“Ati vrea sa vedeti siteul?” Lui Reuven Havar, CEO al
\ndezvoltatorului AFI Europe, ii sclipesc ochii atunci cand priveste
\nwebcam-urile care transmit imagini live de pe santierul unde pana
\nla finalul anului viitor se va ridica mall-ul Cotroceni Park. Desi
\na avut parte in cariera sa de o serie destul de lunga de motive de
\nmandrie profesionala, printre care si ocuparea pozitiei de CFO al
\nunei mari companii israeliene in perioada listarii acesteia la
\nNasdaq sau cea a unei cariere diplomatice in Columbia, Havar pare
\nsa-si fi gasit locul. Si anume – in fruntea developerului de real
\nestate care construieste unul dintre candidatii la titlul de “cel
\nmai mare mall din Capitala”.<\/p>\n
“Asta inseamna sa faci ceva. Chiar daca sunt mandru ca am fost
\nin comitetul de conducere al M-Systems (companie achizitionata de
\nSan Disk in 2006 in schimbul sumei de 2,5 miliarde de dolari), nu
\ncred ca asta a fost cea mai mare realizare a mea. Sa ridici un
\nshopping mall, de la planurile incipiente pana la ziua inaugurarii,
\nasta este o reusita. Inseamna mult mai mult decat niste hartii.
\nPlus ca practic le schimbi viata unor oameni. Si exact asta voi
\nface si in Bucuresti: voi schimba modul de viata al locuitorilor
\nsectorului 6”, afirma el aproape declamativ.<\/p>\n
Intre timp, pe holuri se aud doar franturi de conversatie in
\nivrita. Pana si un profan ar deduce despre compania miliardarului
\nrus Lev Leviev ca este evreiasca pana in maduva operatiunilor
\ncotidiene. Conform perceptiei generale, asta o califica din start
\npentru succes pe o piata in care lupta este mai acerba ca
\nniciodata, iar competitorii isi ascut care mai de care armele:
\nlocatia, dimensiunea, magazinele-ancora sau pretextele de
\ndistractie. Iar daca ar fi sa il asculti pe Havar nici nu se pune
\nproblema unui rateu: AFI Cotroceni Park este pregatit sa fie
\nincoronat cel mai mare si mai spectaculos mall din Bucuresti. “De
\nunde stiu ca voi avea succes? Fiindca am cerut un pret foarte mare
\npentru chirie, iar cea mai mare parte a chiriasilor mei sunt
\nprezenti si in Plaza Romania. N-a venit niciunul dintre ei la mine
\nsa imi spuna “Eu sunt si in Plaza, nu foarte departe de tine. Imi
\nceri prea multi bani, am sa raman acolo.”<\/p>\n
\nARMATA SAU DIPLOMATIE?<\/p>\n
\nDaca reusesti sa il convingi pe seful AFI Romania sa iti
\npovesteasca cate ceva despre viata lui de pana acum, exista sanse
\nsa te simti usor ametit de zig-zag-ul profesional. De la o cariera
\nde 22 de ani in domeniul militar la o functie de CFO in domeniul
\nhigh-tech, la diplomatie, la fructe exotice, la real estate, acest
\nintinerar nu este, in mod evident, indicat celor mai slabi de
\ninger. Lui Havar insa nu i se pare nimic neobisnuit. “Cred ca este
\nvorba in primul rand de temperamentul meu: sunt mereu in cautarea
\nunei provocari. Nu numai ca nu imi este frica sa schimb domeniul in
\ncare lucrez sau orizontul de asteptari dar ajung uneori chiar sa
\ncaut asemenea schimbari, deoarece gandesc mai limpede si mai clar
\nintr-o bransa noua. In al doilea rand probabil ca si domeniul
\nmilitar, unde mi-am inceput cariera si-a spus si el cuvantul,
\ndeoarece acolo provocarile erau la ordinea zilei si puteau veni in
\norice moment, din orice directie, mai ales atunci cand nu te
\nasteptai la ele.”<\/p>\n
\nIn Israel, tara natala a lui Havar, armata este obligatorie pentru
\ntoata lumea, baieti si fete deopotriva. “Deoarece suntem intr-o
\nstare foarte delicata cu aproape toti vecinii nostri, in cultura
\nisraeliana sa fii in armata nu este doar o obligatie, ci o onoare.
\nDe aceea, cei mai valorosi absolventi ai studiilor liceale se lupta
\npentru un loc in cele mai bune unitati militare israeliene. In
\nunitatile terestre, navale sau aviatice de elita se aduna crema
\ntineretului israelian.” Vreme de 22 de ani Havar a fost membru al
\nfortei aeriene israeliene, facand parte din corpul pilotilor
\nmilitari, ca inginer de zbor. In paralel si-a continuat si studiile
\nuniversitare, devenind economist si luandu-si masteratul in
\nadministrarea afacerilor.
\nDupa ce a parasit armata, la varsta de 40 de ani, a aflat de un
\nconcurs organizat de Ministerul Afacerilor Externe israelian pentru
\npostul de atasat economic pe langa ambasada israeliana la Columbia.
\n“Avand in vedere situatia politica si nu numai din Columbia,
\nguvernul israelian avea probleme in gasirea unor oameni care sa
\nocupe functii diplomatice acolo, dar si eu, si sotia mea voiam
\naltceva si ne-am zis sa incercam. M-au ales ca primul secretar al
\nambasadei columbiene, unde am stat 2 ani”, povesteste seful AFI.
\n“La sfarsitul acestei perioade am zis: a fost interesant, dar hai
\nsa ne intoarcem in tara. Stiam atunci ca temperamentul meu este mai
\ndegraba potrivit pentru conducerea unei companii.”<\/p>\n
\nNU PAR CONVINGATOR?
\nAsa se face ca anul 1994 il gasea inapoi in Israel, in cautarea
\nunei companii care sa il angajeze, desi la varsta de 42 de ani ii
\nlipsea experienta directa in domeniul afacerilor. “Cand am parasit
\narmata, nu aveam experienta in afaceri, in afara de cea indirecta,
\ndin studiile universitare si postuniversitare”, isi aminteste seful
\nAFI. Aceasta a fost singura sa arma, dar cu ea a reusit sa il
\nconvinga pe proprietarul M-Systems, Dov Moran, sa il angajeze ca
\nCFO. “Nu se vede ca am abilitati de convingator?”, te intreaba
\nHavar cand il intrebi cum a reusit. “Probabil ca si experienta in
\narmata m-a recomandat, nu stiu ce era in gandul lui atunci cand m-a
\nangajat. M-Systems era la cea vreme una dintre cele mai mari
\ncompanii israeliene de high-tech, care tocmai se pregatea sa se
\nlisteze la bursa Nasdaq in New York.” Havar considera aceasta etapa
\ndin viata lui una foarte importanta, avand in vedere dimensiunile
\ncompaniei, aceasta fiind vanduta companiei San Disk cu doi ani in
\nurma pentru 2,5 miliarde de dolari. “Vreau sa subliniez ca aceasta
\neste o reusita foarte mare. Nu stiu daca Romania are macar o
\nsingura companie listata la New York. “Insa aveam sa aflu ca pentru
\npozitia de CFO iti trebuie o experienta de cel putin 10 ani in
\ndomeniu. Am simtit-o pe propria mea piele. Asa ca am parasit acest
\ndomeniu si am cautat posturi de manager.” Pe primul l-a gasit chiar
\nin Romania.<\/p>\n
\nFRUCTE SAU SUC DE FRUCTE?<\/p>\n
\nPentru prima oara a ajuns in Romania acum 12 ani. “Intre 1996 si
\n1998 am fost seful Prigat Romania, pentru ca apoi sa devin seful
\ndiviziei de productie a Pepsi Romania. Din perioada aceea isi
\naminteste ca sofatul in Bucuresti inca mai era o placere “Strazile
\nerau aproape goale, comparativ cu ziua de azi.” Cand Prigat Romania
\na fost cumparat de Pepsi, Havar a fost bucuros. “M-am simtit foarte
\nbine atunci. Nu este o alta dovada mai buna ca ti-ai facut treaba
\nbine decat atunci cand altcineva baga mana in buzunar ca sa te
\ncumpere.”<\/p>\n
Dupa episodul Prigat a plecat catre America. “Am petrecut un an
\nin New York, conducand afacerile unui important comerciant de
\nfructe exotice din Israel, More International. A venit ca o
\npropunere din partea unor cunoscuti si am plecat sa pun bazele
\noperatiunii in New York. Dupa un an de zile am socotit ca era
\ntimpul sa aducem un nou manager, deoarece Statele Unite erau prea
\ndeparte de Israel si am preferat sa fiu mai aproape de familia mea,
\nla mai putine ore distanta de casa, pentru a putea ajunge acasa in
\nfiecare weekend, asa cum fac astazi.”<\/p>\n
Asa se face ca intr-un final a ajuns in Republica Ceha, sub
\numbrela AFI Europe. “In 5 ani si jumatate am construit acolo un
\nshopping mall care a cunoscut un foarte mare succes, un complex
\nrezidential de tip condomium de lux si am pus bazele mai multor
\naltor proiecte. Insa acum doi ani si jumatate, cand compania mama,
\nAFI Europe, a luat decizia de a intra pe piata romaneasca, stiau
\ndespre mine ca sunt familiar cu limba romana. Mai lucrasem aici
\nvreme de 2 ani si aveam deja o experienta similara in Republica
\nCeha, asa ca mi-au oferit aceasta pozitie si am acceptat fara
\nezitare. Asa se face ca sunt aici deja de mai bine de
\n2 ani.”<\/p>\n
Proiectele pe care le coordoneaza acum sunt in Cotroceni, in
\nBucurestii Noi, la Laromet, dar desfasoara proiecte si in Arad si
\nPloiesti. Un principiu de la care AFI nu se abate este
\naccesibilitatea. “Toate proiectele noastre vor fi amplasate in
\nlocuri in care transportul este foarte usor sau nu vor fi deloc. De
\naceea nu ne veti gasi niciodata in nordul Bucurestiului, acolo unde
\ntraficul este foarte dens. In schimb ne veti intalni in Cotroceni,
\nin Bucurestii Noi, in zone relativ usor de ajuns.”<\/p>\n
\nLUPTA PENTRU TERITORIU<\/p>\n
\n“Mall-ul meu nu este un loc de unde sa-ti cumperi o camasa si
\natat”, tine Havar sa sublinieze. “Voi avea lucruri pe care
\nbucurestenii nu le-au mai vazut in alta parte. Cei 4.000 de metri
\npatrati din mijlocul mall-ului vor gazdui o serie de activitati la
\ncare competitorii nici macar nu viseaza: vor fi restaurantele,
\npatinoarul indoor, deschis 365 de zile pe an, un perete de alpinism
\ninalt de 26 de metri, un deal cu vegetatie si o cascada.” In total,
\nAFI Cotroceni Park se va intinde pe 76.000 metri patrati. “Astazi,
\nin termeni reali de constructie (nu vorbesc despre Casa Radio, care
\npoate va fi mare, dar deocamdata nu are nici aprobari) noi suntem
\ncei mai mari”, sustine sus si tare Havar.<\/p>\n
Insa ce parere are despre Parklake Plaza, proiectul celor de la
\nCaelum Investments, in care acestia vor investi 500 de milioane de
\ndolari si care se va intinde pe 110.000 de metri patrati? “Am auzit
\nde ei, sigur, dar deocamdata nu au pus nici macar o caramida la
\ntemelia acestui proiect”, se arata seful AFI neinduplecat. “Cand
\nvor avea toate avizele, atunci pot sa vorbeasca. Nu vor fi oricum
\nun competitor mare, deoarece vor fi intr-o cu totul alta parte a
\norasului, iar oameni nu vor calatori niciodata de la un mall la
\naltul in Bucuresti. Oricum, pentru ca AFI Cotroceni Park sa fie un
\nsucces, eu am nevoie doar de 50.000 de oameni in mall-ul meu pe zi.
\nAtat.”<\/p>\n
Ceea ce muta frontul de lupta pe teritoriul sectorului 6, la o
\naruncatura de bat de Plaza Romania, si nu foarte departe de mall-ul
\npe care cei de la River Invest au anuntat ca il vor construi in
\ninteriorul ansamblului Sema Park. “Eu nu cred ca o vor face, dar
\ndaca totusi vor merge pana la capat cu acest proiect, eu ii voi
\nastepta, fiindca voi fi deja asezat in locul meu. Bineinteles ca
\nvor reprezenta competitia. Insa in termeni de dimensiune, timing,
\nlocatie eu nu cred ca ne vor crea vreo problema.” Totusi, daca
\nacest lucru se intampla nu vor fi prea multe magazine pentru
\nsectorul 6? “Probabil ca da. Tocmai de aceea cred ca-si vor
\nreconsidera planurile. Nu vad niciun semn ca vor continua acest
\nplan. In Arad, doi dintre potentialii nostri competitori au decis
\nsa nu mai continue planurile. In timp ce povesteste isi aduce
\naminte de ceva si incepe sa tasteze ceva la calculator.<\/p>\n
“Aici este sit-ul meu, e in timp real. Puteti vedea ca oamenii
\nse misca.” Ii supravegheaza? “Nu. Nu sunt eu contractorul. Nu este
\ntreaba mea daca treaba este gata la timp sau nu.” Acestea fiind
\nspuse se intoarce la discutie, expunandu-si ultimele argumente in
\nfavoarea succesului proiectului sau. “Ma tot intreaba lumea de unde
\nstiu ca mall-ul meu va fi un succes. Foarte simplu. Daca cu doi ani
\ninainte de inaugurare eu reusesc sa termin de inchiriat spatiile
\ncomerciale, mie mi se pare evident. Eu pot face o greseala, dar e
\nputin probabil ca si 200 de chiriasi sa faca aceeasi greseala”,
\nspune Havar sec. “Desi am avut cerere, nu am inchiriat toate
\nspatiile disponibile, au mai ramas cateva, dar le pastrez pentru
\nmomentul potrivit, cand vor valora mai mult decat acum”, rade el
\nmultumit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Sigur, mall-urile sunt amuzante. Niste cumparaturi aici, o cafea acolo, un film in multiplex.. cine sa se mai gandeasca intre timp la lupta pe care developerii de real estate o duc pentru a capata favorurile cumparatorilor?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3850],"tags":[5252,7220,4165,231],"class_list":["post-10698","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lideri","tag-ca","tag-mall","tag-un","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10698","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10698"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10698\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31646,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10698\/revisions\/31646"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10698"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10698"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10698"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}