La schimbul cartilor de vizita dinaintea inceperii interviului cu BUSINESS Magazin, Mircea Vescan a aratat fara cuvinte ce inseamna pentru el sintagma „afacere de familie”: in schimbul unei carti de vizita, a dat doua – una a lui si una a sotiei sale, Calinita Vescan, director general adjunct la Armax Gaz, unul dintre producatorii de echipamente pentru industria gazului cu cea mai mare cota de pe piata romaneasca. „Din 1990 incoace am avut un singur aliat corect si cinstit, pe sotia mea”, explica Mircea Vescan. <\/p>\n
Dupa opt ani de cand detine afacerea Armax Gaz, Mircea Vescan a decis insa ca mai are nevoie de un partener de afaceri. Raspunsul la intrebarea „de ce” este mai lung si, din punctul de vedere al lui Mircea Vescan, incepe in 1990, cand Romania a iesit, mai mult sau mai putin voit, de pe piata CAER, care cuprindea tarile fostului bloc socialist. Or, Rusia si toate tarile care se termina cu “stan” – Kazahstan, Kirgizstan, Uzbekistan, Afganistan, Turkmenistan sau Tadjikistan -, dupa cum le enumera pe nerasuflate omul de afaceri, reprezinta cea mai ravnita piata pentru o companie ca Armax Gaz, deoarece sunt printre cele mai mari producatoare de gaz din lume si au nevoie de foarte multe echipamente. <\/p>\n
„Fiind cei mai importanti producatori de gaze, volumele pe care as putea sa le vand acolo sunt foarte importante, iar pe de alta parte e de ajuns sa intru, pentru ca as avea succes cu siguranta”, spune Vescan. Iar succesul nu ar fi datorat doar calitatii produselor, despre care Vescan vorbeste tot timpul, ci mai ales preturilor cu care ar putea duce produsele acolo. Omul de afaceri exemplifica prin faptul ca anul trecut, la un targ in Kazahstan, a gasit o piesa ce se vindea acolo cu 800.000 de euro, in conditiile in care aceeasi piesa costa in catalogul Armax 100.000 de euro. <\/p>\n
„Am vinde foarte bine pe piata ruso-asiatica, dar producatorii de acolo nu discuta cu noi, deoarece nu suntem pe lista de furnizori pe care le-o dau colaboratorii lor, cum ar fi Gazprom”, spune Mircea Vescan. Insa nu e totul pierdut, considera omul de afaceri. Sansele ca Gazprom sau companiile din Asia Centrala sa se uite si la ei ar fi mai multe: „In primul rand, ar putea fi o reconciliere la nivel guvernamental”, spune Vescan, care considera ca Romania ar putea deveni un partener bun al Gazprom daca ar sti cum sa isi vanda principalele atuuri, cum ar fi faptul ca poate depozita o cantitate de 25-30 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. <\/p>\n
Vescan considera ca aceasta problema ar trebui separata de cea a pretului gazelor, care incinge constant spiritele intre Gazprom si tarile UE. De fapt, omul de afaceri considera ca declaratiile guvernamentale privind o viitoare intelegere cu Gazprom pentru un pret mai bun al gazului importat de la ei in viitor pornesc de la o teorie falsa. „In mod traditional, Gazprom nu lucreaza cu guverne si vinde gazul catre companii agreate, dintre care o parte vand si in Romania (cum este compania germana Wintershall – n.red.), iar declaratiile acestea nu sunt decat metode de a proteja companiile care aduc gaz din Rusia pe piata romaneasca”, isi expune Vescan teoria. <\/p>\n
O alta metoda de a ajunge pe piata ruseasca ar fi, din punctul de vedere al lui Mircea Vescan, vizibilitatea cat mai buna. „La mijlocul acestui an vom incepe demersurile pentru a ne lista pe o bursa externa, la Oslo sau la Londra, cele mai importante burse pentru noi, listare care ne-ar putea ajuta financiar, dar ne-ar putea ajuta si sa fim vazuti de mai multa lume”, explica Vescan, care spera sa vada simbolul ARAX la bursa de la Oslo in primele luni ale lui 2009. Armax este listata la bursa de la Bucuresti (deocamdata pe Rasdaq, asteptand translatarea la BVB), insa Vescan considera bursa de la Bucuresti „mult prea fragila si insuficient de puternica pentru a aprecia potentialul Armax”. <\/p>\n
Cu toate acestea, Armax a avut la bursa de la Bucuresti un 2006 si un 2007 excelenti, fiind in esalonul de companii cu cresteri importante ale actiunilor. Capitalizarea companiei (care era la mijlocul lunii februarie de aproximativ 40 de milioane de euro) a scazut de anul trecut incoace, odata cu evolutia descrescatoare a bursei. „Armax a avut in 2007 o capitalizare extrem de apropiata de valoarea pe care eu consider ca o are aceasta companie”, spune Vescan, referindu-se la momentul cand capitalizarea Armax atinsese aproape 140 de milioane de euro. Vescan crede ca aceasta este valoarea la care va ajunge din nou compania la bursa, iar daca nu va ajunge, ramane oricum valoarea de referinta in vederea unei eventuale vanzari a companiei. <\/p>\n
Gabriel Aldea, broker la Intercapital Invest, considera ca actiunea Armax va ajunge din nou la valoarea maxima de la mijlocul lui 2007 intr-un orizont de timp de doi, poate chiar trei ani: „Cresterea acestei actiuni ar putea incepe in a doua jumatate a acestui an, daca piata va fi favorabila si daca rezultatele financiare ale companiei vor fi favorabile”. Bineinteles, daca nu vor fi surprize, cum ar fi niste rezultate financiare negative sau turbulente pe piata internationala, mai spune Aldea. <\/p>\n
<\/p>\n
„Armax este o actiune valoroasa si se incadreaza in acelasi esalon cu nume precum Condmag Brasov sau Dafora Medias – companii foarte mobile, cu dezvoltare buna, dar care depind de contractele cu companiile de stat”, spune Gabriel Aldea. Conform calculelor brokerului, valoarea actiunii Armax a crescut la bursa din 2003 pana la mijlocul lui 2007, cand a atins valoarea maxima, de 255 de ori. Cu toate ca s-a devalorizat, pe fondul scaderii bursei din ultimele luni, „cine a cumparat actiuni Armax in 2003 si le-a pastrat a avut o crestere a actiunii de 70 de ori, ceea ce reprezinta o evolutie foarte buna”, dupa cum spune brokerul Intercapital. Aldea spune ca actiunea ARAX (simbolul companiei lui Mircea Vescan pe bursa) a inceput sa se aprecieze din a doua jumatate a anului 2006, cand a inceput sa creasca lichiditatea (Armax a facut doua majorari de capital, in 2006, respectiv in 2007), dar si cand interesul pentru companiile de tip Rasdaq a inceput sa creasca. „Actiunile de tip Rasdaq – companii medii, dar cu crestere foarte buna si cu perspective solide – s-au apreciat cel mai mult pe fondul cresterii bursei din 2006-2007”, spune Aldea. <\/p>\n
Intr-adevar, contractele de la companiile de stat reprezinta mai mult de jumatate din afacerile Armax si, dupa cum spune Mircea Vescan, aceste contracte vor fi reprezentative si in continuare. Tocmai din cauza ca lucreaza predominant pentru companii de stat, ale caror proceduri de licitatie sunt dificile, si din cauza ca exporta doar 5% din productie, Vescan spune ca lucreaza la jumatate din capacitatea Armax si ca si-ar putea dubla productia in doar cateva zile daca ar gasi noi contracte fie in Romania, fie pe piata europeana. <\/p>\n
„Oricum, Armax e mai de temut in Europa decat in Romania”, considera Vescan. Iar daca in Europa rivalii sunt giganti precum RMG Messtechnik sau Fiorentinagas Italia, in Romania rivalii sunt deocamdata tot afaceri de familie. Cea mai cunoscuta este Totalgaz Industries, companie din Iasi apartinand omului de afaceri Ioan Parau, care a atras atentia in 2003, cand a primit o oferta de achizitie de la grupul american Emerson. <\/p>\n
Armax si Totalgaz sunt rivale si nu tocmai, dupa cum explica Adrian Coca, director executiv al Totalgaz: „Desi ne mai \u00abintalnim\u00bb pe segmente de piata comune, Totalgaz este lider de piata in productia de echipamente de distributie si transport, iar Armax este lider in segmentul de echipamente pentru masurare si echipamente pentru foraje”. Totalgaz, infiintata in 1994, a pornit producand arzatoare pentru sobe, centrale termice si boilere. Spre sfarsitul anilor ’90, productia de arzatoare nu mergea tocmai bine, asa ca familia Parau a decis sa o vanda catre grupul petrolier Shell, intr-o tranzactie despre care prefera sa nu dea detalii. S-au reorientat catre regulatoare de presiune a gazului si alte echipamente pentru acest domeniu, intrand pe aceasta piata in anul 2000, odata cu momentul cand Vescan cumpara Armax Gaz. <\/p>\n
„A fost usor sa crestem afacerea, deoarece era mare nevoie de echipamente pe piata si a trebuit doar sa speculam niste greseli ale competitorilor (referirea este la Armax – n.red.)”, explica Adrian Coca. Greselile competitorului principal nu au fost atat de mari, atata vreme cat ambele companii au mers totusi umar la umar cu afacerile. Pentru ambele companii, saltul a fost in 2004: grupul lui Ioan Parau a atins atunci o cifra de afaceri de 16 milioane de euro si un profit net de 4 milioane de euro, iar Armax ajunsese la afaceri de 10 milioane de euro si profit net de 0,9 milioane de euro. Intre timp, afacerile au scazut pentru Totalgaz – care au atins in 2005 sub 9 milioane de euro. Cauza a fost, justifica Totalgaz, lipsa contractelor de pe piata interna. „Principalii clienti de pe piata interna sunt E.ON si Gaz de France (companii care au achizitionat in anii 2003 si 2004 distributiile de gaze Distrigaz Nord, respectiv Distrigaz Sud – n.red.), iar acestia au stopat investitiile in 2005 pentru a-si regandi strategia, ceea ce a dus la scaderea afacerilor pentru producatorii de echipamente”, explica Adrian Coca. Atat Coca, cat si Vescan spera ca anul electoral 2008 sa mai aduca ceva investitii in planurile de afaceri ale producatorilor si distribuitorilor de gaze. <\/p>\n
Chiar daca piata interna ar relua investitiile, Adrian Coca estimeaza ca o noua „luna de miere” ar mai dura aproximativ cinci-sase ani: „Dupa ce operatorii din piata isi vor fi realizat necesarul de mari investitii, probabil se va intampla ce se intampla acum pe piata vestica, unde producatorii prind cate o comanda mare destul de rar, necesarul uzual fiind de piese mici si neimportante pentru un business care e proiectat sa produca mult”. De aceea si Totalgaz se uita cu interes spre Est. „Noi ne-am imbunatatit cifra de afaceri in 2007 (anul trecut, grupul a avut afaceri de 10 mil. euro, cu 15% mai mari decat in 2006 -n.red.) datorita unor investitii pe care le facem intr-o noua linie de produse, dar si datorita expansiunii pe alte piete, cum ar fi China sau chiar Rusia, unde am omologat niste produse si incercam sa si vindem”, spune Adrian Coca. Si Vestul ii tenteaza insa pe producatorii de la Iasi: „Datorita relatiei bune pe care o avem cu E.ON, speram sa putem intra alaturi de ei pe piete unde au ei afaceri si de asemenea incercam un parteneriat si cu grupul italian Enel”, mai spune Coca. Grupul lui Ioan Parau a refuzat deja cateva oferte de achizitie si deocamdata nu are in plan nici vanzarea, nici listarea la bursa. „Nu ne atrage vizibilitatea de acest fel”, spune raspicat Adrian Coca, care este mana dreapta a lui Ioan Parau inca de la infiintarea companiei. <\/p>\n
<\/p>\n
Pentru competitorul lui Parau, vizibilitatea cat mai buna este absolut necesara, pentru ca, dupa cum spune Mircea Vescan, asa ar putea atrage si mai multi potentiali cumparatori. Mircea si Calinita Vescan au mai avut si pana acum oferte de vanzare, insa ele au venit dinspre „fonduri mici de investitii”, care nu le puteau aduce decat niste sume de bani. „Noi lucram in profit din 2003, asa ca nu imi trebuie atat de mult bani, cat relatii, iar de acum inainte voi investi cei mai multi bani, cel mai mult timp si voi face tot ce pot eu ca om de afaceri pentru a intra pe piata din Rusia”, spune Vescan. <\/p>\n
Cum de s-a hotarat Vescan pentru vanzare? „Pana acum a crezut ca poate face totul singur, dar acum probabil si-a pus la punct strategia si a ajuns la concluzia ca nu poate ajunge singur pe piata ruseasca, desigur cea mai importanta pentru tipul acesta de afacere”, spune Dumitru Chisalita, presedintele Societatii Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale. <\/p>\n
Iar daca nu va reusi sa vanda, Vescan spune ca si-a pus planul la punct pentru urmatorii ani. Anul trecut a facut doua achizitii importante pentru acest viitor plan: a cumparat Fabrica de Suruburi din Medias si un institut de proiectare pentru conducte de gaz de la Brasov, Gazproiect. Fabrica de Suruburi, pentru care omul de afaceri a platit 4 milioane de lei (1,2 milioane de euro) si pentru care se afla deocamdata in litigiu cu fostul proprietar, ar trebui sa fie folosita atat pentru activitatea ei de baza (suruburile fiind o componenta a echipamentelor fabricate de Armax), cat si pentru dezvoltarea altor activitati ale Armax. <\/p>\n
Fabrica de Suruburi, care urmeaza sa fie modernizata, are un teren de 30.000 de metri patrati, unde Vescan spune ca va construi si o linie de aparatura pneumatica. Apoi, mutarea unor activitati pe terenul de la Fabrica de Suruburi ii va permite omului de afaceri sa intre si pe piata imobiliara. „Imi raman astfel liberi alti 30.000 metri patrati de teren, unde doresc sa dezvolt un centru civic al orasului Medias”, spune el. Centrul civic este deocamdata un proiect ce va cuprinde locuinte, spatii comerciale, spatii de birouri, gradinita si o biserica (pe care familia Vescan o va construi din fonduri proprii) si pentru care investitia este estimata la 45 de milioane de euro.Vescan spune ca, odata cu lansarea acestui proiect, la sfarsitul acestui an, va intra pe inca o piata – furnizarea de energie si agent termic. „Am pus la punct un proiect pentru o instalatie de cogenerare, de unde vom alimenta cu electricitate si caldura tot acest complex cand acesta va fi dat in folosinta, adica peste aproximativ trei ani.” <\/p>\n
Planurile lui Mircea Vescan nu se opresc insa la intrarea pe piata imobiliara si de furnizare de utilitati, considerate „piete usoare”. Gazproiect, institutul de proiectare de la Brasov, pentru care a platit aproape 1 milion de euro in decembrie 2007, va integra ofertele pe care compania le poate face clientilor: daca pana acum Armax putea furniza doar echipamentele pentru dotarea unor conducte sau alte instalatii de gaze, de acum inainte va putea oferi si proiectul pentru realizarea acestora. „Este parte din planul meu de a putea intra la licitatie pentru constructia oricarei mari conducte ce va traversa Romania, fie ca se va numi Nabucco sau oricum altfel”, afirma actionarul majoritar al Armax. <\/p>\n
Vescan spune ca si-a implinit, cu achizitia acestui institut, si o parte din dorinta de a intra din nou pe piata proiectarii si a constructiei de conducte. „In anii ’80, atat eu cat si sotia mea am fost repartizati la \u00abingropat conducte de gaze\u00bb, adica la Condmag Brasov”, aminteste el. Vescan si sotia sa au lucrat in Condmag din prima parte a anilor ’80 pana in 2000. In 1997, Mircea Vescan era presedinte al PAS la Condmag Brasov si din aceasta postura a privatizat compania, despre care spune ca era atunci intr-o situatie financiara „mai mult decat delicata”. „Noi am privatizat societatea prin eforturi proprii si pana in 2000 am dus-o la refa\u00accere totala”. In 2000, familia Vescan a in\u00accercat sa cumpere Condmag, „insa noi fiind destul de nepregatiti in domeniul juridic, am pierdut firma la masa verde”. Condmag Brasov este acum liderul pietei de constructie a conductelor de gaz, aflat acum in portofoliul omului de afaceri Gheorghe Calburean. Cu banii luati la iesirea din Condmag, Mircea Vescan a cumparat Armax Gaz, de care acum e multumit: spune ca a atins afa\u00ac\u00ac\u00acceri de 15 milioane de euro pentru 2007 si 1,8 milioane de euro profit net. Iar pen\u00actru urmatorii ani prevede tot crestere, cam de 15-20% pe an. Fara a lua in calcul patrunderea mult dorita pe piata din Rusia. <\/p>\n
Proprietati si proiecte<\/a> Omul de afaceri Mircea Vescan e dispus sa vanda o bucata mai mica sau mai mare din Armax Gaz. Insa nu oricui vrea sa cumpere, ci numai unei companii capabile sa ii faca intrarea in tara tuturor posibilitatilor. Adica, din punctul sau de vedere, in Rusia.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[81,9832,150,122,9833],"class_list":["post-10677","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-afaceri","tag-armax-gaz","tag-energie","tag-gaz","tag-mircea-vescan"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10677","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10677"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10677\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31627,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10677\/revisions\/31627"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10677"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10677"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10677"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nMici\u2008si\u2008mari<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"