\nO dob\u00e2nd\u0103 negativ\u0103 pentru depozitele b\u0103ncilor la BCE este o op\u0163iune, fie \u015fi pentru c\u0103 trebuie \u0163inut cumva ritmul cu reducerea continu\u0103 a dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103 la credite, sugera \u00een iulie 2012 Benoit Coeure, membru al Consiliului BCE, c\u00e2nd dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 fusese redus\u0103 la 0,75%, iar dob\u00e2nda la depozite ajunsese la zero.<\/p>\n
\n\u201eNu e clar dac\u0103 pie\u0163ele pot func\u0163iona la dob\u00e2nzi negative. Unele pie\u0163e pot\u201c, reflecta Coure, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 BCE va studia ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Danemarca, \u0163ar\u0103 din afara zonei euro, dar a c\u0103rei banc\u0103 central\u0103 introdusese atunci \u00een premier\u0103 o dob\u00e2nd\u0103 negativ\u0103 la depozite ca s\u0103 se apere de invazia de capitaluri speculative care c\u0103utau un refugiu din criza zonei euro, ceea ce pentru coroana danez\u0103 a \u00eensemnat o apreciere excesiv\u0103.<\/p>\n
\nAnul acesta, \u00een aprilie, experimentul danez a luat sf\u00e2r\u015fit, iar banca central\u0103 a majorat dob\u00e2nda respectiv\u0103 de la -0,1% la 0,05%, ca s\u0103 stimuleze o apreciere a coroanei, depreciat\u0103 \u00eentre timp p\u00e2n\u0103 la minimul ultimilor opt ani fa\u0163\u0103 de euro. \u00cen luna mai, acela\u015fi Coeure sugera c\u0103 a venit momentul \u015fi pentru BCE s\u0103 ac\u0163ioneze, fiindc\u0103 un euro prea puternic \u015fi infla\u0163ia prea mic\u0103 submineaz\u0103 relansarea zonei euro.<\/p>\n
\nO compara\u0163ie cu situa\u0163ia din Danemarca nu l-ar mai fi servit, pentru c\u0103 \u015fi cu dob\u00e2nda negativ\u0103, \u015fi cu coroana depreciat\u0103, infla\u0163ia \u00een \u0163ara nordic\u0103 n-a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 scad\u0103 continuu, de la peste 2% \u00een 2012 la 0,3% \u00een mai 2013, fa\u0163\u0103 de 0,5% \u00een zona euro, reflect\u00e2nd aceea\u015fi greutate a economiei reale de a dep\u0103\u015fi urm\u0103rile crizei financiare ca \u015fi \u00een zona euro. Anul trecut, economia danez\u0103 a crescut cu 0,4% (la fel ca a Germaniei), \u00een timp ce \u00een zona euro economia a sc\u0103zut cu 0,4%.<\/p>\n
\nFaptul c\u0103 aprecierea euro contribuie la dificult\u0103\u0163ile de redresare a zonei euro este \u00eens\u0103 o realitate. De la o medie anual\u0103 de 1,47 dolari\/euro \u00een 2008, cursul a evoluat la 1,39 \u00een 2009, 1,32 \u00een 2010, 1,39 \u00een 2011, 1,28 \u00een 2012, 1,32 \u00een 2013 \u015fi 1,37 \u00een primele cinci luni din acest an. Pre\u015fedintele BCE, Mario Draghi, remarca \u00een martie, c\u00e2nd euro atinsese 1,39 dolari, c\u0103 \u00een compara\u0163ie cu minimele din 2012 euro a c\u00e2\u015ftigat 9% fa\u0163\u0103 de moneda american\u0103, ceea ce ar \u00eensemna un minus de 0,4-0,5% la rata actual\u0103 a infla\u0163iei \u00een zona euro.<\/p>\n
\nCum mandatul BCE vizeaz\u0103 stabilitatea pre\u0163urilor (o \u0163int\u0103 de infla\u0163ie de 2%), nu cursul valutar, era normal ca Draghi \u015fi ceilal\u0163i oficiali ai BCE s\u0103 vorbeasc\u0103 despre dezinfla\u0163ie drept nume de cod pentru necazurile actuale: o infla\u0163ie foarte mic\u0103 face dificil\u0103 reducerea \u00eendator\u0103rii guvernelor, a companiilor \u015fi a familiilor, ceea ce love\u015fte \u00een primul r\u00e2nd \u00een statele de la periferia zonei euro, \u00eempiedic\u0103 avansul de competitivitate al acestora fa\u0163\u0103 de Germania \u015fi am\u00e2n\u0103 perspectivele de cump\u0103rare pentru companii \u015fi consumatori, \u00een a\u015fteptarea unor pre\u0163uri \u015fi mai mici. Ultimele luni \u00eens\u0103 au mutat centrul discu\u0163iei asupra aprecierii euro fa\u0163\u0103 de dolar, fiindc\u0103 ea a fost mai greu de explicat dec\u00e2t neputin\u0163a clasic\u0103 a oric\u0103rei economii slabe de a genera infla\u0163ie. De unde a venit aceast\u0103 \u00eent\u0103rire a euro?<\/p>\n
\nLa sf\u00e2r\u015fitul anului trecut, motivele avansate de finan\u0163i\u015fti \u0163ineau de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea perspectivelor zonei euro dup\u0103 cei mai grei ani de austeritate. Treptat, explica\u0163iile au devenit tot mai legate de factori externi. Pe de o parte, politica Rezervei Federale a SUA: previziunile curente nu dau ca posibil\u0103 o majorare a dob\u00e2nzilor (care ar atrage o apreciere a dolarului) \u00eenainte de vara lui 2015, pentru c\u0103 economia SUA nu \u015fi-a revenit: salariile cresc lent, iar locurile de munc\u0103 noi \u00een domeniile cu salarii mari sunt prea pu\u0163ine.<\/p>\n
\nPentru a stopa aprecierea yuanului, Banca Chinei a cump\u0103rat ini\u0163ial dolari, umfl\u00e2ndu-\u015fi rezervele valutare cu 126 mld. dolari \u00een T1, la un total echivalent cu aproape 4.000 de miliarde, dar ca s\u0103 nu m\u0103reasc\u0103 ponderea dolarului \u00een rezerve, a v\u00e2ndut ulterior dolari cump\u0103r\u00e2nd alte monede, \u00een primul r\u00e2nd euro. \u00cen februarie, c\u00e2nd Banca Chinei a \u00eenceput mi\u015fcarea, yuanul a sc\u0103zut cu 1,4% fa\u0163\u0103 de dolar, \u00een timp ce euro a urcat cu 2,3%. Alte explica\u0163ii \u0163in de \u00eentoarcerea investitorilor speculativi spre activele mai sigure din pie\u0163ele dezvoltate, dup\u0103 ce \u00een anii preceden\u0163i preferau pie\u0163ele emergente.<\/p>\n
\nA\u015fa se face c\u0103 s-au \u00eenmul\u0163it vocile din r\u00e2ndul finan\u0163i\u015ftilor care au propus ca BCE s\u0103 contracareze aprecierea euro \u015fi infla\u0163ia prea mic\u0103 prin singurul instrument de politic\u0103 monetar\u0103 cu adev\u0103rat neconven\u0163ional: tiparni\u0163a de bani, respectiv o opera\u0163iune de relaxare monetar\u0103 cantitativ\u0103 (QE – quantitative easing) dup\u0103 exemplul celor derulate din 2008 p\u00e2n\u0103 acum de Rezerva Federal\u0103 a SUA (cump\u0103r\u0103ri de obliga\u0163iuni federale \u015fi ipotecare pentru a \u00eempinge b\u0103ncile s\u0103 se reorienteze spre creditare \u015fi spre pia\u0163a ac\u0163iunilor, stimul\u00e2nd astfel economia).<\/p>\n
\nAceste voci existau \u00eenc\u0103 din 2012, \u00een contextul recesiunii din zona euro, \u00eens\u0103 pe atunci infla\u0163ia \u00een zona euro era peste 2%, iar cursul euro era suportabil. \u00centre timp, \u015fefa FMI, Chistine Lagarde, a avertizat repetat c\u0103 pericolul defla\u0163iei pa\u015fte zona euro \u015fi a cerut deschis BCE s\u0103 ia m\u0103suri neconven\u0163ionale de relaxare monetar\u0103. \u00cen ultimele luni, Mario Draghi a sugerat c\u0103 ar putea avea \u00een vedere \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 un astfel de model, ceea ce i-a f\u0103cut pe comentatori s\u0103 estimeze c\u0103 dac\u0103 speculatorii vor duce euro peste pragul de 1,40 dolari, atunci poate vor reu\u015fi s\u0103 for\u0163eze BCE s\u0103 ac\u0163ioneze. Ori m\u0103car s\u0103 dea un orizont de timp pentru a\u015fa ceva.<\/p>\n
<\/p>\n
\nLesne de \u00een\u0163eles, deci, motivul unei p\u0103r\u0163i din reac\u0163iile critice ap\u0103rute fa\u0163\u0103 de noua combina\u0163ie de m\u0103suri anun\u0163ate de Mario Draghi la 5 iunie. BCE a t\u0103iat dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 de la 0,25% la 0,15%, a impus \u00een premier\u0103 o dob\u00e2nd\u0103 negativ\u0103 (-0,10%) la facilitatea de depozite pentru b\u0103nci, spre a le \u00eempinge s\u0103 scoat\u0103 banii \u00een exces de la BCE \u015fi s\u0103-i plaseze \u00een economie, \u015fi va \u00eencepe \u00een septembrie o serie de 4 opera\u0163iuni \u0163intite de refinan\u0163are pe 4 ani \u00een valoare de 400 mld. euro, cu dob\u00e2nd\u0103 de 0,25%, care vor viza numai creditele pentru companii private nefinanciare.<\/p>\n
\nAbordarea \u0163intit\u0103, diferit\u0103 de opera\u0163iunile de refinan\u0163are necondi\u0163ionat\u0103 a b\u0103ncilor derulate \u00een 2011 \u015fi 2012, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 BCE urmeaz\u0103 exemplul B\u0103ncii Angliei, care a lansat \u00een 2012 un astfel de program, care \u00eens\u0103 includea \u015fi creditele pentru locuin\u0163e. Rezultatul: creditarea companiilor n-a avansat cu mult, \u00een schimb pre\u0163urile pe pia\u0163a imobiliar\u0103 britanic\u0103 au urcat p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t, \u00een noiembrie trecut, banca a exclus din program creditele pentru locuin\u0163e, ca s\u0103 evite o nou\u0103 bul\u0103 imobiliar\u0103.<\/p>\n
\nCealalt\u0103 parte a criticilor lui Draghi au evocat eficien\u0163a discutabil\u0103 a unor m\u0103suri care depind de cooperarea unor b\u0103nci \u00eenc\u0103 nereformate \u015fi care, \u00een preg\u0103tirea noii uniuni bancare europene, sunt obligate s\u0103-\u015fi amelioreze calitatea activelor, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o exigen\u0163\u0103 \u015fi mai mare la acordarea creditelor c\u0103tre sectorul privat. Cele dou\u0103 categorii de critici nu se exclud neap\u0103rat: dac\u0103 BCE ar lansa un program QE pe scar\u0103 larg\u0103, ca Fed, toate obiec\u0163iile legate de starea sistemului bancar ar disp\u0103rea. Ceea ce nu spun adep\u0163ii acestei solu\u0163ii-minune e c\u0103 \u00eentr-un asemenea scenariu b\u0103ncile ar proceda ca \u00een SUA, adic\u0103 ar folosi rapid banii cei noi pentru propria consolidare (cump\u0103rarea altor b\u0103nci, cre\u015fterea pre\u0163ului propriilor ac\u0163iuni la burse) \u015fi nu pentru creditarea economiei.<\/p>\n
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, banii noi de la BCE ar alimenta multiple categorii de investitori financiari, care ar proceda tot ca \u00een SUA, adic\u0103 ar crea bule speculative pe diverse active (m\u0103rfuri, ac\u0163iuni, imobiliare). \u00cen al treilea r\u00e2nd, odat\u0103 ce pie\u0163ele se obi\u015fnuiesc s\u0103 fie hr\u0103nite de la tiparni\u0163a de bani, tind s\u0103 \u0163in\u0103 captiv\u0103 la infinit banca central\u0103 (tentativa Fed de a \u00eencheia propriul ei program QE \u00een 2013 a fost \u00eempiedicat\u0103 de amenin\u0163\u0103rile c\u0103 pie\u0163ele se vor pr\u0103bu\u015fi \u015fi va \u00eencepe o nou\u0103 criz\u0103), cre\u00e2nd percep\u0163ia c\u0103 economia nu mai poate func\u0163iona niciodat\u0103 pe picioarele ei. Acestea sunt motivele economice pentru care BCE se fere\u015fte s\u0103 imite Fed.<\/p>\n
\nIar dincolo de ele este, fire\u015fte, motivul politic, reprezentat de opozi\u0163ia Germaniei. Argumentul, prezentat de \u015feful Bundesbank \u00eenc\u0103 din 2012, este c\u0103 astfel BCE \u015fi-ar \u00eenc\u0103lca statutul, finan\u0163\u00e2nd direct state ale zonei euro, ceea ce ar crea un avantaj nemeritat pentru statele necompetitive, care nu ar mai avea niciun stimulent s\u0103 fac\u0103 reforme structurale \u015fi ar fi \u00eencurajate la nes\u0103buin\u0163\u0103 bugetar\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu exist\u0103 o uniune politic\u0103 \u015fi fiscal\u0103 real\u0103 care s\u0103 le limiteze marja de ac\u0163iune. \u201eFinan\u0163area de la banca central\u0103 d\u0103 dependen\u0163\u0103 exact ca un drog\u201c, spunea atunci Jens Weidmann. \u015ei acum, \u015feful Bundesbank \u015fi-a declarat ferm opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de orice alte inova\u0163ii de politic\u0103 monetar\u0103: \u201eBCE a ini\u0163iat un spectru foarte larg de m\u0103suri. Acum trebuie s\u0103 a\u015ftept\u0103m s\u0103 le vedem efectul. Ar fi absurd s\u0103 \u00eencepem deja s\u0103 vorbim despre un alt set de m\u0103suri monetare\u201c. Acela\u015fi e \u015fi sensul unicei declara\u0163ii a cancelarului german Angela Merkel dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea de miercurea trecut\u0103 cu Mario Draghi: \u201eM\u0103surile anun\u0163ate de BCE arat\u0103 c\u0103 nu am dep\u0103\u015fit \u00een totalitate criza financiar\u0103 \u015fi c\u0103, deci, este important ca \u0163\u0103rile europene s\u0103 insiste \u00een continuare \u00een privin\u0163a reformelor\u201c.<\/p>\n
\nInsisten\u0163a Germaniei este \u015fi o replic\u0103 indirect\u0103 dat\u0103 celor care continu\u0103 s\u0103 compare situa\u0163ia zonei euro cu cea a Japoniei, unde dup\u0103 15 ani de defla\u0163ie programul de QE agresiv ini\u0163iat anul trecut de premierul Shinzo Abe, cu achizi\u0163ii de obliga\u0163iuni \u00een valoare de 75 mld. dolari lunar, \u015fi-a atins scopul de a deprecia yenul, de a crea infla\u0163ie (1,3% \u00een martie, fa\u0163\u0103 de -0,5% \u00een martie 2013) \u015fi de a stimula economia.<\/p>\n
\nMai nou \u00eens\u0103, guvernatorul b\u0103ncii centrale, Haruhiko Kuroda, a \u00eenceput s\u0103 critice guvernul pentru \u00eent\u00e2rzierea reformelor (reducerea birocra\u0163iei, dereglementarea pie\u0163ei muncii \u015fi a energiei), avertiz\u00e2nd c\u0103 nicio m\u0103sur\u0103 monetar\u0103 nu poate da roade dac\u0103 nu e sus\u0163inut\u0103 de politici care vizeaz\u0103 direct economia.<\/p>\n
\nFiindc\u0103 nu infla\u0163ia e un scop \u00een sine, ci cre\u015fterea economic\u0103, al c\u0103rei poten\u0163ial pe termen mediu, estimat de Kuroda, r\u0103m\u00e2ne sub 1%, din cauza declinului demografic \u015fi a faptului c\u0103 firmele japoneze \u00ee\u015fi mut\u0103 fabricile \u00een alte \u0163\u0103ri. \u00cen plus, deprecierea yenului cu aproape 21% fa\u0163\u0103 de dolar din martie 2013 p\u00e2n\u0103 \u00een martie 2014 a scumpit importurile \u015fi a redus venitul real al familiilor cu peste 7%, ceea ce duce la un mix \u00eentre infla\u0163ie \u015fi stagnare economic\u0103 de care niciun fan al QE ca solu\u0163ie magic\u0103 pentru Europa nu vrea s\u0103 pomeneasc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nici ideile de ultim\u0103 or\u0103 ale lui Mario Draghi de a for\u0163a b\u0103ncile s\u0103 crediteze economia real\u0103, nici schema de g\u00e2ndire “dac\u0103 BCE nu deschide tiparni\u0163a de bani dup\u0103 exemplul Rezervei Federale, defla\u0163ie japonez\u0103 scrie pe Europa” nu sunt remedii miraculoase pentru performan\u0163a slab\u0103 a zonei euro.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[15679,20170,7267,82,8830,485,17961,439,83,7458,25190,188,438,32861,184,29355,372,60,8790,8316,80,10405,8306,8884,19707,13242],"class_list":["post-108357","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-apreciere","tag-banca-centrala","tag-banci","tag-bani","tag-bce","tag-credite","tag-danemarca","tag-depozite","tag-deschidere","tag-dobanda","tag-draghi","tag-economie","tag-europa","tag-fortare","tag-inflatie","tag-japoneza","tag-performanta","tag-piata","tag-politica-monetara","tag-reducere","tag-refuz","tag-relansare","tag-resurse","tag-rezerva-federala","tag-timp","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/108357","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=108357"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/108357\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=108357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=108357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=108357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}