\n\u201cLocuri de fite\u201d este cel mai des intalnita caracterizare a cafenelelor situate pe strazile la moda din Bucuresti, cum sunt Radu Beller, Dinicu Golescu sau Decebal. Cele cateva zeci de cafenele si restaurante de pe aceste strazi atrag insa anual afaceri de aproximativ 100 de milioane de euro, aproape jumatate din totalul atras de toate restaurantele si cafenelele stradale din Bucuresti.<\/p>\n
\nPutin dupa ora pranzului, pe Radu Beller e liniste. Oamenii de afaceri care au baut o cafea dimineata sau au luat pranzul s-au intors deja la birou. Ospatarii se pregatesc pentru a doua transa de clienti din fiecare zi: cei de dupa amiaza, care au transformat sintagma \u201ca merge la o cafea in Dorobanti\u201d intr-o exprimare relativ peiorativa. Preocupat mai mult de show-off decat de afaceri sau pur si simplu de placerea de a sta la o terasa, acest tip de client, dar si cresterea generala a veniturilor din ultimii ani au fost cele mai importante cauze ale dezvoltarii unor poluri de cafenele in Bucuresti.<\/p>\n
Radu Beller a fost primul astfel de pol, deoarece pe strada din Dorobanti a inceput istoria de dupa 1990 a cafenelelor si a restaurantelor din Bucuresti – odata cu cofetaria Deutschland si cu restaurantul White Horse, deschise in jurul anului 1997. \u201cEu am cumparat casa aceasta in 1995, cand m-am intors dintr-o excursie de la Londra si am hotarat sa imi fac si eu un pub\u201d, povesteste Cristian Paun, proprietarul restaurantelor White Horse si La Belle Epoque, despre vila din Dorobanti in care s-a deschis primul pub-restaurant din Capitala. White Horse din Dorobanti (acum al doilea White Horse este in Baneasa Technology Park) a aparut pe 14 februarie 1997, la doar cateva luni dupa deschiderea cofetariei Deutschland. Mai multe cafenele si restaurante au inceput sa se dezvolte in Dorobanti si Radu Beller din 1999, odata cu aparitia Nova Brasilia si mai tarziu a High Heels sau a The Belle Epoque. In iunie 2009, la zece ani de la inceputul dezvoltarii zonei, peste zece restaurante si cafenele stau aliniate pe o strada de cativa zeci de metri. O bucata de strada destul de inghesuita care atrage insa anual peste un milion de clienti, care consuma peste doua milioane de cafele si atrag afaceri de peste zece milioane de euro. Si e foarte important pentru cine isi deschide o cafenea si vrea sa o integreze in specificul zonei sa fie chiar acolo, in cei cativa zeci de metri. \u201cPe o strada ca Radu Beller trebuie sa deschizi o cafenea in acei cativa metri de la rond pana la prima intersectie spre Floreasca; daca esti la doar cinci minute de aceasta zona, poti sa spui ca esti la cinci minute de succes si poti da usor faliment\u201d, spune Tinu Sebesanu, director al firmei de consultanta Trend Hospitality si responsabil cu dezvoltarea cafenelelor Centro. De fapt, explica Tinu Sebesanu, succesul unor astfel de oaze de cafenele sta tocmai in faptul ca respecta intru totul principala cerinta a dezvoltarii de cafenele: \u201clocalizarea, localizarea, localizarea\u201d. Pe langa localizare, mai sunt cateva elemente obligatorii in Romania pentru ca o astfel de oaza sa functioneze: accesul la strada, parcarea foarte aproape, o piata, intersectie si mai ales vizibilitate. \u201cDaca maine s-ar interzice parcarea in Dorobanti sau s-ar face o parcare subterana undeva in apropiere, nu ar mai veni nici jumatate din lumea care vine acum\u201d, crede Sebesanu.<\/p>\n
In jurul anului 2006, zona \u2013 care incepuse sa se dezvolte ca un loc de intalniri de business \u2013 a inceput sa se transforme intr-un loc la moda. \u201c2006 a fost anul in care a inceput sa se dezvolte in Romania un soi de mica burghezie \u2013 oameni care au facut bani din speculatii imobiliare, din vanzarea unor retrocedari, din diverse alte mici afaceri \u2013 si care au vazut imediat Dorobantiul ca o zona care i-a refuzat pana atunci, dar pe care brusc si-o puteau permite. Si asa au inceput sa vina\u201d, explica Cristian Paun cum s-a modificat clientela zonei. Pentru agentii imobiliari care se ocupa de zona respectiva, valul de clienti a reprezentat un salt important al pietei. Alexandru Preda, retail broker la Colliers, spune ca un spatiu pe Radu Beller se da imediat. Pacat insa ca nu prea apar: cele mai multe dintre spatiile existente sunt deja ocupate de ani buni de aceleasi cafenele. \u201cMai nimeni nu a inchis pana acum pe Beller\u201d, spune Preda, care urmareste cu mare atentie zona si spune ca are cui sa dea imediat orice spatiu care apare.<\/p>\n
De aceea, in urma cu aproximativ trei ani, cand a reusit sa inchirieze un spatiu pentru o cafenea pe Radu Beller, in mijlocul zonei care devenise deja cel mai important pol de cafenele al Capitalei, Tudor Niculescu, proprietarul cafenelelor Turabo, era atat de incantat. Isi bugetase, la vremea respectiva, 250.000 de euro pentru amenajarea spatiului (mai mult cu peste 30% fata de investitiile de pana atunci). Nu spera sa se imbogateasca din deschiderea de pe Radu Beller, dar stia ca o cafenea pe Beller e un instrument de marketing mai bun ca orice altceva. La trei ani de la deschiderea de pe Radu Beller, Niculescu obtine cele mai mari venituri din intreg lantul sau de 30 de Turabo in cafeneaua situata pe spatiul fostei Nova Brasilia. Locul intai intr-un top al veniturilor nu garanteaza insa si locul intai intr-un top al profitabilitatii: \u201cFiind parte dintr-un lant, trebuie sa am preturi similare in toate cele 30 de cafenele, chiar daca pe Beller platesc o chirie mai mare decat pentru alte 20 de cafenele la un loc, in special cele din galeriile comerciale Real\u201d, spune Niculescu.
\n <\/p>\n