“Nerentabil” este cuvantul-stigmat de care nu pot scapa decat putine dintre librariile de cartier – cele care au mai ramas. Iar viitorul e, si el, sumbru. Libraria traditionala, de cartier, mai are totusi o sansa: sa invete repede sa inoate intr-un mediu concurential. Competitia e problema nr. 1 a librariilor: ceea ce inainte cumparai ieri numai dintr-o librarie gasesti azi aproape oriunde, de la chioscuri la hypermarketuri. Pentru papetarie si rechizite, de exemplu, romanii opteaza, in numar “din ce in ce mai mare”, pentru canale alternative retailului traditional, spune Mihai Dumitrescu, senior consultant la firma de cercetare de piata IdeaPlus. Libraria traditionala pierde teren – castiga in schimb, spectaculos, firmele de distributie si magazinele moderne, intre care hypermarketul detine un loc de frunte. O cincime din cumparatorii de papetarie si rechizite prefera en-gross-urile (ca Selgros, Metro) si hypermarketul (cum sunt Cora si Carrefour), iar aproape 12% dintre cumparatori apeleaza la comanda prin furnizori, arata un studiu calitativ realizat de IdeaPlus la nivel national pentru piata de papetarie si rechizite in care au fost incluse atat persoane fizice cat si juridice. Iar motivele sunt usor de gasit: cumparatorii se indreapta, in general, catre centrele care au o oferta bogata, fie ca e vorba de librarii din centrul orasului, hypermarketuri sau retele de tipul Diverta sau Humanitas. Si asta pentru ca librariile traditionale, de cartier, “pot oferi doar un numar redus de produse”, spune Silviu Lupescu, director general al editurii Polirom. Clientii cauta asadar alte locuri pentru a-si face cumparaturile, deci librariile devin nerentabile. Migratia clientilor mai are o explicatie, care tine de trecut: fostele centre de librarii judetene “nu au adoptat o strategie de dezvoltare a afacerii, preferand sa nu investeasca in modernizarea spatiilor detinute”, spune Adrian Dinu, coordonatorul retelei de librarii Humanitas. Ba mai mult, proprietarii fostelor librarii prefera sa inchirieze spatiile unor firme cu diverse domenii de activitate. In acest moment, majoritatea librariilor traditionale au disparut, sau in cel mai bun caz, “vand carti in virtutea unei inertii, alaturi de papetarie, jucarii si multe alte tipuri de produse cu care nu au nimic in comun”, mai spune Adrian Dinu. Nu exista nici o statistica referitoare la numarul de librarii de la nivelul intregii tari, spune Doina Marian, directorul Asociatiei Editurilor din Romania. La inceputul anilor ””””90, librariile s-au constituit in retele care purtau, generic, numele de “centre de librarii”. Majoritatea s-au privatizat prin metoda MEBO, dar pentru ca nu au facut investitii, nu si-au recrutat specialisti si nici nu s-au adaptat la o epoca a competitiei crescute au inceput, pe rand, sa dispara. In tara mai sunt acum circa 8-9 centre de librarii – unul dintre supravietuitori e centrul din judetul Neamt, care functioneaza, sub numele Bibliopolis, ca societate cpmerciala. Reteaua Bibliopolis are acum, in intregul judet Neamt, 12 librarii, fata de cele 15 de la inceputul anilor ””””90. Dar fenomenul disparitiei librariilor de cartier nu este specific romanesc, spune Silviu Lupescu de la Polirom. In mai toate metropolele librariile de cartier dispar, iar spatiul isi schimba destinatia. Fenomenul e firesc, pentru ca “libraria nu e nici biblioteca, nici muzeu – ea trebuie sa vanda”, crede Lupescu. Inseamna asta ca vom ramane fara librarii? Nu. Sunt unele care au reusit sa-si mentina vanzarile prin politici adaptate la piata – “putine, ce-i drept”, spune Lupescu, care califica drept “nesemnificative” vanzarile de carte Polirom facute prin intermediul librariilor de cartier. Daca luam exemplul Bucurestiului, Polirom are aici 60 de puncte de vanzare, iar dintre acestea doar 5-6 sunt librarii de cartier. In alte orase “situatia e si mai trista: in unele orase nici nu mai exista librarii”, spune Lupescu. Iar supermarketurile nu sunt singurii competitori ai librariilor traditionale; Internetul absoarbe si el clienti care aduc, acum, “circa 10-15% din vanzarile unei edituri mari”, precizeaza Lupescu. Dar nu numai Internetul roade din vanzarile librariilor. La Carrefour, numai produsele de papetarie reprezinta “aproximativ 1,34% din volumul anual al vanzarilor”, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Cifra de afaceri inregistrata de Carrefour in 2004 a fost de 220 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca papetaria vanduta a fost in valoare de aproape 3 milioane de euro. In timpul unei perioade de varf pentru aceste produse “papetaria poate ajunge la aproximativ 3% din totalul vanzarilor”, adauga Andreea Mihai. Acelasi studiu arata ca si supermarketurile – ca Mega Image, La Fourmi, Univers””””all sau Artima – afecteaza librariile prin raioanele de papetarie si rechizite, a caror suprafata este, cel mai adesea, marita sau micsorata in functie de sezon. Astfel, in perioadele de varf – toamna, mai ales – spatiul la raft ocupat de papetarie sau rechizite este mai mare decat restul anului, dupa acelasi tactica folosita in cazul produselor specifice sarbatorilor de iarna. Insa “cel mai important inamic al librariilor clasice ramane incapacitatea lor de a se face remarcate”, spune Mihai Dumitrescu. In vreme ce canalele concurente – distribuitori, supermarketuri, hypermarketuri – comunica prin mailing, internet, radio si presa, librariile comunica doar in propriul spatiu. Si aceasta comunicare este “total neprofesionista”, considera Mihai Dumitrescu, care da ca exemplu printuri A4 cu preturi sau reduceri sezoniere ori, “mai rau, coli scrise de mana cu carioca”. Motiv pentru care, in librarie, doar 2% dintre subiectii studiului sunt real influentati de reclama din spatiul respectiv. Mai mult, cei 2% sunt convinsi mai degraba de “produsul expus, decat de reclama”. Daca internetul mananca din vanzarile de carte, pentru piata produselor de papetarie si rechizite sunt evidente doua tendinte la fel de nefaste pentru librarii. Pe de o parte, consumul de produse este transferat catre consumul de servicii ce inglobeaza produsele – cazul firmelor de distributie. Pe de alta parte, este tot mai vizibila preferinta pentru cumparaturi cumulate din hypermarket, care se promoveaza mai ales prin conceptul “tot ce doresti intr-un singur loc”. Ori cele doua fenomene au prins “librariile complet nepregatite pentru o lupta concurentiala”, explica Dumitrescu de la IdeaPlus – atat din punct de vedere al promovarii, dar si al ofertei si al politicii de mercantizare (aranjarea marfii la raft). Ca urmare, nu e de mirare ca doar 6,5% dintre cumparatorii intervievati au declarat la iesirea din librarie ca au fost influentati de reclama de la locul vanzarii, in timp ce pentru o treime a contat marca iar pentru mai mult de 40% pretul. Ce a oprit timpul in loc in librarii? Nici librarii, nici furnizorii, nu-si promoveaza in nici un fel produsele, spun analistii. Dezinteresul ar putea avea o explicatie “in valorile extrem de mici ale cosului de cumparaturi si in frecventa modesta a vizitelor in librarie”, spune Mihai Dumitrescu. Majoritatea covarsitoare a respondentilor studiului IdeaPlus (54%) nu fac cumparaturi mai mari de 10 lei noi la o vizita, iar cei mai multi dintre clientii librariilor nu cumpara decat o data (23%) sau de doua ori pe luna (26%). Iar lipsa clientilor e primul si cel mai sigur pas spre faliment. In aceste conditii, ce-ar fi de facut? Humanitas marseaza pe “incantarea” clientilor – pentru ca “un client incantat, va reveni intr-o librarie ca sa cumpere din nou”, spune Adrian Dinu. Pentru asta, clientul trebuie sa gaseasca ceea ce cauta, produse bine aranjate, “librari pregatiti si pasionati, care pot oferi informatii competente”. Nu este de neglijat locatia in sine a librariei, designul interior, semnalistica, ambientul muzical. In plus, pentru atragerea clientilor, librariile ofera si servicii conexe, intre care se numara prezenta, in spatiul librariei, a unui loc “in care se poate savura o cafea sau un ceai”. Desi specializata pe vanzarea de carte, reteaua Humanitas se adreseaza unui public larg: elevi, studenti, profesori, parinti, turisti, pasionati de diferite domenii. Reteaua de librarii Humanitas a fost creata din nevoie. Editura omonima si, mai tarziu, editura educationala cu acelasi nume, au dezvoltat reteaua de librarii pentru a avea puncte de desfacere a marfii. Acum sub marca Humanitas functioneaza 13 librarii, o librarie viruala, doua librarii estivale (la Vama Veche si Neptun) si un depozit en-gross de difuzare in Bucuresti. Un cuvant greu de spus are in piata si Diverta, divizia de retail a grupului RTC, care are o retea nationala cu aproximativ 80 de magazine care sunt ceva mai mult decat librarii: in afara carte si papetarie, reteaua are produse multimedia: muzica, film, video. In ciuda diversitatii, in 2004 Diverta de-abia a ajuns la break-even (profit operational zero), cu venituri de 20 milioane euro. Asa ca, pentru mai multa “forta”, Diverta a cumparat integral la mijlocul lunii Best Computers (care detine un lant de 11 magazine IT, localizate mai ales in Bucuresti) si 60% din Best Distribution, importator si distribuitor de jocuri si console. In aceste conditii, falimentul inertelor librarii de cartier pare inevitabil. Singura sansa ar fi ca proprietarii librariilor – dar si importatorii si producatorii locali – sa-si schimbe perspectiva. Pentru primii, inchirierea sau subinchirierea spatiului a devenit alternativa salvatoare, iar reteta dse aplica in toata tara. Pentru furnizori situatia e chiar mai complicata. Canalele alternative – firmele de distributie, retelele cash&carry, de hyper si supermarketuri – inseamna volume mari de vanzari, profituri mai mici, calitate si constanta in productie. Drept urmare, spune Dumitrescu, “vor supravietui cu succes doar mari marci in domeniu, ca EuroDoc sau Schneider, care au strategii de comunicare” atat in mass-media, cat si la locul vanzarii, la concurenta cu branduri ca Parker, pentru care constituie un avantaj vanzarea prin retele de hyper sau supermarket sau distribuitori directi. Desi nu exista, deocamdata, nici macar zvonuri in acest sens, perspectiva intrarii pe piata a unor retele de librarii multinationale face si mai sumbru viitorul micilor librarii de cartier si a furnizorilor lor traditionali. Libraria de cartier e, fara indoiala, o specie pe cale de disparitie. N-a invatat inca sa lupte cu inamicii care i-au invadat teritoriul: librariile nou-aparute, magazinele universale, distribuitorii de papetarie, internetul. Insa poate ca nu e inamic mai mare al librariilor de cartier decat propria lor stare de paralizie. Cele mai multe vor muri, dar cateva vor gasi repede un leac pentru supravietuire.<\/SPAN><\/P><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Nerentabil este cuvantul-stigmat de care nu pot scapa decat putine dintre librariile de cartier – cele care au mai ramas. Iar viitorul e, si el, sumbru. Libraria traditionala, de cartier, mai are totusi o sansa: sa invete repede sa inoate intr-un mediu concurential.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[651],"class_list":["post-1076","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-retail-de-ce-mor-librariile"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1076","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1076"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1076\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22559,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1076\/revisions\/22559"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}