{"id":10650,"date":"2008-04-28T16:19:48","date_gmt":"2008-04-28T16:19:48","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10650"},"modified":"2026-04-02T11:39:54","modified_gmt":"2026-04-02T11:39:54","slug":"miza-alegerilor-de-la-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10650","title":{"rendered":"Miza alegerilor de la Bucuresti"},"content":{"rendered":"

"Problema Bucurestiului <\/strong>este ca a fost tratat cu indiferenta; dupa 1990 s-a facut o singura lege a administratiei publice locale si chiar daca a mai fost ea amendata, Bucurestiul a fost tratat in continuare ca un judet mai mare cu sase orase mai mici, nu ca o capitala.” <\/p>\n

Astfel identifica specialistul in administratie publica Sorin Ionita<\/strong>, director executiv al Societatii Academice din Romania <\/strong>(SAR), principala problema de sistem <\/strong>care afecteaza capitala Romaniei si prima mare deficienta care trebuie corectata in mandatul urmatorului primar general: sapte viziuni de multe ori nu diferite, ci contradictorii de administrare a unui oras care creste, dupa cum spune viceprimarul Razvan Murgeanu<\/strong>, “mai repede decat China, cu 10,2% pe an”. <\/p>\n

Pentru ca, dupa cum sunt de acord ambii, problema Bucurestiului nu sunt neaparat banii (Primaria Generala gestioneaza anual un buget de circa un miliard de euro, iar cele sase sectoare insumate tind si ele spre o valoare asemanatoare, la care se adauga alte cateva miliarde de euro care pot fi accesate de la UE prin diverse programe operationale), ci lipsa unei organizari administrative proprii unei capitale. <\/p>\n

Aceasta face de multe ori ca un proiect urban <\/strong>sa nu aiba un traseu liniar, ci sa intre intr-un cerc vicios datorita suprapunerii de competente dintre Primaria Generala si cele de sector, spre exemplu in ce priveste regimul constructiilor. <\/p>\n

Poate si din acest motiv, 24 de organizatii neguvernamentale au cerut cu doua saptamani in urma candidatilor la primariile de sectoare si la PMB sa-si asume in aceasta campanie electorala un “Pact pentru Bucuresti”<\/strong>, a carui coloana vertebrala este tocmai reglementarea unor raporturi de competenta in diverse domenii dintre sectoare si Primaria Generala, motiv care – afirma ONG-urile – a blocat sau sabotat inceperea unor proiecte urbanistice de amploare. <\/p>\n

Spre exemplu, cele 24 de organizatii cer elaborarea unui nou plan de urbanism general (PUG – radiografia urbanistica a Bucurestiului) si trecerea dreptului de a elabora planuri de urbanism zonal (PUZ) in competenta exclusiva a Primariei Municipale, dupa ce experienta a aratat ca multe PUZ-uri elaborate de primariile de sector contravin cu strategia urbanistica <\/strong>convenita la centru. <\/p>\n

Reprezentantul SAR merge insa si mai departe si anunta ca va lansa in aceasta perioada electorala chiar un proiect de “Constitutie pentru Bucuresti<\/strong>”, un document mai arid, dar care ar avea rolul sa decripteze un mecanism birocratic de functionare eficienta a Capitalei. <\/p>\n

Cum ar trebui insa impartit Bucurestiul astfel incat sa poata fi guvernat unitar? <\/p>\n

Sorin Ionita ar inclina spre exemplele capitalelor vecine, cu care Bucurestiul se poate compara ca numar de locuitori si ca suprafata: “Budapesta are 23 de sectoare, Bratislava si mai multe, spre 30, Varsovia are 11, mi se pare; decuparea in astfel de bucati mai mici, care sa tina cont si de specificitatile zonei, ar creste relatia de proximitate dintre sector si cetatean”.In schimb, spune el, viitoarele sectoare ar trebui sa nu aiba in sarcina decat serviciile de rutina<\/strong>, care implica o interactiune crescuta cu cetateanul: asistenta sociala, educatie si o serie de activitati de intretinere si investitii asociate direct cu acestea. “Fara mari planuri strategice la sectoare”, cere Ionita, aducand in discutie contraexemplul Centrului istoric din Bucuresti, unde s-au ciocnit interesele diferite si chiar divergente a trei autoritati, PMB, Primaria sectorului 3 si cea a sectorului 5, ceea ce a intarziat si mai mult lucrarile de reabilitare si regenerare a zonei. <\/p>\n

Dincolo de reorganizarea administrativa <\/strong>– cu care aproape toata lumea (inclusiv dintre candidatii cotati cu sanse in cursa pentru PMB) se declara de acord – viitorul primar va avea de gestionat ample lucrari de infrastructura<\/strong>, de la cea rutiera la retele de apa si canalizare si de comunicatii. A devenit deja caduc sa spui ca dezvoltarea galopanta, dar si dezordonata a Bucurestiului a dus la supraaglomerarea unor zone in care introducerea utilitatilor nu a mai tinut pasul cu constructiile, precum nordul Capitalei. <\/p>\n

Dar problema are doua fete si cercul vicios amintit mai sus isi gaseste chiar aici un exemplu: daca in nord sunt prea multe aglomerari rezidentiale<\/strong>, sudul – ramas la urma in ce priveste dezvoltarea utilitatilor si din cauza lipsei de cooperare dintre Primaria Generala si cele de sector – atrage inca destul de putini dezvoltatori imobiliari. Din cele 70 de proiecte imobiliare din toata tara grupate de BUSINESS Magazin in catalogul “Ansambluri rezidentiale”, lansat in martie anul acesta, circa jumatate erau deasupra axei vest-est a Bucurestiului. <\/p>\n

Viceprimarul Razvan Murgeanu spune chiar ca “de multe ori am avertizat ca riscul ca sudul Bucurestiului sa se transforme intr-un mare ghetou este foarte, foarte mare”, situatie care, spune el, obliga practic municipalitatea la dezvoltarea infrastructurii <\/strong>in aceasta zona concomitent cu desfasurarea marilor proiecte de reabilitare <\/strong>la nivelul intregului oras. <\/p>\n

Costurile reabilitarii de care are nevoie infrastructura capitalei Romaniei in ansamblu au fost estimate de Adrian Baicusi<\/strong>, director general al filialei Siemens <\/strong>din Romania, la 10 miliarde de euro. Din acest punct de vedere, “urmatorii patru ani de administrare in Bucuresti vor fi cruciali si vor fi singurii care pot face diferenta dintre un Bucuresti de calvar si unul aflat la limita normalitatii”, a declarat Baicusi pentru suplimentul Business Construct al Ziarului Financiar. <\/p>\n

Cat mai repede, spune viceprimarul Murgeanu, “trebuie umblat in subteran, pentru ca Bucurestiul arata mult mai bine la exterior decat dedesubt” si, enumera el, prioritatile ar fi sistemul de termoficare care in proportie de 85% este aproape iesit din uz si sistemul de canalizare, pe care o ploaie de intensitate crescuta il blocheaza. <\/p>\n

Din cele 10 miliarde estimate de Baicusi pentru perioada urmatoare, o buna parte se vor duce pe reabilitarea infrastructurii rutiere, nu intamplator problema evocata cel mai des de candidatii la Primarie, dar si de opinia publica. Un Master Plan General privind transportul urban <\/strong>din Bucuresti, aprobat luna trecuta de Consiliul General al Capitalei, arata ca viitorul nu suna nici el promitator.Chiar daca vor fi realizate toate investitiile – estimate de primarul general Adriean Videanu la sapte miliarde de euro pentru cele doua etape (2008-2013, respectiv 2013-2027) – peste doua decenii se va circula mult mai prost in Bucuresti, dat fiind ca cea mai optimista estimare a cresterii indicatorului “timp de asteptare in trafic” este de 83%. Daca nu se va face nimic din propunerile evocate in document, acelasi indicator va creste cu 150%. <\/p>\n

Aceasta in conditiile in care estimarile din respectivul Master Plan sustin ca gradul de motorizare a Capitalei va creste in aceeasi perioada cu 93%, pana la aproximativ doua milioane de autovehicule. <\/p>\n

Cifrele sunt, intr-adevar, terifiante mai ales pentru cei agasati de traficul cotidian <\/strong>din Bucuresti, insa pentru Sorin Ionita de la SAR aceasta este doar o mica parte a problemei, ce-i drept, cea stringenta. <\/p>\n

“Eu vreau insa sa vad ceva in plus: un proiect de regenerare urbana care sa includa si o aplicare a legislatiei referitoare la constructii, prin inchiderea unor portite care duc la derogari – si asa ne trezim cu imobile de birouri in parcuri”, spune Ionita, avertizand ca altfel Bucurestiul va ramane un oras cu oameni nemultumiti si frustrati, care de abia asteapta primul prilej sa fuga din orasul unde locuiesc. <\/p>\n

“Genul acesta de proiecte trebuie pornite neaparat in acest mandat care incepe in 2008”, opineaza Ionita, dand ca exemplu doua astfel de proiecte: unul inaugurat deja in Baia Mare, prin regenerarea unei piete publice si un altul de 12 milioane de euro din fonduri PHARE, care a inceput la Braila, cu reabilitarea centrului vechi. Insa, se teme el, candidatii nu au dat dovada pana acum ca inteleg ca un oras ca Bucurestiul are nevoie de mai mult decat cateva drumuri si pasaje. <\/p>\n

“Pana acum, toti candidatii ne-au dat felul intai, promisiuni privind investitiile in infrastructura, si abia de au invatat cum se pune in farfurie. Dar mai e si felul doi – proiectele complexe de regenerare urbana<\/strong>, mai e si desertul – reforma institutionala <\/strong>a PMB si a primariilor”, enumera Ionita ce ar vrea sa auda in campanie. <\/p>\n

El insusi recunoaste ca e sceptic, pentru ca viziunea privind dezvoltarea urbana este capitolul la care minusurile se contabilizeaza nu intr-un mandat, ci in cateva decenii. “Care sunt zonele cele mai scumpe din Bucuresti si in care da cel mai bine sa stai? Primaverii si Cotroceniul. Adica exact doua dintre precursoarele ANL de astazi”, exemplifica el, zona Primaverii fiind ridicata de la sfarsitul secolului al XIX-lea pentru functionarii marunti ai societatii de electrificare din Bucuresti, iar cea din Cotroceni, cu subventii de la stat, pentru profesorii de la Universitate. <\/p>\n

“Noi n-am reusit sa cream inca in 18 ani de la Revolutie o astfel de zona in care sa-ti faca placere sa locuiesti. Ar cam fi timpul”, conchide el.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Investitiile in infrastructura, reorganizarea administrativa a Bucurestiului si regenerarea unei capitale tot mai sufocate de o dezvoltare haotica, alaturi de prima politica evidenta pe care o va incasa castigatorul cursei – acestea sunt mizele la vedere in lupta pentru Primaria Generala a Bucurestiului. Pana acum, ultima dintre ele a parut singura tentanta pentru candidati.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[9811,7684,5299,306,7555,220],"class_list":["post-10650","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-administratie","tag-alegeri","tag-analize","tag-bucuresti","tag-campanie","tag-politica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10650","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10650"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10650\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31608,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10650\/revisions\/31608"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10650"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10650"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10650"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}