\nMinisterul Educatiei anun\u0163a printr-un comunicat de pres\u0103 c\u0103 161.705 candida\u0163i s-au \u00eenscris la sus\u0163inerea examenelor orale de competen\u0163e lingvistice \u015fi digitale ale Bacalaureatului. 129.841 sunt absolventi ai promo\u0163iei 2013-2014 \u015fi 31.864 sunt absolven\u0163i din promo\u0163iile anterioare.<\/p>\n
\nLu\u00e2nd \u00een calcul un procent de promovabilitate similar celui din ultimii trei ani, de 50%, rezult\u0103 c\u0103 80.000 de absolven\u0163i nu vor avea \u00een toamn\u0103 diplom\u0103 de Bacalaureat.<\/p>\n
\nMai bine de 200.000 de elevi nu au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 de examenul de bacalaureat \u00een ultimii trei ani, iar solu\u0163iile pe care pia\u0163a muncii \u015fi societatea le ofer\u0103 tinerilor care au l\u0103sat de mult timp educa\u0163ia pe plan secund sunt pu\u0163ine \u015fi nu le dau prea multe \u015fanse. Ce viitor are un t\u00e2n\u0103r de nici 20 de ani s\u0103 reu\u015feasc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 examenul de maturitate \u015fi c\u00e2t pierde economia Rom\u00e2niei de pe urma unei genera\u0163ii pe care mul\u0163i o consider\u0103 pierdut\u0103?<\/p>\n
\n“Genera\u0163iile de acum care nu promoveaz\u0103 la examenul de bacalaureat pl\u0103tesc pre\u0163ul democra\u0163iei gre\u015fit \u00een\u0163elese at\u00e2t de ei, dar poate \u015fi de p\u0103rin\u0163ii lor. Democra\u0163ie \u015fi libertate \u00eenseamn\u0103 o foarte mare responsabilitate, nu nep\u0103sare sau lene”, spune Iuliana Stan, director general al Human Synergistics Rom\u00e2nia, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 tinerii de 18 ani de acum, cei de anul trecut sau de acum doi ani sunt copii crescu\u0163i \u00eentr-o “libertate” complet gre\u015fit \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de p\u0103rin\u0163ii lor. Iuliana Stan spune c\u0103 tinerii nu au at\u00e2t de mult\u0103 nevoie de libertate pe c\u00e2t au nevoie de repere solide, iar dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu trei ani to\u0163i vedeau bacalaureatul ca pe o formalitate, abia acum se creeaz\u0103 percep\u0163ia c\u0103 ar fi o responsabilitate. Marian Sta\u015f, coordonator al programului educa\u0163ional “Liderii Mileniului Trei”, a \u00eentocmit o analiz\u0103 SWOT a actualei genera\u0163ii de absolven\u0163i, pe baza rela\u0163ion\u0103rii cu mii de elevi, iar concluzia ne trimite la ideea c\u0103 factorii S, O, T lua\u0163i \u00eempreun\u0103 reprezint\u0103 doar 20% din tr\u0103s\u0103turile unui astfel de elev, \u00een timp ce W (sl\u0103biciunile) ar reprezenta tot o cincime.<\/p>\n
\nDintre punctele slabe, Sta\u015f observ\u0103 c\u0103 t\u00e2n\u0103rul de 18-19 ani care nu a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 nota de trecere la examenul de bacalaureat prezint\u0103 urm\u0103toarele tr\u0103s\u0103turi dominante: este “sub\u0163ire”, adic\u0103 nu \u015ftie foarte mult\u0103 carte de niciun fel specific; este “\u015fmecher”, deci crede c\u0103 poate fenta sau “face din vorbe” pe oricine \u015fi e tentat mai degrab\u0103 s\u0103 copieze \u015fi s\u0103 chiuleasc\u0103; este slab – nu are rezisten\u0163\u0103 la efort \u015fi stres, cedeaz\u0103 u\u015for; este agresiv \u00een mod gratuit – mascheaz\u0103 infantil sl\u0103biciuni de fond de caracter prin limbaj \u015fi atitudine provocatoare, care ar putea intimida interlocutorii; \u00eei e fric\u0103 de provoc\u0103ri reale \u015fi de aceea cedeaz\u0103 repede; \u00eei e fric\u0103 s\u0103 ia decizii \u015fi s\u0103-\u015fi asume consecin\u0163ele deciziilor – “de aici, corolarul pervers <ceilal\u0163i sunt de vin\u0103 pentru insuccesul meu: profii, materiile, \u015fcoala nu ne las\u0103 s\u0103 copiem>”. Sta\u015f face trimitere la faptul c\u0103 rezultatele de la bac sunt doar v\u00e2rful unui aisberg mult mai profund pe care \u00eel nume\u015fte “deficit acut de inteligen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103”, pe l\u00e2ng\u0103 bagajul sub\u0163ire de cuno\u015ftin\u0163e generale \u015fi de specialitate: ace\u015fti tineri au un grad redus de autocunoa\u015ftere, autocontrol real, capacitatea lor de automotivare este ca \u015fi inexistent\u0103; de aceea, ei empatizeaz\u0103 greu sau deloc cu cei din jur, fiind preocupa\u0163i s\u0103 se gestioneze pe ei \u00een\u015fi\u015fi; \u00een consecin\u0163\u0103, nici abilit\u0103\u0163ile sociale reale nu sunt foarte fericit puse \u00een valoare.<\/p>\n
\n“E clar c\u0103 tinerii de ast\u0103zi sunt foarte ancora\u0163i \u00een realitatea monden\u0103 a zilelor noastre, cu o preocupare deloc substan\u0163ial\u0103 pentru tot ce \u00eenseamn\u0103 demers academic sau proces de \u00eenv\u0103\u0163are a\u015fa cum e definit \u00een mod tradi\u0163ional”, adaug\u0103 M\u0103d\u0103lina B\u0103lan, managing partner al HART HR Consulting. “Hedonism” \u015fi “comer\u0163” sunt cuvintele prin care ea \u00eei define\u015fte, date fiind dorin\u0163a de a se distra, de a experimenta emo\u0163ii, orientarea c\u0103tre varietate \u015fi pl\u0103cere, pe de-o parte, \u015fi dorin\u0163a de succes financiar, de cealalt\u0103 parte.<\/p>\n
\nCifrele oficiale arat\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre introducerea sistemului de supraveghere video \u00een s\u0103lile de examen \u015fi sc\u0103derea ratei promovabilit\u0103\u0163ii. Exist\u0103 jude\u0163e \u00een care indicatorul a sc\u0103zut chiar de c\u00e2teva ori comparativ cu anul precedent, ceea ce indic\u0103 \u00een mod cert c\u0103 rezultatele ob\u0163inute anterior erau influen\u0163ate \u00een mare m\u0103sur\u0103 de vigilen\u0163a supraveghetorilor. “Asanarea examenului de bacalaureat e una dintre cele mai benefice decizii pe termen lung din ultimii ani. At\u00e2ta vreme c\u00e2t examenul de maturitate era o mare fraud\u0103, tinerii se maturizau cu g\u00e2ndul p\u0103gubos c\u0103 la noi se poate ob\u0163ine orice f\u0103r\u0103 munc\u0103”, constat\u0103 Victor Stroe, planning director \u00een cadrul agen\u0163iei de crea\u0163ie Leo Burnett.<\/p>\n
\nPe seama acestui stereotip, mul\u0163i dintre cei care intr\u0103 \u00een mediul privat se confrunt\u0103 cu un \u015foc teribil, cum mica \u00een\u0163elegere \u015fi succesul f\u0103r\u0103 efort, “fenomene de baz\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103”, nu mai func\u0163ioneaz\u0103: “Cunosc foarte mul\u0163i tineri talenta\u0163i care nu au f\u0103cut fa\u0163\u0103 \u00een mediul privat pentru c\u0103 au intrat mental nepreg\u0103ti\u0163i pentru presiunea unui mediu corect \u015fi competitiv. Stroe explic\u0103 faptul c\u0103, dac\u0103 \u00een trecut nu \u00eel interesa nota de la bac, acum a devenit un criteriu important \u00een evaluarea unui CV – “nu spun c\u0103 examenul real de bacalaureat ne va sc\u0103pa de toate metehnele, dar e un mare pas care ajut\u0103”.
\nEconomistul Mircea Co\u015fea nu consider\u0103 m\u0103surile luate \u00een ultimii doi ani ca fiind de natur\u0103 s\u0103 eficientizeze selec\u0163ia candida\u0163ilor, ci le vede doar ca pe m\u0103suri tehnice de supraveghere ce pot elimina, \u00een principiu, frauda. Eficientizarea selec\u0163iei ar trebui realizat\u0103, \u00een viziunea sa, prin introducerea unor probe orale, singurele capabile s\u0103 ofere examinatorului o imagine corect\u0103 asupra capacit\u0103\u0163ii \u015fi calit\u0103\u0163ii candidatului, \u00eentruc\u00e2t uniformizarea prin grile sau probe scrise are un grad prea mare de depersonalizare, incapabil s\u0103 corijeze selec\u0163ia.<\/p>\n
\nAda Palea, directorul de resurse umane al KPMG, consider\u0103 \u00eencurajatoare rigurozitatea examenului, \u00eens\u0103 admite c\u0103 nu este suficient ca doar examenul de bacalaureat s\u0103 fie serios: sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een totalitatea sa trebuie s\u0103 fie solid, fiind necesare reforme care s\u0103 evalueze c\u00e2t mai obiectiv at\u00e2t nivelul de preg\u0103tire a elevilor, c\u00e2t \u015fi competen\u0163ele profesorilor. Concret, Palea vorbe\u015fte de investi\u0163ii \u00een sistemele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi de formare la toate nivelurile, care s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 rezultatele \u00een domeniul educa\u0163iei, g\u00e2ndind tot sistemul educa\u0163ional ca un sistem unitar, \u00eencep\u00e2nd cu cel pre\u015fcolar \u015fi termin\u00e2nd cu cel universitar. “O mai bun\u0103 canalizare a rezultatelor \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii spre nevoile pie\u0163ei muncii sau, cu alte cuvinte, o calibrare a nevoilor economice pe termen mediu \u015fi lung cu programele educa\u0163ionale derulate la nivel na\u0163ional este extrem de necesar\u0103.”<\/p>\n