![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/12812456\/4\/grafic-1.jpg\")
<\/a><\/p>\n\nFire\u015fte, obliga\u0163ia produc\u0103torilor de ambalaje de a recicla este transformat\u0103 de c\u0103tre companii \u00eentr-un instrument de marketing. \u00cen cazul \u00eembuteliatorului Coca-Cola, un exemplu este sticla Dorna, lansat\u0103 \u00een 2012 ca parte din ini\u0163iativa Coca-Cola HBC de mic\u015forare a cantit\u0103\u0163ii de materiale folosite la ambalajul apelor companiei. Ambalajele PET ale apelor Dorna \u015fi Dorna Izvorul Alb au fost modificate pentru a fi mai u\u015foare cu p\u00e2n\u0103 la 25%, se pot r\u0103suci ocup\u00e2nd astfel mai pu\u0163in loc \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, devin mai u\u015for de depozitat \u00een vederea recicl\u0103rii. Anul trecut, fiecare a \u015fasea sticl\u0103 de PET pentru produsele CCHBC a fost colectat\u0103 separat \u015fi reciclat\u0103.<\/p>\n
\nTatiana Borcan, \u015fefa serviciului de prevenire \u015fi protec\u0163ie a mediului din cadrul produc\u0103torului de ulei Argus, spune c\u0103 firmele se pot folosi de tactici care transform\u0103 obligativitatea recicl\u0103rii ambalajelor \u00eentr-un mod de promovare, precum informa\u0163ii legate de impactul de\u015feurilor de ambalaje dup\u0103 folosirea produsului respectiv, exploatarea minim\u0103 a resurselor, efectele pozitive pe care le are un ambalaj reciclat asupra pre\u0163ului produsului sau crearea de noi locuri de munc\u0103. \u00cen medie, 55-60% din ambalajele puse pe pia\u0163\u0103 de Argus sunt fabricate din material reciclat. Acest procent reprezint\u0103 greutatea paletului de lemn, \u00een general reciclat, \u015fi greutatea ambalajelor produsului. Borcan admite c\u0103 popula\u0163ia tinde s\u0103 fie oarecum sceptic\u0103 \u00een ce prive\u015fte cump\u0103rarea unui produs ambalat \u00een material reciclat \u015fi pune aceast\u0103 atitudine pe seama slabei inform\u0103ri legate de acest subiect, din care rezult\u0103 o nesiguran\u0163\u0103 legat\u0103 de impactul asupra produsului.<\/p>\n
\nAngaja\u0163ii Bergenbier, Coca-Cola HBC \u015fi Argus colecteaz\u0103 selectiv gunoiul de la birou de ani buni, \u00eens\u0103 practica nu a fost adoptat\u0103 la scar\u0103 larg\u0103 \u00een r\u00e2ndul companiilor din Rom\u00e2nia c\u00e2t\u0103 vreme acestea nu au fost stimulate \u00een niciun fel s\u0103 separe de\u015feurile. Un moment important \u00een domeniul recicl\u0103rii a fost atingerea pragului maxim de valorificare a 60% din de\u015feurile de ambalaje puse pe pia\u0163\u0103 \u00een 2013. Pentru anul 2014, obliga\u0163iile legislative se p\u0103streaz\u0103 la nivelul anului precedent. \u00cen prezent, exist\u0103 discu\u0163ii la nivel european privind cre\u015fterea actualelor obliga\u0163ii de reciclare \u00eencep\u00e2nd cu anul 2016.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201eMajoritatea marilor produc\u0103tori europeni prezen\u0163i \u00een Rom\u00e2nia \u015ftiu de mult\u0103 vreme c\u0103 ambalajele sunt surse importante de avantaj concuren\u0163ial pentru produsele lor\u201e, remarca anterior Stefan Liu\u0163e, director al Storience, agen\u0163ie specializat\u0103 \u00een strategii de branding, adaug\u00e2nd c\u0103, la noi, doar o parte dintre produc\u0103tori au \u00eenv\u0103\u0163at acest lucru, dar e \u201e\u00eembu-cur\u0103tor\u201e c\u0103 num\u0103rul celor care investesc \u00een ambalaje bune din toate punctele de vedere cre\u015fte. Raportul dintre imaginea produsului, ca aspect vizual, \u015fi apropierea sa de natur\u0103 nu se va echilibra dec\u00e2t atunci c\u00e2nd caracterul ecologic sau reciclabil va fi combinat cu eficien\u0163a economic\u0103.<\/p>\n
\nDac\u0103 \u00een zona recicl\u0103rii de sticl\u0103 \u015fi h\u00e2rtie reciclatorii pot fi num\u0103ra\u0163i pe degetele de la o m\u00e2n\u0103, cre\u015fterea cota\u0163iei interna\u0163ionale a petrolului, materia prim\u0103 pentru fabricarea PET-ului, a determinat apari\u0163ia mai multor afaceri \u00een domeniu. \u201eEfervescen\u0163a a fost determinat\u0103 \u015fi de cre\u015fterea exponen\u0163ial\u0103 pe pia\u0163\u0103 a valorii de\u015feului de mase plastice\u201e, explic\u0103 Sorin Popescu.<\/p>\n
\nDup\u0103 2000, \u00eembuteliatorii au trecut tot mai mult de la ambalajul din sticl\u0103 la PET pe seama pre\u0163ului mai atractiv. Inventatorul berii la PET, Virgil Mailat, fondator al Bere Mure\u015f, povestea \u00een 2008 pentru Business Magazin despre ideea sa de a renun\u0163a la sticl\u0103. Fondatorul Bere Mure\u015f, cel care \u015fi-a v\u00e2ndut afacerea c\u0103tre Heineken, spunea c\u0103 slovacii, furnizorii s\u0103i de mal\u0163, au r\u00e2s ini\u0163ial de ideea sa de a produce bere la PET, zic\u00e2ndu-i c\u0103 e o nebunie s\u0103 foloseasc\u0103 ingrediente at\u00e2t de bune pentru ceva ce nu va merge niciodat\u0103.<\/p>\n
\nA c\u00e2\u015ftigat disputa \u015fi lupta pe pia\u0163a berii din Rom\u00e2nia cu urm\u0103torul argument: \u201eRom\u00e2nului nu-i place c\u00e2nd trebuie s\u0103 duc\u0103 sticla la magazin sau c\u00e2nd \u00eentr-o plas\u0103 pune c\u00e2teva sticle de bere care nu fac nici doi litri. El vrea s\u0103 ia mai mult o singur\u0103 dat\u0103, iar cu berea la PET pune trei sticle \u00een saco\u015f\u0103 \u015fi face \u015fase litri. Normal c\u0103 era mul\u0163umit, iar asta mi s-a confirmat ulterior, c\u00e2nd am v\u0103zut c\u0103 cel mai bine se vindeau PET-urile la doi litri\u201e. V\u00e2nz\u0103rile de bere la PET ajungeau \u00een 2007 la jum\u0103tate de miliard de euro, iar ast\u0103zi \u00eenseamn\u0103 mai bine de 50% din pia\u0163a total\u0103.<\/p>\n
\nCa urmare a exploziei PET-ului, pre\u0163ul de v\u00e2nzare a de\u015feului din PET a crescut de la 100 de euro\/ton\u0103 \u00een 2002 la 400 de euro. Ast\u0103zi, o ton\u0103 de PET cost\u0103 600 de euro, ceea ce a determinat ca multe afaceri s\u0103 se \u00eendrepte spre aceast\u0103 ni\u015f\u0103. \u00cen plus, obiectivele de reciclare a ambalajelor impuse de autorit\u0103\u0163i cre\u015fteau de la an la an.<\/p>\n
\nUnii nu s-au \u00eenscris \u00een pluton \u015fi au profitat de lipsa concuren\u0163ei. \u201eVa trece foarte mult timp p\u00e2n\u0103 ce \u00eemi voi amortiza investi\u0163ia \u00een fabrica de reciclat sticl\u0103. La vremea respectiv\u0103, puteam face orice altceva cu acei bani. Spre exemplu, cump\u0103ram dou\u0103 sau trei apartamente, care \u00eemi aduceau venituri suplimentare \u015fi aveam astfel pe m\u00e2n\u0103 un lucru sigur, f\u0103r\u0103 multe riscuri. Utilajul necesar recicl\u0103rii \u00eens\u0103 se degradeaz\u0103 \u00een timp\u201e, m\u0103rturise\u015fte Cristian Dumitrache, directorul executiv al TC Rom Glass, singura companie din Rom\u00e2nia care recicleaz\u0103 sticl\u0103. \u00cenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1992, societatea \u015fi-a \u00eenceput activitatea \u00een comer\u0163, pentru ca \u015fapte ani mai t\u00e2rziu s\u0103 treac\u0103 la businessul cu sticl\u0103.<\/p>\n
\nCel care i-a deschis por\u0163ile lui Dumitrache c\u0103tre afacerea cu reciclatul sticlei este unul dintre \u015fefii de la produc\u0103torul de sticl\u0103 Stirom, companie cump\u0103rat\u0103 de grupul elen Youla. \u201e\u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut ca spre finalul unei discu\u0163ii pe care am avut-o s\u0103 vorbim despre sticle, iar eu la vremea respectiv\u0103 cuno\u015fteam foarte mul\u0163i produc\u0103tori de vinuri. I-am povestit cum a\u015f vedea eu distribu\u0163ia sticlelor \u00een Rom\u00e2nia \u015fi cu asta l-am convins\u201e, poveste\u015fte \u015feful TC Rom Glass. Compania \u00eenfiin\u0163at\u0103 de Dumitrache a pornit cu importul cioburilor destinate produc\u0163iei de ambalaje de sticl\u0103 a grupului Youla, \u00een anul 1999, iar din 2006, cu ajutorul unei finan\u0163\u0103ri nerambursabile de la Fondul de Mediu, a cump\u0103rat primul aparat de reciclat sticl\u0103. Practic, din 2006 TC Rom Glass a renun\u0163at la importul de cioburi \u015fi a \u00eenceput s\u0103 le produc\u0103 din sticla pe care o recicla, Youla (prin intermediul fabricii Stirom din Bucure\u015fti) fiind singurul beneficiar al produc\u0163iei. \u201eAceast\u0103 \u00een\u0163e-legere verbal\u0103 a pus bazele unui vis\u201e, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Dumitrache. Visul despre care vorbe\u015fte \u015feful TC Rom Glass este reprezentat de cele circa 300.000 de tone de sticl\u0103 pe care popula\u0163ia \u015fi companiile din Rom\u00e2nia le arunc\u0103 anual.<\/p>\n
\nDup\u0103 popula\u0163ie, o alt\u0103 surs\u0103 de colectare important\u0103 o reprezint\u0103 fabricile produc\u0103toare de b\u0103uturi sau conserve, ale c\u0103ror sticle ciobite sau sparte \u00een timpul procesului de produc\u0163ie ajung p\u00e2n\u0103 la 0,5% din produc\u0163ia total\u0103. Ba mai mult, dup\u0103 aproximativ un an \u015fi jum\u0103tate de folosire produc\u0103torii de bere \u00eenlocuiesc sticlele deteriorate \u00een urma num\u0103rului ridicat de cicluri de \u00eembuteliere \u015fi a transportului la \u015fi de la rev\u00e2nz\u0103tori \u015fi clien\u0163ii finali. La fel ca \u015fi \u00een cazul reciclatorilor de PET, o bun\u0103 parte a produc\u0163iei TC Rom Glass merge la export, sub forma cioburilor rezultate \u00een urma procesului de reciclare, care sunt folosite \u00een fabricile din grupul elen Youla \u015fi Glass Container Company din Moldova. Cioburile au adus anul trecut companiei conduse de Dumitrache afaceri de 5 milioane de euro – \u201eMarja de profit la sticl\u0103 este foarte mic\u0103, de 2-3%. Afacerea cu cioburi este o afacere s\u0103n\u0103toas\u0103, care, chiar dac\u0103 nu \u00eenregistreaz\u0103 cre\u015fteri importante, r\u0103m\u00e2ne stabil\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cea mai important\u0103 sarcin\u0103 a noastr\u0103 este s\u0103 colect\u0103m to\u0163i banii din pia\u0163\u0103\u201e.<\/p>\n