\nMoneda na\u0163ional\u0103 a ignorat p\u00e2n\u0103 acum tensiunile geopolitice din regiune \u015fi a intrat pe un trend de apreciere, ajung\u00e2nd la nivelul maxim al ultimelor zece luni \u00een raport cu euro. Leul st\u0103 mai bine dec\u00e2t la \u00eenceputul anului, c\u00e2nd cursul s\u0103rise peste 4,50 lei\/euro pe fondul tensiunilor de pe pie\u0163ele externe. Acum, cota\u0163iile oscileaz\u0103 \u00een jurul a 4,40 lei\/euro.<\/p>\n
\nDeocamdat\u0103, anali\u015ftii nu \u015fi-au schimbat foarte mult estim\u0103rile pentru nivelul cursului de schimb de la sf\u00e2r\u015fitul acestui an. La \u00eenceputul lui 2014, bancherii spuneau c\u0103 v\u0103d evolu\u0163ia cursului \u00een acest an mai volatil\u0103 comparativ cu 2013. Ei sus\u0163ineau c\u0103 am putea s\u0103 vedem oscila\u0163ii ale cursului \u00eentr-o band\u0103 destul de larg\u0103, \u00eentre 4,35 \u015fi 4,65 lei\/euro, iar pentru sf\u00e2r\u015fitul anului majoritatea prognozelor indicau un curs cuprins \u00een intervalul 4,35-4,55 lei\/euro.<\/p>\n
\nAcum, anali\u015ftii se a\u015fteapt\u0103 ca pe termen scurt aprecierea leului s\u0103 continue, chiar dac\u0103 \u0163inut\u0103 sub control de BNR, \u00een condi\u0163iile ve\u015ftilor foarte bune din economie \u015fi ale \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii ratingului Rom\u00e2niei. Aprecierea leului reduce povara clien\u0163ilor cu credite \u00een valut\u0103 \u015fi ar putea domoli cre\u015fterea a\u015fteptat\u0103 a ratei infla\u0163iei, dup\u0103 introducerea accizei suplimentare la carburan\u0163i \u00een luna aprilie. \u00cens\u0103, pe de alt\u0103 parte, aprecierea monedei na\u0163ionale are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut, dar \u015fi al cre\u015fterii PIB de 3,8% din primul trimestru din 2014. Poten\u0163ialul de apreciere pentru leu este \u00eens\u0103 limitat pe fondul unor posibile interven\u0163ii valutare oficiale.<\/p>\n
\n\u201eConsider\u0103m c\u0103 pe termen scurt presiunile \u00een direc\u0163ia aprecierii leului se vor men\u0163ine \u00een condi\u0163iile \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii ratingului Rom\u00e2niei \u015fi ale deficitelor externe sc\u0103zute. Este de a\u015fteptat ca BNR s\u0103 previn\u0103 o apreciere excesiv\u0103 a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor\u201c, spune Radu Cr\u0103ciun, economistul-\u015fef al BCR. El anticipeaz\u0103 pentru sf\u00e2r\u015fitul anului un curs \u00een intervalul 4,40-4,50 lei\/euro, mi\u015fcarea \u00een interiorul intervalului depinz\u00e2nd \u015fi de c\u00e2t de tensionate vor fi evolu\u0163iile politice \u00een contextul alegerilor preziden\u0163iale \u015fi al evenimentelor ce le vor succede. Din fericire, contextul regional din Ucraina pare s\u0103 se \u00eendrepte spre o solu\u0163ie negociat\u0103, ceea ce face ca riscul geopolitic s\u0103 reprezinte un element de stres \u00een sc\u0103dere pentru cursul de schimb leu\/euro, sus\u0163ine Cr\u0103ciun.<\/p>\n
\n\u201eAv\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia general\u0103 a economiei \u015fi revenirea recent\u0103 \u00een investment grade, consider\u0103m c\u0103 leul se afl\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie favorabil\u0103. Dezechilibrele externe ale economiei r\u0103m\u00e2n reduse, iar intr\u0103rile de fonduri europene \u015fi investi\u0163ii str\u0103ine directe sunt suficiente pentru a compensa dezintermedierea financiar\u0103, precum \u015fi ie\u015firi moderate ale investi\u0163iilor de portofoliu\u201c, spune Mihai P\u0103trulescu, senior economist la UniCredit \u0162iriac Bank. El a ar\u0103tat c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, impactul turbulen\u0163elor din Ucraina asupra Rom\u00e2niei a fost modest, leg\u0103turile comerciale \u015fi financiare dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri fiind reduse.<\/p>\n
\nCu toate acestea, exist\u0103 riscuri de contagiune \u00een eventualitatea \u00een care aceste turbulen\u0163e se vor acutiza. \u201eAnticip\u0103m o evolu\u0163ie relativ stabil\u0103 a leului \u00een perioada urm\u0103toare, urmat\u0103 de o revenire a cursului spre 4,4500 lei\/euro p\u00e2n\u0103 la finalul anului\u201c, sus\u0163ine P\u0103trulescu. P\u00e2n\u0103 acum, criza din Ucraina nu s-a resim\u0163it negativ la Bucure\u015fti. Dimpotriv\u0103 chiar, Rom\u00e2nia pare s\u0103 fi beneficiat de intr\u0103ri de fonduri mai mari. De altfel, bancherii au ar\u0103tat c\u0103 aprecierea monedei na\u0163ionale ar putea fi motivat\u0103 \u015fi de ie\u015firile de capital din Rusia, bani atra\u015fi \u015fi de Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nGuvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, spunea \u00een luna mai c\u0103 aprecierea leului este legat\u0103 de intr\u0103ri de capital pe o cerere mai mare de titluri rom\u00e2ne\u015fti, ca urmare a includerii Rom\u00e2niei \u00eentr-un indice al JPMorgan, dar \u015fi de capitaluri \u201ecare r\u0103t\u0103cesc temporar\u201c prin pia\u0163a local\u0103 dup\u0103 ce s-au retras din Rusia sau Ucraina. Guvernatorul a aten\u0163ionat c\u0103 aprecierea monedei na\u0163ionale nu este justificat\u0103 economic, ci este influen\u0163at\u0103 de mi\u015fc\u0103ri de capitaluri, \u00een contextul tensiunilor geopolitice din regiune. \u201eS\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 vrea BNR s\u0103 aprecieze cursul sau cel pu\u0163in eu. Pe mine nu m\u0103 bucur\u0103. Nu sunt convins c\u0103 avem fundamente economice at\u00e2t de solide \u015fi c\u0103 exporturile o duc at\u00e2t de bine. Cursul este determinat de pia\u0163\u0103, nu de ce vrea sau nu guvernatorul sau BNR. El se apreciaz\u0103 chiar acum \u015fi dincolo se trage cu mitraliera. Vor fi capitaluri r\u0103t\u0103cite\u201c, a spus Is\u0103rescu \u00een luna mai la prezentarea raportului trimestrial asupra infla\u0163iei.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cen ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, cursul de schimb a testat pragul de 4,4 lei pentru un euro \u015fi chiar a cobor\u00e2t sub acest nivel la sf\u00e2r\u015fitul lunii mai \u015fi \u00een primele zile din iunie, odat\u0103 cu revenirea Rom\u00e2niei \u00een categoria investment grade \u015fi a ve\u015ftilor bune venite de la indicatorii macroeconomici. Totodat\u0103, percep\u0163ia extern\u0103 privind riscul de \u0163ar\u0103 este mai bun\u0103 chiar dec\u00e2t \u00eenainte de venirea crizei, cota\u0163iile CDS-urilor cobor\u00e2nd sub pragul de 150 de puncte de baz\u0103. Leul a recuperat teren dup\u0103 pierderile suferite \u00een fa\u0163a euro pe finalul anului trecut \u015fi primele dou\u0103 luni din 2014, c\u00e2nd cota\u0163iile urcaser\u0103 spre 4,55 lei\/euro din cauza turbulen\u0163elor de pe pie\u0163ele externe.<\/p>\n
\nLeul a c\u00e2\u015ftigat mai mult de dou\u0103 procente \u00een fa\u0163a euro de la \u00eenceputul acestui an, \u00een ciuda perioadei de volatilitate din primele dou\u0103 luni ale anului. Fa\u0163\u0103 de nivelul record din ianuarie, leul s-a apreciat cu mai mult de trei procente.
\nR\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 mi\u015fcarea de \u00eent\u0103rire a monedei locale se va dovedi a fi pasager\u0103 sau nu, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 pe pia\u0163\u0103 s-a conturat credin\u0163a c\u0103 banca central\u0103 nu ar fi confortabil\u0103 cu o apreciere vizibil\u0103 a leului spre pragul de 4,40 lei pentru un euro \u015fi c\u0103 ar fi \u015fi gata s\u0103 intervin\u0103 pentru a \u00eempiedica o asemenea evolu\u0163ie.<\/p>\n
\nStrategia b\u0103ncii centrale de p\u00e2n\u0103 acum indic\u0103 o \u00eenclina\u0163ie de a evita o volatilitate foarte mare a cota\u0163iilor. Episoadele de volatilitate de pe pia\u0163a valutar\u0103 consemnate \u00een trecut au avut un impact semnificativ asupra clien\u0163ilor cu credite \u00een valut\u0103, dar \u015fi asupra infla\u0163iei \u00een condi\u0163iile \u00een care multe pre\u0163uri sunt indexate la euro.<\/p>\n
\nB\u0103ncile \u015fi fondurile de investi\u0163ii din str\u0103in\u0103tate au ajuns s\u0103 de\u0163in\u0103 \u00een Rom\u00e2nia circa un sfert din obliga\u0163iunile guvernamentale \u00een lei, iar o ie\u015fire a lor de pe pia\u0163\u0103 poate s\u0103 duc\u0103 la deprecierea leului.<\/p>\n
\nBanca central\u0103 a introdus \u201eincertitudinile ridicate\u201c \u00een balan\u0163a riscurilor externe care ar putea s\u0103 abat\u0103 infla\u0163ia de la traiectoria prognozat\u0103. Aceste incertitudini vizeaz\u0103 volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, \u00een contextul evolu\u0163iilor geopolitice \u015fi regionale, al continu\u0103rii procesului de dezintermediere financiar\u0103 transfrontalier\u0103 \u015fi al posibilelor ajust\u0103ri ale conduitelor politicii monetare de c\u0103tre principalele b\u0103nci centrale. Balan\u0163a riscurilor externe este relativ echilibrat\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen viziunea BNR, amplificarea fluctua\u0163iilor de curs ar fi cel mai mare risc pentru infla\u0163ie. Eventuala agravare a consecin\u0163elor conflictului din Ucraina \u00een combina\u0163ie cu o posibil\u0103 prelungire a proceselor de dezintermediere \u015fi de restructurare a sistemelor bancare din Europa (inclusiv \u00een contextul exerci\u0163iului de evaluare a ca-lit\u0103\u0163ii activelor) ar putea antrena presiuni de depreciere a leu-lui, fluctua\u0163iile de curs de schimb r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u201ecel mai sem-ni-ficativ risc\u201c la adresa perspectivei infla\u0163iei, potrivit eva-lu\u0103rilor BNR din ultimul raport asupra infla\u0163iei. Exist\u0103 o \u201esenzitivitate re-la-tiv ridicat\u0103\u201c a infla\u0163iei \u015fi a a\u015ftept\u0103rilor infla\u0163ioniste la mi\u015f-c\u0103-rile cursului leu\/euro, acesta fiind unul dintre motivele pen-tru care BNR a fost preocupat\u0103 pe parcursul crizei de evitarea unor perioade de depreciere dramatic\u0103 a leului. Raportul asupra infla-\u0163i-ei aduce \u00een discu\u0163ie incer-ti-tu-dini substan\u0163iale legate de escaladarea tensiunilor re-gio-nale \u015fi geopolitice ap\u0103-rute recent.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Leul c\u00e2\u015ftig\u0103 teren. Cursul a cobor\u00e2t sub pragul de 4,4 lei\/euro, dar alegerile preziden\u0163iale \u00eel vor \u00eentoarce spre 4,5 lei\/euro.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[14263,15679,185,284,32842,246,188,8337,274,932,60,15645,80,17093,8315,151],"class_list":["post-107961","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-alegeri-prezidentiale","tag-apreciere","tag-bnr","tag-castigare","tag-coboare","tag-crestere","tag-economie","tag-evolutie","tag-incepere","tag-moneda-nationala","tag-piata","tag-prag","tag-refuz","tag-tensiuni","tag-teren","tag-ucraina"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/107961","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=107961"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/107961\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=107961"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=107961"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=107961"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}