Coborat din varful muntilor intr-un pick-up mare, dar atat de innoroit incat nu prea i se deslusesc nici marca si nici culoarea, Romeo Dunca a parut la inceput putin dispus sa stea de vorba despre afacerile pe care le conduce sau despre cum a fost in Sahara, cu motocicleta. A fost doar o impresie, era obosit; ramas in tricou, jeansi si bocancii de munte, vorbeste despre Sahara, Polul Nord, Himalaya, dar si despre planul lui de a investi in turismul din tara. <\/p>\n
Romeo Dunca venea de la Poiana Marului, un sat situat la trei ore de Timisoara, unde are in plan sa inceapa o fuziune intre afaceri si pasiunile sale sportive, implicandu-se in dezvoltarea turistica a Muntilor Banatului: “Vrem sa aducem Austria la poalele Muntelui Tarcu, unde sunt 11 varfuri de peste 2.000 de metri, sau mai bine zis sa oferim o alternativa celor care merg la schi in Austria, fie ca sunt romani sau unguri”, spune Romeo Dunca. Este vorba despre un proiect de statiune de schi, ale carui planse sunt intinse peste tot in sala de sedinte de la Dunca Expeditii. Proiectul nu este nou: a mai fost luat in calcul in perioada de dinainte de 1989, cu denumirea Perla Banatului, iar in actuala sa forma sunt luate in calcul zeci de kilometri de partii, instalatii pentru dotarea acestora si construirea de 10.000 de locuri de cazare, alaturi de lucrari de infrastructura si dezvoltare locala. <\/p>\n
Implicarea lui Dunca in proiect priveste conturarea conceptului statiunii si a planului de urbanism zonal, implicarea autoritatilor locale, iar din punct de vedere investitional, omul de afaceri timisorean va asigura dotarea cu instalatii a celor 11 partii, instalatii care costa 50 de milioane de euro. <\/p>\n
La conceptia proiectului, Dunca colaboreaza cu cea mai mare firma de profil, Ecosign din Canada, specializata in proiectarea de statiuni de schi. “Vrem sa arate si bine, dar sa fie totul ecologic, sa nu deranjam cu nimic zona, padurea sau muntele. Lungimea partiilor va fi de la 2.200 la 1.400 de metri, iar diferentele de nivel vor fi intre 400 si 800 metri. E un proiect de cateva sute de milioane de euro, care se va amortiza imediat”, crede Dunca. <\/p>\n
Pentru pastrarea mediului, planurile prevad construirea a 10.000 de locuri de cazare la poalele muntelui. “In Romania nu lipsesc locurile frumoase, dar nu stim sa le punem in valoare. De regula, daca ajungem intr-un loc il distrugem”, spune Dunca. Proiectul de statiune de schi al lui Dunca nu este singurul de acest gen din Romania, desi este deocamdata cel mai mare. Arieseni Schi Resort, propus de Schi Resort SRL, firma controlata de omul de afaceri Silviu Prigoana, a depus in urma cu un an un proiect de statiune de schi la primaria din Arieseni din judetul Alba. Proiectul propune o investitie de 110 milioane de lei (30 de milioane de euro) si presupune construirea a 10 partii de schi cu o lungime totala de 12,55 km, cu dotari de cinci stele, 3.500 de locuri de cazare in cinci hoteluri, 86 de pensiuni si 47 de case de vacanta. In legatura cu acest proiect nu s-a luat inca nicio decizie, planul lui Prigoana fiind inca evaluat de Primaria din Arieseni. <\/p>\n
Un alt proiect care nu prea are sanse de a mai fi construit – din motive de protectie a mediului – este cel de la Padis, care presupune amenajarea a opt partii, dar si cel de la Paltinis, din judetul Sibiu, care este deocamdata tot in stadiu de analiza. Momentan, in Romania sunt omologate 25 de partii de schi – in principal in statiunile de pe Valea Prahovei, dintre care doar 12 au instalatii de telescaun si iluminare pe timp de noapte, precum si tunuri de zapada. Partii s-au mai construit in multe judete, precum Suceava, Alba, Gorj, Sibiu, Timis sau Bihor, numarul total al locurilor unde se schiaza fiind de peste 60, cu o parte dintre partii in curs de omologare. <\/p>\n
Dimensiunea proiectului de statiune la care s-a gandit Dunca este tipica modului sau de a gandi afacerile sau viata personala: “Intotdeauna am fost curios sa aflu ce este dupa limita – de asta fac sporturi extreme, am intrat intr-o afacere dificila cum e cea cu transporturile si vreau sa impun un plan urbanistic zonal (PUZ) Primariei din Poiana Marului – pentru a nu se transforma zona aceea superba intr-un conglomerat de cladiri, vilute sau hoteluri, cum e in alte statiuni”, sustine Dunca. <\/p>\n
Omul de afaceri timisorean este astazi mult mai popular si mai cunoscut prin prisma realizarilor sale sportive – participarea la raliul Dakar, ascensiunea unui optmiar din Himalaya, mersul pe schiuri pana la Polul Nord, titlul national la snowmobil sau plasarea pe locuri fruntase in cursa de motocros enduro Romaniacs – si mai putin prin realizarile sale ca om de afaceri, cu toate ca Dunca Expeditii este una din cele mai importante companii de transport din Romania, cu circa 500 de camioane si 700 de angajati. Conform companiei de consultanta Compass Consulting, tipologia pietei de transporturi presupune existenta unui pluton de cateva companii mari (care lucreaza cu instrumente de fidelizare a clientilor si servicii conexe si detin cateva sute de camioane), mai multe firme medii, unde sunt cele mai multe probleme si falimente, caci este dificil de depasit fara ajutor etapa antreprenoriala de organizare – specifica pentru mai putin de 20-30 camioane – si firme mici (in general cu mai putin de 5-7 camioane), care pot trai foarte bine atat timp cat vor gasi parteneri care au nevoie de ei, pentru a supravietui.<\/p>\n
<\/p>\n
Adrian Bucica, consultant al Compass Consulting, considera ca piata de transporturi va ajunge la o valoare de 4 miliarde de euro in acest an, fiind impartita intre 18.400 de companii, care au in total peste 5.000 de camioane, iar principala metoda de fidelizare a transportatorilor mari va fi oferirea de servicii suplimentare prin constructia de spatii logistice. Asa au inceput deja sa faca Edy Spedition, compania detinuta de omul de afaceri hunedorean Alin Popa, care se apropie de 1.300 de camioane si este deocamdata lider de piata de transporturi, sau Lazar Company, detinuta de omul de afaceri Ioan Lazar, care construieste un depozit logistic pe 17 hectare langa Pitesti. <\/p>\n
La sapte kilometri de Timisoara, Dunca este pe cale sa finalizeze un centru logistic despre care spune ca va fi cel mai mare din zona si printre cele mai mari, daca nu cel mai mare, din tara. Este vorba de 32 de hectare de teren pe care Romeo Dunca a inceput o investitie de 40 de milioane de euro si unde construieste depozite, spatii pentru birouri, un hotel, statii de alimentare cu carburanti si un service cu 12 linii, care va fi gata primul, in aceste saptamani. Proiectul de parc logistic, la moda acum printre transportatorii romani, presupune ca firma care face transportul sa poata asigura cat mai mult din procedurile logistice ale clientilor: de la depozitare pana la ambalarea sau codificarea produselor, precum si facilitati de miniproductie. De aceea, printre amanuntele proiectului apar o cantina pentru angajati si o gradinita, tinand cont de faptul ca pe platforma ar putea ajunge sa lucreze peste o mie de angajati. <\/p>\n
Romeo Dunca prefera sa nu vorbeasca prea mult despre clientii sai: “Sunt aceiasi clienti mari cu care lucreaza majoritatea transportatorilor din Romania – Linde Gas, Procter & Gamble, Euroconstruct sau Europrefabricate”. Romeo Dunca apreciaza drept un atu faptul ca are cartierul general la Timisoara, “care e poarta de intrare a marfurilor in tara”. Poarta de intrare care i-a permis, de altfel, lui Dunca sa evolueze de la primul camion, adus din Germania la mijlocul deceniului trecut si cu care si-a inceput activitatea, la anvergura de acum. <\/p>\n
“Transporturile nu mai sunt o piata atat de alunecoasa acum, lucrurile s-au mai limpezit. Nu mai e nevoie sa ai relatii bune cu autoritatile ca sa faci transporturi – pana acum nu trebuia sa fii bun, ci sa ai relatii”, spune Dunca. Dezvoltarea statiunii Poiana Marului si a centrului logistic, cele doua proiecte de afaceri in care este implicat, nu-l vor tine pe Dunca departe de competitiile sportive extreme, dar spune ca nu mai este tentat nici de alergari in desert, cu motocicleta sau de alte iesiri in strainatate, limitandu-se, daca acesta este cuvantul potrivit, la raliul Red Bull Romaniacs, socotit printre cele mai grele curse enduro din lume. <\/p>\n
Romeo Dunca este primul roman care a participat, in ianuarie 2005, la celebrul raliu Dakar si a terminat competitia pe locul 79, intr-o cursa in care au luat startul 230 de motociclisti si pe care au terminat-o 104, inregistrandu-se si doua decese,
\nspaniolul Jos\u00e9 Manuel Perez si italianul Fabrizio Meoni. De altfel, duritatea cursei a fost criticata nu numai de Vatican (L’Osservatore Romano: “o afisare vulgara de putere si avere in locuri unde oamenii continua sa moara de foame si sete”), dar si de cantareti precum francezul Renaud, cu melodia “500 connards sur la ligne de depart”. Dunca a inceput la randu-i sa se pronunte nu foarte favorabil asupra raliului chiar din timpul competitiei, vorbind de stres, oboseala si duritate, precum si de faptul ca nici un premiu banesc nu merita efortul depus pentru a ajunge la sfarsitul cursei. “Este o afacere din care castiga organizatorii si pierd competitorii”, spune motociclistul Dunca, pe care intreaga “distractie” numita Dakar l-a costat 50.000 de euro, reprezentand valoarea motocicletei, costurile deplasarilor, taxele si plata pentru mecanic si masina de interventie. <\/p>\n
In primavara anului urmator, in 2006, Romeo Dunca a participat, alaturi de medicul Horia Colibasanu si de alti sapte alpinisti straini, la o expeditie pe varful Manaslu din Himalaya, al 8-lea al lumii, cu 8.163 de metri. Horia Colibasanu, care a urcat si pe K2, socotit cel mai dur varf al lumii, a ajuns in varful Manaslu, iar Dunca a urcat pana la 8.012 metri, singur, dupa ce alpinistii experimentati au coborat. In relatarea postata pe site-ul expeditiei, Dunca subliniaza diferentele dintre alpinismul la acest nivel de performanta si restul disciplinelor extreme. “Daca in enduro a nu putea este egal cu a nu ramane in urma (pentru ca restul coechipierilor il ajuta, n.red.), in alpinism a nu sti este egal de multe ori cu a te prabusi ori a-ti pierde viata. Am mers singur la 8.000 de metri, pentru ca am fost suficient de nebun s-o fac”, spune Dunca, care isi inventariaza greselile: plecatul de unul singur pe un drum pe care nu-l cunostea, urcatul la inaltime fara oxigen si experienta, escaladarea unui perete de gheata cu o inclinatie de 75 de grade, noaptea, deplasarea in vant, la minus 35 de grade Celsius. <\/p>\n
<\/p>\n
“Pana acum, cel mai greu a fost la Dakar si cel mai usor la Polul Nord, chiar daca nu mi-am schimbat hainele timp de 14 zile”, spune omul de afaceri. La Polul Nord a fost in aprilie 2007; Dunca si alpinistul Cornel Galescu au facut parte dintr-o echipa de norvegieni, italieni si nemti, in total zece persoane. Cei zece au ajuns in Norvegia, iar de acolo un elicopter i-a dus pe marginea calotei glaciare. Distanta fata de pol, de 150 de kilometri in linie dreapta, a insemnat pentru echipa un drum cu ocolisuri cu tot de 246 de kilometri, parcursi pe schiuri, la temperaturi de minus 30 de grade. Acum, la un an dupa ultima expeditie, Dunca conchide filozofic: “Oamenii fac numai ce e inauntrul lor – si viata li se organizeaza dupa asta”. <\/p>\n
Portofoliul TRANSPORTURI<\/strong> Dunca Expeditii face parte din plutonul de companii de transport mari din Romania, alaturi de Edy Spedition, Lazar Company sau Dumagas. Dunca Expeditii detine acum 500 de camioane si doua elicoptere. <\/p>\n IMOBILIARE<\/strong> Depozitul logistic, cladirea de birouri, alte terenuri si fostul sediu al companiei fac parte dintr-o alta afacere, Dunca Imobiliare, in care omul de afaceri este asociat cu tatal sau. <\/p>\n TURISM<\/strong> Principalul actual proiect al omului de afaceri este o statiune de schi in apropiere de Timisoara, unde vrea sa investeasca 50 de milioane de euro in dotarea a 11 partii de schi. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Romeo Dunca a renuntat sa mai participe la marile competitii sportive din strainatate. Va concura doar la un raliu de la Sibiu, iar printre picaturi se ocupa de afacerile din transporturi, care au fost pentru el un test de anduranta de 14 ani incoace, iar mai nou si de proiectul unei statiuni de schi in Banat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7142],"tags":[81,7217,77,9889,6838],"class_list":["post-10715","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-transporturi","tag-afaceri","tag-management","tag-proiecte","tag-romeo-dunca","tag-transporturi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10715","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10715"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10715\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31663,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10715\/revisions\/31663"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10715"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10715"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10715"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n<\/strong>
\nRomeo Dunca si-a clasificat afacerile in doua mari domenii: transporturi si imobiliare. Urmeaza un al treilea – turismul. <\/p>\n