\nStatistica a confirmat c\u0103 Rom\u00e2nia a avut \u00een primul trimestru cea mai mare cre\u015ftere a PIB din UE fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 din 2013, respectiv 3,8%, dup\u0103 ce cre\u015fterea economic\u0103 de 3,5% realizat\u0103 anul trecut a fost surclasat\u0103 pe ansamblul UE doar de cea din Letonia. Pentru anul \u00een curs, cele mai optimiste prognoze vorbesc de o cre\u015ftere de 3% (BCR) – 3,5% (Raiffeisen), cele mai re\u0163inute nu coboar\u0103 sub 2,2% (FMI) – 2,5% (CE), \u00een timp ce pentru perioada 2014-2017, agen\u0163ia de rating Standard & Poor’s, ultima care a reinclus Rom\u00e2nia \u00een categoria \u0163\u0103rilor recomandate investi\u0163iilor, estimeaz\u0103 o cre\u015ftere medie de 3%.<\/p>\n
\nE mult sau pu\u0163in? Mult, raportat la ad\u00e2ncimea recesiunii trecute. Dar e pu\u0163in fa\u0163\u0103 de ceea ce urm\u0103re\u015fte acum Rom\u00e2nia: sc\u0103pat\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, de chinul corec\u0163iilor fiscale dup\u0103 boomul dinainte de criz\u0103, acum se poate concentra pe aceea\u015fi \u0163int\u0103 care \u00een anii ’90 se numea \u201erecuperarea decalajelor fa\u0163\u0103 de Vest\u201c, iar acum se nume\u015fte \u201econvergen\u0163\u0103 cu zona euro\u201c, nu numai fiindc\u0103 oficial are ca obiectiv aderarea la euro \u00een 2019, ci \u015fi fiindc\u0103 decalajele de recuperat \u00een economia real\u0103 nu sunt numai fa\u0163\u0103 de Vest, ci \u015fi fa\u0163\u0103 de vecinii estici.<\/p>\n
\nRadu Cr\u0103ciun, economistul-\u015fef al BCR, estimeaz\u0103 c\u0103 pentru a ajunge la un PIB per capita la 60% din media UE, ca Letonia, ultima \u0163ar\u0103 intrat\u0103 \u00een zona euro la 1 ianuarie 2014, Rom\u00e2nia ar avea nevoie de 9 ani cu o cre\u015ftere economic\u0103 de 3% dac\u0103 economia UE cre\u015fte cu 1% anual, respectiv 19 ani dac\u0103 UE avanseaz\u0103 cu 2%; o cre\u015ftere economic\u0103 anual\u0103 de 5% ar duce Rom\u00e2nia spre plafonul men\u0163ionat \u00een 7 ani dac\u0103 UE ar cre\u015fte cu 1% \u015fi \u00een 9 ani dac\u0103 UE cre\u015fte cu 2%. Concluzia lui Cr\u0103ciun e c\u0103 o dat\u0103 mai realist\u0103 pentru aderarea la zona euro ar fi undeva dup\u0103 2021, mai ales \u00een baza lipsei de convergen\u0163\u0103 real\u0103, exprimat\u0103 \u00een indicatori calitativi ca productivitatea muncii (sub 50% din media UE, fa\u0163\u0103 de aproape 60% pentru Letonia) sau ponderea persoanelor cu risc de s\u0103r\u0103cie \u015fi excludere social\u0103 (160% din media UE, fa\u0163\u0103 de cca 140% din media UE \u00een Letonia). \u201eDar \u00een acest r\u0103stimp va trebui s\u0103 fie luate decizii dure pentru stimularea competitivit\u0103\u0163ii, \u00eentre care restructurarea \u015fi privatizarea companiilor de stat, majorarea veniturilor colectate la buget \u015fi a absorb\u0163iei fondurilor europene \u015fi privilegierea investi\u0163iilor \u00een raport cu cheltuielile sociale\u201c, afirm\u0103 Cr\u0103ciun.<\/p>\n
\nDup\u0103 economistul-\u015fef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui s\u0103 creasc\u0103 timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52,8% din media european\u0103, c\u00e2t avea anul trecut, la 60% din media UE. Media cre\u015fterii PIB \u00een UE a fost anul trecut de 0,1%, dar pentru 2014 \u015fi 2015 estim\u0103rile CE indic\u0103 1,6%, respectiv 2%. Un alt posibil etalon \u00eel avanseaz\u0103 Ionu\u0163 Dumitru, pre\u015fedintele Consiliului Fiscal, care calculeaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia ar avea nevoie de o cre\u015ftere medie anual\u0103 a PIB real de cel pu\u0163in 4% \u00een perioada 2014-2019 pentru a ajunge la un PIB per capita de 59% din media Germaniei \u015fi a Fran\u0163ei, de la 47% anul trecut. \u00cen raportul din martie al Comisiei Na\u0163ionale de Prognoz\u0103, PIB este \u00eens\u0103 estimat conservator s\u0103 creasc\u0103 doar cu 2,3% \u00een 2014, 2,5% \u00een 2015, 3% \u00een 2016 \u015fi 3,3% \u00een 2017, estimare ce figureaz\u0103 \u015fi \u00een Programul de convergen\u0163\u0103 \u00eenaintat CE luna trecut\u0103.<\/p>\n
\nCeea ce limiteaz\u0103 optimismul autorit\u0103\u0163ilor este faptul c\u0103 orice rela\u0163ie cu institu\u0163iile UE se raporteaz\u0103 din 2012 la tratatul fiscal pentru zona euro, prin care Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi asum\u0103 limitarea la 1% din PIB a deficitului structural, adic\u0103 a celui corespunz\u0103tor PIB poten\u0163ial (estimat la utilizarea normal\u0103 a capacit\u0103\u0163ilor de produc\u0163ie, adic\u0103 la mijlocul distan\u0163ei dintre boom \u015fi recesiune). Deficitul structural a fost considerat mai relevant dec\u00e2t deficitul bugetar pentru c\u0103 exclude influen\u0163a \u00een\u015fel\u0103toare a ciclului economic asupra peisajului macro (\u00een perioade de supra\u00eenc\u0103lzire, deficitul bugetar efectiv este mai mic dec\u00e2t cel structural). PIB a evoluat peste poten\u0163ial \u00eenainte de criz\u0103 (pentru 2008, an c\u00e2nd economia a crescut cu 7,1%, Finan\u0163ele au estimat o cre\u015ftere a PIB poten\u0163ial de cca 5%), iar din 2009 a \u00eenceput s\u0103 evolueze mult sub poten\u0163ial, urm\u00e2nd ca decalajul dintre PIB efectiv \u015fi cel poten\u0163ial, decalaj estimat \u00een 2013 la -1,6% \u015fi \u00een 2014 la -1,4%, s\u0103 se \u00eenchid\u0103 abia \u00een 2018, conform programului de convergen\u0163\u0103. Aceasta ar \u00eensemna c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2017 cre\u015fterea PIB poten\u0163ial ar urma s\u0103 ajung\u0103 treptat la 2,7%, fa\u0163\u0103 de 2% anul trecut.<\/p>\n
\nA\u015fa se face c\u0103 ideea avansat\u0103, de exemplu, de \u015feful BCR, Tomas Spurny, care spunea c\u0103 orice guvern care nu ofer\u0103 pe termen mediu o cre\u015ftere economic\u0103 de cel pu\u0163in 5% ar trebui demis, n-a g\u0103sit ecou. Guvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, replica indirect c\u0103 dup\u0103 efortul colosal de a corecta dezechilibrele acumulate \u00een perioada de boom (mai exact, \u00een 2010-2013 deficitul structural a fost redus cu nu mai pu\u0163in de 7,4% din PIB, a doua ajustare fiscal\u0103 ca amploare din UE), \u201es\u0103 stric\u0103m macrostabilitatea doar pentru a avea o cre\u015ftere de 5% nu mi se pare deloc o op\u0163iune fericit\u0103\u201c. Desigur, at\u00e2t prognozele citate, c\u00e2t \u015fi aprecierea guvernatorului se refer\u0103 la datele din prezent, care pot fi ameliorate \u00eens\u0103 dac\u0103 PIB poten\u0163ial cre\u015fte \u00een urm\u0103torii ani. S\u0103 ne uit\u0103m deci mai atent cum au fost detaliate resursele de cre\u015ftere a PIB poten\u0163ial.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cen programul de convergen\u0163\u0103 din 2011, guvernul afirma c\u0103 PIB poten\u0163ial s-a redus cu 4,7% \u00een 2009, c\u00e2nd economia sc\u0103zuse cu 6,6%, din cauza celor trei factori care contribuie la cre\u015fterea PIB poten\u0163ial: munca (-1,2%, din cauza major\u0103rii \u015fomajului), stocul de capital (-1,5%) \u015fi productivitatea total\u0103 a factorilor, care prive\u015fte eficien\u0163a folosirii muncii \u015fi a capitalului, calitatea infrastructurii, capacitatea de inovare tehnologic\u0103 (-5%, din cauza sc\u0103derii investi\u0163iilor \u015fi a reducerii cheltuielilor pentru cercetare).<\/p>\n
\n\u00cen programul de convergen\u0163\u0103 2014, cre\u015fterea PIB poten\u0163ial este estimat\u0103 s\u0103 provin\u0103 \u00een principal din contribu\u0163ia capitalului (plus de 1,1% p\u00e2n\u0103 la 1,4% \u00een intervalul 2014-2017), \u00een al doilea r\u00e2nd din productivitatea total\u0103 a factorilor (de la 0,7% la 1,2%) \u015fi \u00een ultimul r\u00e2nd din munc\u0103 (0,1-0,2%), explica\u0163ia fiind destul de sumar\u0103: \u201eca urmare a m\u0103surilor structurale avute \u00een vedere, formarea brut\u0103 de capital fix va reveni la dinamici pozitive\u201c (m\u0103surile structurale – ameliorarea disciplinei bugetare, reforma companiilor de stat, reforma investi\u0163iilor publice \u015fi ameliorarea managementului fondurilor europene); \u201e\u00een consecin\u0163\u0103, situa\u0163ia de pe pia\u0163a muncii va cunoa\u015fte u\u015foare \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri, astfel \u00eenc\u00e2t cre\u015fterea ocup\u0103rii \u015fi a num\u0103rului de ore lucrate va compensa evolu\u0163ia demografic\u0103 nefavorabil\u0103\u201c.<\/p>\n
\n\u00cen ce prive\u015fte productivitatea total\u0103 a factorilor, al c\u0103rei grad de contribu\u0163ie la PIB poten\u0163ial este marca distinctiv\u0103 a economiilor dezvoltate sau cu ritmuri \u00eenalte de cre\u015ftere s\u0103n\u0103toas\u0103, aici detaliile ni le ofer\u0103 raportul Comisiei Europene despre Rom\u00e2nia privind evaluarea convergen\u0163ei, publicat s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103. Ceea ce raportul include la \u201em\u0103suri structurale de promovare a cre\u015fterii durabile\u201c merit\u0103 enumerat spre a ne face o idee despre ce \u00eenseamn\u0103 aceste imponderabile pe care Rom\u00e2nia, dup\u0103 CE, \u00eenc\u0103 nu le valorific\u0103: competitivitatea este afectat\u0103 puternic de capacitatea slab\u0103 de cercetare \u015fi inovare, din cauza investi\u0163iilor mici \u015fi necoordonate pe termen mediu \u015fi a lipsei sinergiilor \u00eentre firmele mari, IMM-urile inovatoare \u015fi universit\u0103\u0163i; sectorul IMM este foarte fragil, din cauza sarcinilor administrative mari; infrastructura de transporturi de baz\u0103 \u015fi de comunica\u0163ii \u00een band\u0103 larg\u0103 este dezvoltat\u0103 insuficient, cea energetic\u0103 este integrat\u0103 \u00eenc\u0103 modest cu pia\u0163a UE; economia este foarte energointensiv\u0103 \u015fi cu cele mai mari emisii de carbon din UE; calitatea managementului din companiile de stat din sectorul energetic \u015fi de transporturi se amelioreaz\u0103 prea lent; investi\u0163iile sunt afectate de drepturile neclare de proprietate asupra terenurilor.<\/p>\n
\nEvident, dac\u0103 \u0163intele de bifat pentru zona euro sau ideea de a limita deficitul structural par prea constr\u00e2ng\u0103toare, un partid sau altul pot alege s\u0103 le combat\u0103. Europarlamentara Adina V\u0103lean (PNL) a anun\u0163at c\u0103 liberalii nu sus\u0163in convergen\u0163a cu zona euro \u015fi c\u0103 Tratatul fiscal trebuie renegociat, astfel \u00eenc\u00e2t Rom\u00e2nia s\u0103 nu fie nevoit\u0103 s\u0103 renun\u0163e la cota unic\u0103 (renun\u0163are ce figureaz\u0103 \u00een programul PSD, dar pe care ministrul finan\u0163elor nu o vede fezabil\u0103 din 2015) sau s\u0103 majoreze taxe. Ar fi o idee \u00een buna tradi\u0163ie a PNL, care a rupt acordul cu FMI \u00een 2005 tot din cauza constr\u00e2ngerilor fiscale, pe atunci impuse de Fond. Acum, dup\u0103 trei acorduri cu FMI, Rom\u00e2nia are \u00een sf\u00e2r\u015fit \u015fansa s\u0103 nu mai \u00eencheie \u00eenc\u0103 unul \u00een 2015, pentru c\u0103, dup\u0103 cum spune Mugur Is\u0103rescu, \u201epoate sta pe picioarele ei \u015fi s\u0103 fie credibil\u0103\u201c.<\/p>\n
\n\u00cen ce prive\u015fte aderarea la euro, nimic nu garanteaz\u0103 c\u0103 \u00een urm\u0103torii ani Tratatul fiscal nu va fi schimbat chiar de zona euro, \u0163in\u00e2nd cont de tendin\u0163ele centrifuge din interiorul UE. Pentru noi, ideea de aderare la euro a func\u0163ionat, tot ca acordurile cu FMI, ca stimulent pentru ni\u015fte m\u0103suri utile, dar care altfel n-ar fi fost niciodat\u0103 luate sau \u00een chip de h\u0103\u0163uri pentru a limita fanteziile fiscale ale guvernan\u0163ilor. Chiar dac\u0103 ar renun\u0163a \u00eens\u0103 \u015fi la Tratatul fiscal, \u015fi la euro, Rom\u00e2nia ar avea de rezolvat acelea\u015fi probleme, iar experien\u0163a anilor de criz\u0103 \u00eei va fi \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi pe politicieni c\u0103 metoda veche \u201ed\u0103m drumul la deficite \u015fi la infla\u0163ie ca s\u0103 cre\u015ftem PIB\u201c chiar nu e o solu\u0163ie.<\/p>\n
<\/p>\n
\nAndreea \u015ei\u015fman
\nCounsel, Clifford Chance Badea<\/p>\n
\n1. Mai multe investi\u0163ii \u00een dezvoltarea infrastructurii, at\u00e2t cea de transport (rutier\u0103, feroviar\u0103 \u015fi naval\u0103) \u015fi energetic\u0103, c\u00e2t \u015fi social\u0103 (spitale \u015fi clinici, proiecte urbane).
\n2. Dezvoltarea pie\u0163ei de capital \u015fi stimularea proceselor de listare a companiilor autohtone.
\n3. Accelerarea ritmului de absorb\u0163ie a fondurilor structurale, implementarea unui sistem de achizi\u0163ii publice transparent \u015fi eficient, printr-un sistem mai bun de coordonare \u00eentre institu\u0163iile implicate \u015fi prin eliminarea corup\u0163iei.
\n4. Conducerea institu\u0163iilor guvernamentale \u015fi a autorit\u0103\u0163ilor publice ar trebui s\u0103 includ\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 componenta politic\u0103 \u015fi administrativ\u0103, o component\u0103 cu rol de consultare \u015fi recomandare format\u0103 din speciali\u015fti (din mediul de afaceri \u015fi din asocia\u0163iile profesionale).
\n5. Dezvoltarea \u015fi implementarea unui plan pe termen lung \u00een domeniile educa\u0163iei \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, inclusiv prin promovarea unei politici clare \u015fi coerente de men\u0163inere a \u201ecreierelor\u201c \u00een Rom\u00e2nia. Cel pu\u0163in pentru c\u00e2\u0163iva ani, Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 asigure studen\u0163ilor sau liceenilor condi\u0163ii atractive de lucru \u00een domeniul public sau privat.<\/p>\n
\n
\nDrago\u015f Damian
\nCEO, Terapia-Ranbaxy<\/p>\n
\n1. O cre\u015ftere economic\u0103 de asemenea natur\u0103 se poate, av\u00e2nd ca obiective primare:
\na) refacerea popula\u0163iei active; b) stimularea investi\u0163iilor industriale; c) planuri de reform\u0103 structural\u0103 \u00een zona rural\u0103; d) asistarea sistematic\u0103 a exporturilor; c) cre\u015fterea consumului.
\n2. Este obligatorie o reg\u00e2ndire administrativ\u0103 a \u0163\u0103rii, altfel structura de 42 de jude\u0163e este prea granular\u0103 \u015fi greu de gestionat. Un obiectiv de cre\u015ftere proiectat de 5% trebuie asumat de guvern ca indicator de performan\u0163\u0103. Cre\u015fterea trebuie s\u0103 fie profitabil\u0103, aduc\u00e2nd un surplus corespunz\u0103tor de venituri care s\u0103 fie utilizate \u00een dezvoltare.
\n3. Conceperea bugetului de stat trebuie reformat\u0103 \u00een mod adecvat.<\/p>\n
\nM\u0103suri efective: M\u0103suri de defiscalizare \/ ra\u0163ionalizare fiscal\u0103 \/ control al colect\u0103rii; reducerea cu c\u00e2te un punct procentual pe an a TVA \u015fi dou\u0103 puncte procentuale pe an a CAS \u00een urm\u0103torii 5 ani; reducerea cu c\u00e2te un punct procentual pe an a contribu\u0163iei angajatorului la s\u0103n\u0103tate \u00een urm\u0103torii doi ani; scutirea fiscal\u0103 complet\u0103 a oric\u0103rei firme cu cel pu\u0163in zece angaja\u0163i cu activit\u0103\u0163i de produc\u0163ie timp de 18 luni de la \u00eenfiin\u0163are; controlul colect\u0103rilor fiscale \u00een agricultur\u0103 \u015fi turism; reactivarea planului de stimulente fiscale pentru repatrierea rom\u00e2nilor care lucreaz\u0103 \u00een str\u0103inatate; investi\u0163ii de 2% din PIB \u00een reforma structural\u0103 la sate \u2013 \u201enu sus\u0163inem agricultur\u0103, ci via\u0163a la \u0163ar\u0103\u201c (drumuri, agricultur\u0103, iriga\u0163ii, funciare etc.); am\u00e2narea sau chiar boicotarea transpunerii \u00een legisla\u0163ie a unor directive europene care pot leza interesul economic na\u0163ional; ini\u0163ierea unui program na\u0163ional de educa\u0163ie, \u201eCump\u0103r\u0103 fabricat \u00een Rom\u00e2nia\u201c.<\/p>\n
\nM\u0103d\u0103lina B\u0103lan
\nManaging Partner, HART Consulting<\/p>\n
\n1. Focus pe calitatea oamenilor, pe selec\u0163ia bazat\u0103 pe compatibilitatea lor real\u0103 cu competen\u0163ele cerute de o economie competitiv\u0103, bazat\u0103 pe orientarea pe clien\u0163i interni sau externi, asumarea responsabilit\u0103\u0163ii proprii, colaborarea \u015fi orientarea pe rezultate sau ini\u0163iativ\u0103.
\n2. Aten\u0163ia sporit\u0103 la dimensionarea personalului din institu\u0163iile de stat, pentru a avea un control al costurilor.
\n3. Aten\u0163ia sporit\u0103 la calitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului pentru a preg\u0103ti oameni competen\u0163i inserabili \u00een pia\u0163a de munc\u0103 sau cu spirit antreprenorial.
\n4. Aten\u0163ia sporit\u0103 la calitatea sistemului de s\u0103n\u0103tate (unde accentul pe informare \u015fi preven\u0163ie ar putea salva costuri importante).
\n5. \u00cent\u0103rirea brandului na\u0163ional pentru a exista un real sentiment de apartenen\u0163\u0103 \u015fi m\u00e2ndrie.<\/p>\n
\nAndrei Cionca
\nCEO, CITR Group<\/p>\n
\n1. Stabilirea unor axe de dezvoltare \u015fi crearea de facilit\u0103\u0163i fiscale pentru investi\u0163iile \u00een cadrul lor. O politic\u0103 fiscal\u0103 care s\u0103 \u00eencurajeze investi\u0163iile \u015fi s\u0103 ofere facilit\u0103\u0163i speciale celor care sunt dispu\u015fi s\u0103 aduc\u0103 fresh money \u00een economia na\u0163ionala ar face cu siguran\u0163\u0103 diferen\u0163a.
\n2. Stimularea investi\u0163iilor \u00een agricultur\u0103 \u00een vederea cre\u015fterii productivit\u0103\u0163ii.
\n3. Predictibilitate \u00een legisla\u0163ia fiscal\u0103. Un investitor care cump\u0103r\u0103 sau \u00eencepe azi o afacere \u00een Rom\u00e2nia are nevoie de o viziune clar\u0103 pe minimum 3-5 ani pentru a \u00ee\u015fi putea contura un business plan solid.
\n4. Reducerea birocra\u0163iei \u015fi cre\u015fterea eficien\u0163ei aparatului de stat. Tr\u0103im \u00eentr-un secol al vitezei. Abia dac\u0103 mai avem timp s\u0103 ne bucur\u0103m de cei dragi \u00een viteza \u00een care ne desf\u0103\u015fur\u0103m activitatea zi de zi. Ideea de \u201ea sta la coad\u0103\u201c este de-a dreptul resping\u0103toare pentru c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r consum\u0103 foarte mult timp. \u00cen Rom\u00e2nia anului 2014 este \u00eenc\u0103 greu s\u0103 \u00ee\u0163i declari veniturile \u015fi s\u0103 \u00ee\u0163i pl\u0103te\u015fti cotiza\u0163iile la stat. Cred c\u0103 aici s-ar putea interveni f\u0103r\u0103 prea mari eforturi prin eficientizarea acelui www.ghiseul.ro \u015fi prin facilitarea accesului contribuabililor la \u00eendeplinirea sarcinilor lor cet\u0103\u0163ene\u015fti.
\n5. Investi\u0163ii masive \u00een infrastructura rutier\u0103, aeroportuar\u0103, naval\u0103.<\/p>\n
\nDrago\u015f P\u0103troi
\nConsultant fiscal<\/p>\n
\n1. Practicarea unui regim de impozitare relativ echilibrat a doi factori de produc\u0163ie esen\u0163iali \u2013 munca \u015fi capitalul. Mai pe rom\u00e2ne\u015fte, \u201epre\u0163ul\u201c pl\u0103tit (din perspectiva costurilor fiscale) pentru \u201ea scoate banii din firm\u0103\u201c ar trebuie s\u0103 fie oarecum similar, fie c\u0103 vorbim de profit \u015fi de dividende sau de salariu, pentru a diminua formele de remunerare salarial\u0103 \u201ealternativ\u0103\u201c \u015fi, implicit, \u201emunca la gri\u201c.
\n2. Materializarea \u00een practic\u0103 a principiilor \u201el\u0103sa\u0163i-m\u0103 s\u0103 cump\u0103r\u201c \u015fi \u201el\u0103sa\u0163i-m\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u201c. Adic\u0103 un contribuabil nu se va trezi \u00een ipostaza \u00een care, dac\u0103 a efectuat achizi\u0163ii de la un anumit furnizor, organele de inspec\u0163ie fiscal\u0103 \u00eei vor limita ulterior exercitarea dreptului s\u0103u legitim de deducere, at\u00e2t la nivelul impozitului pe profit, c\u00e2t \u015fi al TVA, pe motiv c\u0103 respectivul furnizor a avut un comportament fiscal inadecvat. Cred c\u0103 autoritatea public\u0103 ar trebui s\u0103 creeze o baz\u0103 de date cu firmele cu risc fiscal, astfel \u00eenc\u00e2t un contribuabil s\u0103 \u015ftie, prin consultarea respectivei baze de date, riscurile fiscale la care se poate expune.
\n3. Cota unic\u0103 de 16% s\u0103 fie efectiv de 16%. \u00cen ultimul timp, am constatat o cre\u015ftere mascat\u0103 a cotei de impozitare de 16%, prin limitarea admiterii la deductibilitatea fiscal\u0103 a unor cheltuieli ale firmelor. Un studiu de analiz\u0103 fiscal\u0103 comparativ\u0103, pornind de la aceea\u015fi rat\u0103 a rentabilit\u0103\u0163ii unei afaceri, ne poate demonstra c\u0103 un nivel de 16% al cotei de impozitare poate avea o tent\u0103 confiscatorie mai pronun\u0163at\u0103 chiar dec\u00e2t unul de 25%, pe m\u0103sur\u0103 ce corec\u0163iile fiscale aplicate profitului contabil sunt cu at\u00e2t mai agresive. Propunem l\u0103rgirea sferei de admitere la deductibilitate fiscal\u0103 a tuturor cheltuielilor care sunt efectuate \u00een scopul businessului \u015fi care, implicit, concur\u0103 la realizarea acestuia.
\n4. Repozi\u0163ionarea unor prevederi din categoria procedurilor fiscale, dintre care cele mai importante le apreciez ca fiind urm\u0103toarele:
\na. Restr\u00e2ngerea posibilit\u0103\u0163ii acordate organelor fiscale de a aplica procedurile de autoritate reprezentate de estimare, de recalificare \u015fi de ajustare. Propunem definirea mai exact\u0103 a con\u0163inutului cognitiv al prevederilor art. 11 Cod fiscal, care ofer\u0103 posibilitatea organelor fiscale de a aplica retratarea fiscal\u0103 a opera\u0163iunilor economice derulate de un contribuabil cu un altul \u2013 fie afiliat, fie nu.
\nb. Eliminarea obliga\u0163iilor declarative \u015fi de \u00eenregistrare care creeaz\u0103 doar costuri suplimentare la nivelul firmelor de bun\u0103 credin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 a avea un impact semnificativ (\u00een contrapartid\u0103) \u015fi asupra \u201eevazioni\u015ftilor de profesie\u201c.<\/p>\n
\nNicolas Maure
\npre\u015fedinte \u015fi director general Dacia \u015fi director general Renault Rom\u00e2nia<\/p>\n
\n1. Revitalizarea pie\u0163ei de bunuri de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103, mai ales prin restabilirea credit\u0103rii de consum (mecanisme de finan\u0163are, garan\u0163ii, limit\u0103 de \u00eendatorare etc.).
\n2. Cre\u015fterea investi\u0163iilor productive \u00een Rom\u00e2nia prin simplificarea accesului la fonduri europene \u015fi la ajutoare de stat pentru \u00eentreprinderi mari \u015fi IMM\u2011uri.
\n3. Accelerarea lucr\u0103rilor de infrastructur\u0103 rutier\u0103, feroviar\u0103 \u015fi portuar\u0103.
\n4. O mai bun\u0103 adecvare a educa\u0163iei la nevoile companiei la toate nivelurile (de exemplu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt voca\u0163ional, contracte de practica \u00een \u00eentreprinderi alternate cu perioade de \u015fcolarizare etc.).
\n5. Revizuirea codului muncii pentru mai mult\u0103 flexibilitate \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea dialogului social.<\/p>\n
\n
\nNikolai Beckers
\nCEO, Romtelecom & Cosmote Rom\u00e2nia<\/p>\n
\nRom\u00e2nia are nevoie de investi\u0163ii \u00een infrastructur\u0103, iar taxele adi\u0163ionale pe acest segment ar fi de-a dreptul contraproductive. \u00cen cazul Romtelecom \u015fi Cosmote Rom\u00e2nia, cea mai mare parte a investi\u0163iilor planificate pentru acest an, care totalizeaz\u0103 170 de milioane de euro, sunt direc\u0163ionate c\u0103tre tehnologia 3G \u015fi 4G, pentru segmentul de comunica\u0163ii mobile, respectiv FTTH, pentru cel de comunica\u0163ii fixe. Din nefericire, din cauza cadrului legislativ actual, am putea fi nevoi\u0163i s\u0103 am\u00e2n\u0103m o parte din aceste planuri, companiile noastre fiind considerabil afectate de taxa pe infrastructur\u0103. \u00cen opinia noastr\u0103, aceasta ar trebui s\u0103 se calculeze la valoarea contabil\u0103 net\u0103 a construc\u0163iei, nu la cea nominal\u0103 brut\u0103.
\nDecizia pentru aceast\u0103 tax\u0103 a fost luat\u0103 f\u0103r\u0103 nicio consultare prealabil\u0103 a mediului de afaceri; apare un nou semn de \u00eentrebare cu privire la predictibilitatea mediului fiscal din Rom\u00e2nia.
\nCredem c\u0103 taxa ar trebui abolit\u0103 pentru sectorul telecomunica\u0163iilor c\u00e2t mai repede posibil. Totu\u015fi, una dintre solu\u0163iile de mijloc promovate de c\u0103tre mediul de afaceri este modificarea bazei de calcul la valoarea amortizat\u0103 a activelor (valoarea contabil\u0103 net\u0103).
\nPentru o cre\u015ftere economic\u0103, este crucial ca Rom\u00e2nia s\u0103 atrag\u0103 investi\u0163ii, iar aceasta se poate \u00eent\u00e2mpla doar dac\u0103 statul creeaz\u0103 mediul propice \u00een acest sens. Rom\u00e2nia exceleaz\u0103 \u00een IT&C, at\u00e2t din punct de vedere al poten\u0163ialului \u015fi entuziasmului utilizatorilor, c\u00e2t \u015fi din punct de vedere al realiz\u0103rilor de p\u00e2n\u0103 acum. De aceea, avem nevoie de predictibilitate fiscal\u0103, \u00een special \u00een industria \u00een care activ\u0103m.<\/p>\n
\nOrlando Szasz
\nRenania<\/p>\n
\n1. \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea colect\u0103rii la buget prin reducerea evaziunii.
\n2. Investi\u0163ii masive \u00een construirea infrastructurii rutiere, \u00een special autostr\u0103zi.
\n3. Stabilitate fiscal\u0103 \u015fi legislativ\u0103 garantat\u0103 pe o perioada de ani prestabilit\u0103.
\n4. Scutirea de impozit, par\u0163ial\u0103 sau total\u0103, pentru profitul reinvestit.
\n5. a) Remunerarea conduc\u0103torilor companiilor de stat pe criterii de performan\u0163\u0103 (salarizare \u015fi bonusare \u00een func\u0163ie de profitabilitatea \u015fi lichiditatea companiilor pe care le conduc) – coroborat\u0103 cu legisla\u0163ie strict\u0103 anticorup\u0163ie.
\nb) Remunerarea conduc\u0103torilor ministerelor \u015fi a echipelor ministeriale\/guvernamentale pe criterii de performan\u0163\u0103 coroborat\u0103 cu legisla\u0163ie strict\u0103 anticorup\u0163ie.<\/p>\n
\n
\nAhmed Hassan
\nCountry Managing Partner, Deloitte Romania<\/p>\n
\n1. Reform\u0103 fiscal\u0103. Rom\u00e2nia ar avea nevoie de o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a proceselor din administra\u0163ia fiscal\u0103 pentru a cre\u015fte veniturile \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, pentru a simplifica sistemul de calcul, colectarea \u015fi procedurile de control. \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea administra\u0163iei fiscale ar diminua corup\u0163ia despre care se vorbe\u015fte pe scar\u0103 larg\u0103.
\n2. Politici clare \u015fi strategii de investi\u0163ii pentru IMM-uri care au drept scop stimularea inova\u0163iei \u015fi ar sprijini IMM-urile \u00een atragerea de fonduri pentru a dezvolta afaceri noi. Aceste politici vor stimula inova\u0163ia \u015fi antreprenoriatul \u00een afaceri. Rom\u00e2nia ar trebui totodat\u0103 s\u0103 pun\u0103 bazele unui program de training \u015fi educa\u0163ie pentru genera\u0163iile viitoare de antreprenori, care trebuie s\u0103 posede cuno\u015ftin\u0163e de managementul afacerilor, managementul riscului \u015fi management financiar.
\n3. Resursele umane ale \u0163\u0103rii au nevoie de o aten\u0163ie sporit\u0103 \u00een urm\u0103torii cinci ani. Resuscitarea \u015fi investi\u0163iile \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul voca\u0163ional \u015fi educa\u0163ie, al\u0103turi de dezvoltarea de programe specifice, se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu migrarea talentelor din Rom\u00e2nia.
\n4. Statul rom\u00e2n trebuie s\u0103 accelereze atragerea de investi\u0163ii din diferite surse cum ar fi investi\u0163ii str\u0103ine directe \u015fi absorb\u0163ia fondurilor europene. Rom\u00e2nia are nevoie de o strategie foarte clar\u0103 la nivel guvernamental pentru a identifica acele industrii \u015fi arii geografice unde trebuie s\u0103 atrag\u0103 investi\u0163ii str\u0103ine directe. De asemenea, este nevoie de programe care s\u0103 stimuleze aceste investi\u0163ii, iar aici cred c\u0103 sunt trei probleme care trebuie solu\u0163ionate: 1. Corup\u0163ia; 2. Birocra\u0163ia excesiv\u0103; 3. Stabilitatea legislativ\u0103.
\n5. Companiile de stat au nevoie de un progres mai accentuat, iar aici sunt mai multe solu\u0163ii: fie privatizare, fie management privat sau joint venture (asociere \u00een participa\u0163iune). \u00cen ce prive\u015fte managementul privat, de\u015fi este un concept bun, are o serie de probleme: interferen\u0163a legal\u0103 \u015fi opera\u0163ional\u0103 a statului \u015fi a organismelor sale, care nu permit managementului privat s\u0103 func\u0163ioneze dup\u0103 model privat. Totodat\u0103, guvernan\u0163a corporativ\u0103 a companiilor de stat trebuie revizuit\u0103 \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103.<\/p>\n
\nMihai Marcu
\npre\u015fedintele Consiliului de Administra\u0163ie, MedLife<\/p>\n
\n1. \u00cencurajarea antreprenoriatului. Proiecte de anvergur\u0103 pentru promovarea \u015fi finan\u0163area celor care au curajul s\u0103 \u00ee\u015fi porneasc\u0103 propria afacere \u2013 avem nevoie s\u0103 sc\u0103p\u0103m de obsesia na\u0163ional\u0103 a e\u015fecului.
\n2. Solu\u0163ii economice de cre\u015ftere a productivit\u0103\u0163ii, \u00een special \u00een domeniul rural subdezvoltat \u015fi subven\u0163ionat. Rom\u00e2nia are nevoie de programe care s\u0103 duc\u0103 la apari\u0163ia micilor me\u015fte\u015fugari tradi\u0163ionali, la dezvoltarea turismului rural, la agricultur\u0103 performant\u0103 \u015fi la prelucrarea lemnului, nu la exportul de cherestea.
\n3. Investi\u0163ii masive \u00een infrastructur\u0103.
\n4. Reducerea CAS cu cel pu\u0163in 5 puncte procentuale. Dac\u0103 Rom\u00e2nia are o tax\u0103 unic\u0103 convenabil\u0103, \u00een schimb munca este crunt pedepsit\u0103, fiind taxat\u0103 la s\u00e2nge.
\n5. Predictibilitate legislativ\u0103 \u015fi fiscal\u0103. Fiecare minister sau structur\u0103 administrativ\u0103 schimb\u0103 regulile jocului anual. Investitorii serio\u015fi \u015fi finan\u0163atorii \u00eentocmesc bugete \u015fi scenarii pe 5-10 ani.<\/p>\n
\nFady Chreih
\ndirector executiv, Regina Maria<\/p>\n
\n1. Predictibilitatea sistemului fiscal \u015fi a celui legislativ – cel mai r\u0103u lucru pentru mediul de business e s\u0103 schimbi regulile jocului \u015fi s\u0103 creezi distorsiuni \u00een pia\u0163\u0103, fie c\u0103 sunt de natur\u0103 fiscal\u0103, fie c\u0103 sunt de natur\u0103 legislativ\u0103.
\n2. Simplificarea rela\u0163iei dintre contribuabil \u015fi stat. Ar trebui s\u0103 pornim de la felul cum Rom\u00e2nia poate s\u0103 fie business friendly \u015fi cum putem u\u015fura rela\u0163ie dintre persoanele fizice \u015fi stat. Cota unic\u0103 a fost un exemplu extraordinar de reu\u015fit\u0103 \u015fi totu\u015fi sunt voci care tot mai cred \u00een impozitare progresiv\u0103.
\n3. Reducerea aparatului guvernamental din punctul de vedere al cheltuielilor – prin informatizare \u015fi prin eliminarea de pe flux a departamentelor care devin redundante \u00een secolul al XXI\u2011lea.
\n4. Toate \u0163\u0103rile se lupt\u0103 pentru cre\u015ftere economic\u0103. Statul ar trebui s\u0103 \u00eencurajeze companiile private s\u0103 aduc\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103 \u015fi s\u0103 creasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103 nu devin\u0103 un juc\u0103tor activ \u00een economie, ci doar gardian \u015fi facilitator al respect\u0103rii regulilor jocului.
\n5. Ascultarea proactiv\u0103 a reprezentan\u0163ilor pie\u0163ei private.<\/p>\n
\nNeculai Mihai
\ndirector general, FAN Courier
\n1. O cre\u015ftere economic\u0103 de cel pu\u0163in 5% pe an pentru urm\u0103torii zece ani mi se pare un procent optimist care ar trebui s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 alte c\u00e2teva condi\u0163ii pentru a putea fi sustenabil pe termen mediu \u015fi lung. O condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 este aceea ca reprezentan\u0163ii clasei politice, dar \u015fi cei ai companiilor formatoare de pia\u0163\u0103 din mediul privat s\u0103 fie foarte bine preg\u0103ti\u0163i din punct de vedere administrativ, s\u0103 fie foarte dedica\u0163i \u015fi s\u0103 asigure continuitate \u00een m\u0103surile pe care le iau. Din punctul meu de vedere, m\u0103surile vizeaz\u0103 urm\u0103toarele direc\u0163ii importante de dezvoltare:
\n2. Investi\u0163iile \u00een agricultur\u0103, fiind vorba de un domeniu strategic \u015fi cu mare poten\u0163ial \u00een Rom\u00e2nia.
\n3. Demararea marilor proiecte de infrastructur\u0103 (de exemplu, parteneriatele public-private). Am observat c\u00e2teva tentative, \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 acum niciuna relevant\u0103 pentru economia rom\u00e2neasc\u0103.
\n4. Cre\u015fterea absorb\u0163iei fondurilor europene de la 33% (\u00een prezent) la cel putin 60-80%. Rom\u00e2nia este \u0163ara care a reu\u015fit, din p\u0103cate cu insucces, ca p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 absoarb\u0103 cele mai pu\u0163ine fonduri europene. \u0162\u0103ri ca Polonia au reu\u015fit s\u0103 absoarb\u0103 cu succes peste 80% din aceste fonduri.
\n5. Reducerea TVA de la 24% la 19% \u015fi sc\u0103derea cu 5% a CAS-ului pentru angajator. \u00cen felul acesta, banii ajung la angajat, nivelul veniturilor disponibile cre\u015fte \u015fi el \u015fi implicit consumul.
\n6. Cre\u015fterea gradului de colectare a taxelor \u015fi impozitelor. \u00cen acest moment \u00een Romania se colecteaz\u0103 aproximativ 32% din PIB, cu 11,6% mai pu\u0163in dec\u00e2t media european\u0103.
\n7. Mic\u015forarea aparatului de stat \u015fi informatizarea lui \u2013 continuarea \u2028proiectului eRom\u00e2nia.<\/p>\n
\nDaniel Ionescu
\ndirector de v\u00e2nz\u0103ri \u015fi marketing, TotalSoft<\/p>\n
\n1. Informatizarea institu\u0163iilor publice, unificarea bazelor de date, crearea unor interfe\u0163e de acces tip self service c\u0103tre cet\u0103\u0163eni nu doar c\u0103 ar da o imagine modern\u0103 Rom\u00e2niei, dar ar duce la reduceri de costuri, a cozilor la ghi\u015fee f\u0103r\u0103 precedent.
\n2. Urgentarea dezvolt\u0103rii infrastructurii rutiere \u015fi modernizarea c\u0103ilor de acces c\u0103tre o hart\u0103 a locurilor cheie din Rom\u00e2nia.
\n3. Sus\u0163inerea urgent\u0103 a unor sectoare strategice, ca dezvoltarea de surse alternative de energie nepoluant\u0103, care ar limita dependen\u0163a energetic\u0103 \u00eentr-un cadru geopolitic instabil la est. \u00cen aceea\u015fi not\u0103, se creeaz\u0103 o pia\u0163\u0103 de ma\u015fini cu energie alternativ\u0103, nepoluant\u0103. \u00cen alte state se instaleaz\u0103 deja sisteme de induc\u0163ie magnetic\u0103 \u00een \u015fosele sau pompe de alimentare cu energie.
\n4. Sus\u0163inerea inteligen\u0163ei \u015fi inova\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u00een sectoare ca IT-ul, sector \u00een care Rom\u00e2nia se claseaz\u0103 pe locul 3 \u00een lume. Modernizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior prin atragerea de mentorship din mediul privat (local sau preg\u0103tit \u00een multina\u0163ionalele prezente \u00een Rom\u00e2nia). Actualizarea programei \u015fi a modului de predare actual.
\n5. Finan\u0163area sau sus\u0163inerea (reducere de taxe\/impozite) a start-up-urilor \u00een domenii strategice cum ar fi IT-ul sau agricultura. Suport real \u00een absorb\u0163ia de fonduri externe. Reducerea TVA-ului la 19%, sc\u0103derea dob\u00e2nzilor la \u00eemprumuturi \u015fi a num\u0103rului uria\u015f de taxe pentru a l\u0103sa bani \u00een pia\u0163\u0103 pentru firme. Politicile fiscale ar trebui s\u0103 reduc\u0103 evaziunea fiscal\u0103, or p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu s-a \u00eenregistrat o sc\u0103dere vizibil\u0103 a evaziunii fiscale.<\/p>\n
\nMihaela Mitroi
\nliderul departamentului de Consultan\u0163\u0103 Fiscal\u0103 \u015fi Juridic\u0103, PwC Rom\u00e2nia<\/p>\n
\n1. Reducerea contribu\u0163iilor sociale, care sunt printre cele mai ridicate din Europa. Rom\u00e2nia are un dezechilibru \u00eentre contributorii la sistemul de asigur\u0103ri sociale \u015fi beneficiarii acestui sistem, iar acest dezechilibru nu poate fi remediat dec\u00e2t prin m\u0103suri curajoase care s\u0103 reduc\u0103 nivelul de impozitare pe for\u0163a de munc\u0103, prin reducerea contribu\u0163iilor de asigur\u0103ri sociale \u015fi eventual plafonarea contribu\u0163iei de asigur\u0103ri sociale de s\u0103n\u0103tate.
\n2. Reforma profund\u0103 a administra\u0163iei fiscale \u015fi informatizarea acesteia. Este nevoie de expertiza sectorului privat \u015fi de asisten\u0163a institu\u0163iilor financiare interna\u0163ionale pentru reu\u015fita acestei reforme, diminuarea evaziunii fiscale, \u015fi ar crea spa\u0163iu bugetar pentru o eventual\u0103 relaxare fiscal\u0103 care s\u0103 stimuleze cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi investi\u0163iile str\u0103ine.
\n3. \u00cen plan managerial, este nevoie de cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii muncii \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi de un accent sporit pentru inova\u0163ie. Rom\u00e2nia cheltuie\u015fte mai pu\u0163in de 0,5% din PIB pentru activit\u0103\u0163ile de cercetare \u015fi dezvoltare, este nevoie de un efort comun al sectorului public \u015fi al celui privat pentru a ne apropia de \u0163inta comunitar\u0103 de 3% din PIB destinat\u0103 cercet\u0103rii.
\n4. Este nevoie de m\u0103suri pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea infrastructurii \u015fi un consens politic \u015fi social care s\u0103 sus\u0163in\u0103 un nou proiect na\u0163ional de dezvoltare durabil\u0103 a \u0163\u0103rii.<\/p>\n
\nSeverina Pascu
\nCEO, UPC Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria
\nPIB-ul Rom\u00e2niei ar putea cre\u015fte cu 2 miliarde de euro prin implementarea unor m\u0103suri institu\u0163ionale de sprijin, ceea ce ar \u00eensemna o contribu\u0163ie a broadband-ului de 8 miliarde de euro \u00een PIB, \u00een 2018. Printre m\u0103surile care pot face ca \u0163ara noastr\u0103 s\u0103 poat\u0103 fructifica poten\u0163ialul broadbandului se numar\u0103:
\n1. Simplificarea procedurilor de autorizare a construirii \u015fi dezvolt\u0103rii re\u0163elelor de comunica\u0163ii electronice \u015fi a infrastructurii asociate.
\n2. Eliminarea interdic\u0163iei de amplasare aerian\u0103 \u015fi suprateran\u0103, pe domeniul public \u015fi \u00een zona drumurilor publice, a re\u0163elelor de comunica\u0163ii electronice.
\n3. Relaxarea regimului fiscal privind re\u0163elele de comunica\u0163ii electronice sau infrastructura necesar\u0103 sus\u0163inerii acestora, prin acordarea de facilit\u0103\u0163i fiscale \u015fi stabilirea unui cadru legislativ predictibil.
\n4. Limitarea cadrului general \u00een care autorit\u0103\u0163ile publice locale pot stabili\/impune m\u0103suri \u015fi\/sau condi\u0163ii tehnice sau comerciale privind re\u0163elele de comunica\u0163ii electronice \u015fi infrastructura necesar\u0103 sus\u0163inerii acestora.
\n5. Elaborarea de programe publice de educare a popula\u0163iei, pentru ca rom\u00e2nii s\u0103 foloseasc\u0103 internetul cu \u00eencredere \u015fi s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 astfel abilit\u0103\u0163i digitale.
\n6. Sus\u0163inerea \u015fi oferirea de facilit\u0103\u0163i pentru ca persoanele cu venituri mici s\u0103 poat\u0103 avea echipamente IT&C, cu ajutorul c\u0103rora s\u0103 exploreze universul digital.<\/p>\n
\nMarian Dinu
\npartener fondator, \u2028DLA Piper Dinu SCA
\n1. Cre\u015fterea economic\u0103 poate veni din efectul cumulat al unor investi\u0163ii str\u0103ine mai sus\u0163inute dec\u00e2t \u00een anii de criz\u0103 \u015fi dezvoltarea antreprenoriatului local. \u00cen acest sens, este important\u0103 crearea unei economii deschise \u015fi flexibile.<\/p>\n
\n2. Statul ar trebui s\u0103 ia toate m\u0103surile pentru a debirocratiza administra\u0163ia, a simplifica \u00een continuare fiscalitatea, a face foarte simplu pentru oricine vrea s\u0103 se apuce de o afacere s\u0103 navigheze h\u0103\u0163i\u015ful administrativ. Un antreprenor are destul de furc\u0103 \u00een gestionarea afacerii propriu-zise \u015fi nu are nevoie de piedici administrative suplimentare.
\n3. Sistemul de educa\u0163ie ar trebui \u015fi el s\u0103 fie reorientat, pe de o parte prin stimularea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului voca\u0163ional \u015fi pe de alt\u0103 parte prin \u00eencurajarea tinerilor s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 antreprenorial.<\/p>\n
\nMarius Ghenea
\nAntreprenor, Grupul de magazine FIT
\n1. Stimularea cre\u0103rii de locuri de munc\u0103 prin sprijinirea dezvolt\u0103rii IMM-urilor, a activit\u0103\u0163ilor antreprenoriale, at\u00e2t numeric (Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 ajung\u0103 m\u0103car undeva la 35 de \u00eentreprinderi la mia de locuitori), c\u00e2t \u015fi ca rezultat economic de valoare adaugat\u0103 (prin suport pentru \u00eentreprinderi din industriile creative, bazate pe tehnologie).
\n2. Stimulente fiscale ca reducerea CAS, reducerea TVA (fie pe ansamblu, fie m\u0103car pe anumite categorii de produse \u015fi servicii), continuarea comas\u0103rii diverselor taxe.
\n3. Sus\u0163inerea cre\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii de capital, prin fonduri de investi\u0163ii mixte (e.g. cu contribu\u0163ii financiare mixte, guvernamentale \u015fi private, dar cu management privat), prin sus\u0163inerea activit\u0103\u0163ilor de business angels \u015fi orice alte tipuri de investi\u0163ii risk capital, care ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 un incentive, inclusiv din partea guvernului. At\u00e2t la nivel guvernamental c\u00e2t \u015fi la nivel nonguvernamental, eforturile ar trebui s\u0103 fie \u00een continuare focalizate pe dezvoltarea culturii \u015fi educa\u0163iei antreprenoriale.
\n4. Stimularea consumului intern, care a fost efectiv inhibat \u00een mod exagerat \u00een ultimii ani; o economie cum este cea rom\u00e2neasc\u0103 nu are cum s\u0103 sus\u0163in\u0103 ritmuri de cre\u015ftere economic\u0103 de 4-5% pe an, \u00een lipsa dezvolt\u0103rii asem\u0103n\u0103toare a consumului intern, care este una dintre cele mai importante surse de creare \u015fi cre\u015ftere a PIB; consumul poate fi stimulat direct prin sus\u0163inerea credit\u0103rii, dar \u015fi indirect prin stabilitate monetar\u0103, prin cre\u015fterea veniturilor medii, prin sus\u0163inerea educa\u0163iei financiare a \u00eentregii popula\u0163ii.
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ideea unei cre\u015fteri anuale sus\u0163inute, de 5% pe an, pe parcursul unui deceniu, adoptat\u0103 de politicieni, de administra\u0163ia central\u0103 \u015fi de cele locale, consfin\u0163it\u0103 \u00een proiecte legislative coerente, ar putea scoate Rom\u00e2nia din coada clasamentelor europene \u015fi ar rezolva chestiuni majore, sociale \u015fi economice. Care sunt principalele cinci m\u0103suri pe care le propune mediul de afaceri \u00eentr-un astfel de scenariu? Business Magazin a chestionat, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, un grup important de oameni de afaceri; v\u0103 prezent\u0103m, \u00een continuare, r\u0103spunsurile lor. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202],"class_list":["post-107928","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/107928","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=107928"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/107928\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":107936,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/107928\/revisions\/107936"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=107928"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=107928"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=107928"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}