionarea pachetului majoritar de
\nactiuni la SNP Petrom si in acest scop a alocat un numar
\nimpresionant de experti care au analizat situatia Petrom, au
\nparticipat la intocmirea ofertei, au gandit strategii de negociere.
\nDomnul Ruttenstorfer a fost permanent implicat in toate fazele
\nprocesului de achizitie”, spune Manuela Nestor, incercand sa
\nexplice de ce a iesit atunci castigatoare OMV, una dintre cele mai
\nmici companii intrate in cursa pentru privatizarea Petrom. Pentru
\nOMV, Petrom “era cruciala” pentru dezvoltarea in zona, spune
\nManuela Nestor: grupul austriac nu mai avea o a doua sansa de a
\ndeveni lider regional daca nu ar fi reusit sa cumpere compania
\nromaneasca.<\/p>\n
Ulterior, Petrom a trecut prin mai multe etape de restructurare.
\nPlanul de investitii pentru restructurarea Petrom prevede acum
\npentru urmatorii trei ani investirea a 4,5 miliarde de euro, in
\nspecial in segmentele de explorare, productie si rafinare. Mai
\nprecis, dupa cum explica Ruttenstorfer, este vorba de investitii de
\n1,5 miliarde pe an din 2008 si pana in 2010: “Investitiile sunt mai
\nmari decat ne asteptam si noi initial, deoarece Petrom are nevoie
\nde multe investitii, iar noi trebuie sa grabim lucrurile si sa
\nterminam modernizarea intr-un timp mult mai scurt decat cel estimat
\ninitial, pentru a avea rezultate bune”.<\/p>\n
<\/p>\n
Ruttenstorfer explica saltul necesarului de investitii in special datorita segmentului de explorare si productie: “Productia de petrol scade continuu in Romania de 13 ani si abia anul trecut, dupa foarte multe investitii, am reusit sa stabilizam productia la 190.000 de barili pe zi. Dar noi speram ca o vom creste, obiectivul fiind de 210.000 de barili pe zi in Romania in 2010”. Divizia care se ocupa de cresterea cantitatilor de titei extrase din Romania are la indemana cel mai mare buget, “substantial peste doua miliarde de euro”, dupa cum spune Ruttenstorfer. Celelalte peste doua miliarde de euro vor merge in cresterea capacitatii de rafinare de la Petrobrazi (rafinaria va ajunge, conform planului OMV, la o capacitate de rafinare de 6 milioane de tone si la pozitia de cea mai buna rafinarie din sud-estul Europei), in modernizarea de benzinarii, in refacerea depozitelor (numarul acestora va fi redus de la peste 100 la 9 depozite) si la construirea centralei electrice din incinta rafinariei Petrobrazi. <\/p>\n
Anul trecut, Petrom a decis sa renunte la divizia de petrochimie, din cadrul Arpechim si la cea de distributie a gazelor, dar in schimb a cumparat Petromservice, fosta divizie de servicii petroliere desprinsa din Petrom, cu 328 de milioane de euro. Codrut Pascu, directorul biroului de la Bucuresti al companiei de consultanta Roland Berger, apreciaza miscarea drept neobisnuita pentru piata petroliera. “Sunt cel putin trei mari companii de servicii petroliere pe plan mondial, Schlumberger, Halliburton si Baker Hughes, catre care toate marile grupuri petroliere ale lumii si-au externalizat diviziile de servicii petroliere. Acestea au inteles ca know-how-ul acestor operatori de servicii petroliere – care fac de la cartografiere pana la extragere – este mult mai avansat decat poate fi o divizie interna”, exemplifica Pascu. Prin urmare, conchide el, decizia Petrom de a internaliza aceste servicii, in contextul in care toata lumea le externalizeaza, “poate fi un rezultat al dorintei de a controla mai bine lantul valoric sau de a avea un model operational mai simplu”. <\/p>\n
O alta achizitie a Petrom dupa privatizare a fost cea de preluare, intr-o tranzactie de 234 de milioane de euro, a lantului de benzinarii OMV Mineraloel, divizia de retail infiintata de OMV in 1998 care acopera Romania, Bulgaria si Serbia cu 178 de benzinarii. Divizia a fost dezvoltata la nivel local si regional de un country manager austriac, dar si de Vlad Seitan, care a preluat de saptamana trecuta pozitia de director de marketing in cadrul OMV. Codrut Pascu spune ca aceasta tranzactie a avut probabil la baza nevoia de a completa lantul de benzinarii spre care se indreptau produsele Petrom: “O astfel de achizitie este logica atunci cand raportul dintre E&P plus rafinare si retail nu este bine echilibrat, acesta fiind probabil si una dintre motivatiile OMV de a face aceasta tranzactie”. <\/p>\n
Odata cu decizia de constructie a centralei electrice, planul OMV de a face din Petrom o companie petroliera integrata trece la un alt nivel: “Compania petroliera integrata, cu activitati incepand cu explorare si productie, rafinare si retail, plus servicii de suport, devine astfel companie energetica integrata”, spune Codrut Pascu. Wolfgang Ruttenstorfer explica decizia constructiei centralei prin nevoia de alternative: “La un pret de peste 100 de dolari barilul, toate coordonatele pietei s-ar schimba si este de luat in calcul orice alta posibilitate de a gasi alternative, inclusiv de a produce energie electrica sau biodiesel. Petrom se ocupa predominant pe piata de petrol, unde este o crestere interesanta, dar nu atat de mare ca pe piata de energie”. <\/p>\n
Asadar, decizia OMV de a construi o centrala electrica vine pe fondul unei piete unde cererea de energie electrica este mai mare decat oferta capacitatilor de productie existente. Exemplul Petrom este insa destul de rar intalnit in pietele vestice, o combinatie similara de petrol si electricitate fiind intalnit mai curand in cadrul grupului rusesc Gazprom. “Spre deosebire de Petrom, companiile petroliere integrate din Franta, Marea Britanie sau Statele Unite actioneaza intr-o piata unde exista producatori traditionali de energie cu pozitii puternice, pe care nu e usor sa ii disloci din piata”, explica Pascu, mentionand si ca in vestul Europei sau in Statele Unite, randamentele pe piata de energie sunt mai mici decat in petrol si de aceea nu au aparut exemple similare. Discutiile despre proiectul centralei au inceput din 2005, iar divizia de electricitate (Power) a aparut in Petrom din octombrie 2007. “Nu ne uitam spre microhidrocentrale sau alte proiecte de mici dimensiuni, ci am dori o prezenta cat mai puternica, cu proiecte mari, in productia de energie din gaze, dar si in zona de energie <verde>”, spune Lacramioara Diaconu, director al diviziei Power din cadrul Petrom. <\/p>\n
Diaconu afirma ca divizia nu va fi doar un furnizor intern pentru rafinariile companiei, lansarea pe piata a centralei electrice urmand sa pozitioneze Petrom pe piata ca unul dintre producatorii mari de energie. Din puterea centralei de la Petrobrazi (care va produce 6 TW pe an, aproape 10% din productia interna actuala de energie), in jur de 15-20% va merge in consumul intern al Petrom, urmand ca restul de energie sa iasa pe piata libera. “Centrala este primul pas pentru ca Petrom sa devina un jucator important pe piata de energie”, spune Lacramioara Diaconu, adaugand ca “prospectam deja piata si am gasit cativa potentiali clienti”. <\/p>\n
Discutiile cu potentialii clienti sunt o parte din cele pe care le poarta zilnic Lacramioara Diaconu; ceilalti parteneri obisnuiti de discutie sunt principalii contractori care vor lucra la proiectul centralei. Cel mai important dintre acestia, General Electric – antreprenorul pentru constructia centralei – va incasa peste 70% dintre banii rezervati pentru acest proiect (400 de milioane de euro din 500 de milioane de euro, cat este intregul proiect). Ceilalti bani vor merge spre alti contractori, care va trebui sa incadreze noua centrala in peisajul producatorilor de energie: Transelectrica va construi o retea de inalta tensiune pentru a conecta centrala la reteaua nationala, iar Transgaz va construi conducta de gaze pentru aducerea combustibilului in rafinarie. <\/p>\n
<\/p>\n
Daca centrala va plasa Petrom intre producatorii de energie pe baza tehnologiei cu gaz, oficialii companiei urmaresc si alte piste pe piata de productie de energie. Principala alternativa vizata este energia eoliana: “Ne intereseaza sa achizitionam proiecte deja avansate de parcuri eoliene – teren cumparat, autorizatii luate de la Transelectrica, proiecte de fezabilitate serioase”, spune Lacramioara Diaconu, precizand ca poarta deja cateva discutii pentru astfel de achizitii. “Energia eoliana este o piata pe care trebuie sa o captam in urmatorii doi ani”, adauga Diaconu – din cateva motive foarte importante: dorinta de a prinde un loc cat mai bun in zona Dobrogei (cea mai potrivita zona pentru energie eoliana din Romania), dar si de a intra in posesia unor unor proiecte interesante. Unul dintre acestea, Blue Line, a fost deja achizitionat de compania italiana Enel. <\/p>\n
Intrarea in zona de energie verde este un subiect despre care toate marile companii petroliere discuta de cativa ani incoace. Codrut Pascu considera ca toate marile companii petroliere se gandesc la acest domeniu din doua motive: “In primul rand, o fac pentru imagine, iar in al doilea rand pentru ca nu stiu exact ce alternative vor fi la petrol pe termen mediu”. <\/p>\n
Wolfgang Ruttenstorfer spera insa sa mai poata lucra ani buni cu petrol, mai ales ca nu este deloc pesimist in ceea ce priveste pretul mediu al petrolului, despre care considera ca se va intoarce in curand la “putin peste 80 de dolari”. Deocamdata, se mai poate baza niste ani buni pe rezervele pe care Petrom le are in Romania, dar si in alte piete unde OMV a intrat prin Petrom, cum sunt Kazahstan sau Rusia. “Aceasta a fost promisiunea noastra, ca vom face din Petrom un lider zonal”, spune Ruttenstorfer, care a decis coordonarea prin Petrom a tuturor operatiunilor OMV de la sud-est de Romania sau, mai precis, din afara UE (incepand cu achizitia benzinariilor OMV din Bulgaria si Serbia si pana la achizitia a doua campuri petroliere in Rusia si a unuia in Kazahstan). <\/p>\n
Campul din Kazahstan, Komsomolskoe, unde OMV a intrat prin Petrom in urma cu doi ani, produce acum 10.000 de barili pe zi, dar Wolfgang Ruttenstorfer spera sa produca aici in 2009 aproape 20.000 de barili pe zi, pe langa plafonul minim de 210.000 de barili la care vrea sa ajunga in Romania. Mai sunt insa si alte planuri: “Ne uitam pentru Petrom si la alte proiecte, atat in Kazahstan, cat si in Rusia, desi aceste piete au devenit tot mai dificile in ultimii doi ani ca relatii de business in piata petroliera”. Situatia l-a determinat deja pe seful OMV sa incheie un parteneriat cu Gazprom, semnat anul trecut. “In acest an va trebui sa ne hotaram exact ce avem de facut in Rusia, dar si in Ucraina, care de asemenea e interesanta, sau in Turkmenistan, tari in care Petrom are deja birouri deschise”, spune Ruttenstorfer. “Nu este usor de dezvoltat in Ucraina, deoarece e o piata in curs de dezvoltare, dar pe de alta parte este singura piata la care ne gandim si la o posibilitate in downstream (retail de carburanti – n.red.), in celelalte fiind vorba exclusiv de upstream (explorare si productie)”, explica austriacul. <\/p>\n
Orice alte planuri de dezvoltare a Petrom in est sunt adiacente planurilor de dezvoltare de acasa, unde investitiile de 4,5 miliarde de euro trebuie sa schimbe o parte importanta din viata companiei. Wolfgang Ruttenstorfer prefera sa nu anticipeze pentru sfarsitul lui 2010 decat ca Petrobrazi va fi cea mai buna rafinarie din estul Europei si ca Petrom va fi lider regional, in numele OMV. Deocamdata, cert e ca “OMV si Ruttenstorfer au reusit, pe parcursul catorva ani intensi din punctul de vedere al circuitelor financiare si operationale, sa stabilizeze compania, dupa ce au facut investitiile evidente – cum ar fi profesionalizarea procedeelor de achizitii si operatiuni, retailul, rafinarea”, comenteaza Codrut Pascu. Etapa urmatoare va aduce compania, in opinia consultantului, spre o strategie clara de specializare: “Urmatoarea faza va fi marcata de o definire mai clara a modelului catre care OMV vrea sa duca Petrom: extindere regionala agresiva sau un jucator local superintegrat, model catre care inclina mai mult”. <\/p>\n
Deocamdata, OMV incearca sa faca fata in Romania criticilor venite din partea actualei guvernari. In ultimele saptamani, ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, a lansat o serie de declaratii legate de modul in care Petrom ar putea avea o influenta benefica asupra preturilor carburantilor in piata daca s-ar gandi mai putin la profit. Conform ministrului Vosganian, preturile ridicate ale carburantilor comercializati de Petrom reprezinta o “sfidare” si sunt mai mari dec\u00e2t cele practicate de state care nu dispun de rezerve de hidrocarburi. “In Rom\u00e2nia, benzina ce rezulta din petrolul din pam\u00e2nt se vinde la preturi mai mari dec\u00e2t in tari care nu au rezerve de hidrocarburi si care cumpara petrol din Golful Persic”, a spus Vosganian, referindu-se la Petrom. Ministrul a subliniat ca, de la inceputul acestui an, carburantii Petrom s-au scumpit de noua ori, cele mai mari modificari fiind cele din luna mai, cand petrolul a atins un nou nivel record, de 135 de dolari pe baril. Vosganian si-a sustinut afirmatiile si prin faptul ca pretul de v\u00e2nzare a benzinei la statiile de distributie din tara este apropiat de nivelurile practicate in statele membre ale UE, desi Rom\u00e2nia beneficiaza inca de o derogare a CE si aplica un nivel redus de accize.<\/p>\n
<\/p>\n
Aceasta a fost doar una din seria de critici transmise de Varujan Vosganian catre Petrom, altele fiind legate de faptul ca OMV ar trebui sa fie mai responsabila in administrarea resurselor subsolului. In replica la acuzatiile lui Varujan Vosganian, oficialii Petrom au replicat ca, la fel ca toate celelalte companii private care v\u00e2nd carburanti in Rom\u00e2nia, Petrom activeaza pe o piata libera, in care preturile sunt stabilite in functie de cerere si oferta, fara a fi influentate de interventii administrative, care din punctul lor de vedere ar echivala cu practici anticoncurentiale. <\/p>\n
“Indiferent care ar fi fost actionarul majoritar, preturile ar fi fost aceleasi, ele fiind dictate de conjunctura internationala, pe care compania o are in vedere la stabilirea preturilor”, sustin reprezentantii Petrom, precizand ca politica de preturi a firmei este similara cu cele practicate in tarile Uniunii Europene si “reflecta competitia de pe piata”. <\/p>\n
Ministrul economiei si finantelor a lasat sa se inteleaga ca o parte din vina pentru situatia actuala ar avea-o guvernarea PSD din 2004, care a semnat contractul de privatizare a Petrom si a incredintat astfel resursele petroliere ale Romaniei grupului petrolier austriac. <\/p>\n
Includerea resurselor de hidrocarburi in pachetul de privatizare a fost insa si unul dintre motivele pentru care licitatia din 2003-2004 a fost una dintre primele licitatii din Romania cand mai multe grupuri straine s-au luptat pentru castigarea contractului. Cat despre OMV, sansa de a fi castigat rezerve de petrol la 1.000 de kilometri de sediul sau central e deja un fapt implinit si e evident ca functioneaza ca un motiv suficient pentru ca orice fel de critici din partea autoritatilor sa conteze mai putin. <\/p>\n
Domnul Ruttenstorfer<\/a> Cariera de CEO al OMV se confunda pentru Wolfgang Ruttenstorfer cu strategia de cucerire a estului Europei. Acum, la sase ani de la preluarea mandatului de CEO si intrarea OMV in Romania, Ruttenstorfer merge mai departe cu strategia de cucerire, folosind Petrom ca rampa de lansare spre Ucraina si Asia Centrala, dar are si planuri de exploatare a alternativelor la petrol: in cativa ani, Petrom ar urma sa produca energie electrica si energie eoliana.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[125,7281,7138,353,7659,222,2986],"class_list":["post-10884","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-ceo","tag-extindere","tag-omv","tag-petrol","tag-petrom","tag-strategie","tag-wolfgang-ruttenstorfer"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10884","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10884"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10884\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":84246,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10884\/revisions\/84246"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10884"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10884"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10884"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nInapoi la 80 de dolari pe baril<\/a>
\nMai repede spre est<\/a>
\nOMV in Romania<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"