{"id":10580,"date":"2008-04-15T20:29:00","date_gmt":"2008-04-15T20:29:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10580"},"modified":"2026-04-02T11:38:10","modified_gmt":"2026-04-02T11:38:10","slug":"tacerea-e-de-aur","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10580","title":{"rendered":"Tacerea e de aur"},"content":{"rendered":"<p align=\"justify\">Traditionalul rol al Elvetiei de bancher secret al bogatasilor lumii este mai mult ca oricand in pericol, avertizeaza Konrad Hummler, managing partner la Wegelin &#038; Company, o mica banca privata din St. Gallen. Hummler, un om jovial si care vorbeste fara ocolisuri, a vazut cum in ultimele luni un scandal de fraudare a fiscului din Germania s-a transformat intr-o dezbatere despre secretul bancar elvetian. <\/p>\n<p>Ingrijorati ca pretuita discretie a bancilor elvetiene este pusa la incercare, clientii straini ai Wegelin au inceput sa puna intrebari despre banii lor. Iar Hummler spune ca de data aceasta, Elvetia nu-i va mai putea opri pe cei ce de atata vreme cer mai multa transparenta din partea sistemului bancar elvetian. &ldquo;E o actiune concertata. S-ar putea sa fie neobisnuit pentru Europa de astazi, dar asa se intampla&rdquo;, spune el. <\/p>\n<p>Scandalul care ameninta profitabila afacere a bancilor a inceput cand autoritatile germane au obtinut date financiare din Liechtenstein, micul vecin al Elvetiei, care are o legislatie bancara similara. Cu informatiile in mana, anchetatorii s-au raspandit in toata Germania ca sa adune documente considerate a avea legatura cu evaziunile fiscale a sute de germani instariti. <\/p>\n<p>Cazurile sunt acum in procedura de instrumentare, ceea ce se asteapta sa dureze ani de zile. Repercusiunile scandalului au insemnat insa deja demiterea unui manager de top, Klaus Zumwinkel, care fusese directorul postei germane, si au oferit un impuls politic stangii germane. <\/p>\n<p>Dar Elvetia este un pariu mult mai mare. Si refuzul ei continuu de a ajuta alte state la identificarea evazionistilor care-si ascund banii aici pare sa fi intaratat Europa sa forteze o schimbare. &ldquo;Daca o masina este furata in Germania si dusa in Elvetia, elvetienii ajuta la gasirea ei&rdquo;, spune Hans Eichel, membru al parlamentului german si fost ministru de finante. &ldquo;Dar cand e vorba despre evaziune fiscala &#8211; si sunt sume mult mai mari in joc -, ei nu fac nimic. Nimeni din afara Elvetiei nu intelege asta.&rdquo; <\/p>\n<p>Potrivit lui Thomas Borer, un fost ambasador al Elvetiei in Germania, putini din interiorul Elvetiei inteleg amploarea nemultumirii din strainatate. &ldquo;Este evident ca guvernul si bancile subestimeaza profund impactul acestui scandal. S-ar putea sa se porneasca avalansa si noi nu suntem pregatiti&rdquo;, spune Borer, care acum este lobbist. <\/p>\n<p>Borer compara furtuna care se apropie cu dezbaterea in care a fost implicata Elvetia la sfarsitul anilor &lsquo;90 cu privire la conturile ramase de la victimele Holocaustului si de la familiile lor. Cand au fost confruntate prima data cu cereri de restituire, bancile elvetiene le-au refuzat in ciuda avertismentelor unor diplomati elvetieni ca problema nu va disparea pur si simplu. Dupa un scandal de amploare internationala care le-a afectat reputatia, bancile au rezolvat problema creand un fond de restituire in valoare de 1,25 de miliarde de dolari (795 de milioane de euro). <\/p>\n<p>In februarie, Germania a amenintat ca va amana semnarea unui acord de calatorie fara pasaport cu Liechtenstein &#8211; cel mai evident semnal ca Berlinul este decis sa faca orice pentru a-si indeplini scopul de a sparge legile privind secretul bancar. Cancelarul german Angela Merkel trebuie sa viziteze Elvetia la sfarsitul acestei luni si este de asteptat sa faca presiuni pentru un sprijin mai mare in ancheta din partea Elvetiei in identificarea infractorilor germani si pentru diminuarea secretomaniei in general. <\/p>\n<p>Reactia oficiala a Elvetiei a fost adoptarea unei atitudini de detasare care, spera autoritatile de acolo, va atenua tonul dezbaterilor. Nimeni nu se asteapta ca secretul bancar elvetian sa dispara peste noapte. Ceea ce tintesc acum guvernele europene este un compromis intre statutul de gaura neagra a sistemului bancar pe care il are Elvetia si deschiderea pe care o manifesta alte state mari. <\/p>\n<p>Un compromis ar fi ca Elvetia sa fie de acord sa ofere o asistenta sporita autoritatilor straine care investigheaza suspiciuni de infractiuni. Dar o miscare de acest tip ar incalca discretia pe care multi clienti ai bancilor elvetiene o pretuiesc. <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p align=\"justify\">Potrivit acordurilor pe care le are in prezent cu cele 27 de state ale Uniunii Europene, Elvetia impune propriile impozite pe profit celor care investesc aici, dar locuiesc in UE, si apoi trimite banii autoritatilor nationale respective. Unele tari, precum Germania, considera ca sistemul actual le ofera mai putini bani decat ar fi ele indreptatite sa primeasca. <\/p>\n<p>Oficialii europeni cred ca pot profita de acest moment pentru a starni opinia publica impotriva elvetienilor, au declarat inalti functionari germani. Franta, care va prelua presedintia prin rotatie a Uniunii Europene in a doua jumatate a acestui an, a fost de acord sa duca mai departe acest demers. Chiar si liderii americani s-au sesizat. Senatorul Carl Levin a anuntat o ancheta proprie cu privire la americanii care au facut evaziune fiscala in Liechtenstein si atat el, cat si senatorul Barack Obama militeaza pentru o legislatie care sa ofere guvernului federal noi mijloace de a urmari traseul banilor in Elvetia si in restul lumii. <\/p>\n<p>Conceptul secretului bancar are radacini adanci in Elvetia, asemenea regulilor de confidentialitate care guverneaza meseriile de doctor sau de avocat peste tot in lume. O lege din 1934 considera infractiune dezvaluirea de catre un bancher a informatiilor despre clientii sai. Pentru straini, aceasta combinatie este un adevarat scut impotriva autoritatilor din propriile state. In general, tratatele de asistenta juridica reciproca intre statele suverane se aplica doar in chestiuni ce sunt tratate drept infractiuni in ambele state. <br \/>\nCei mai multi analisti spun ca marile banci elvetiene, ca UBS si Credit Suisse, care-si realizeaza cea mai mare parte a profiturilor in afara tarii, s-ar descurca foarte bine si fara secretul bancar. Dar Hummler spune ca aceasta secretomanie este vitala pentru micile banci private &#8211; o afacere sigura cu profituri grase chiar in vremuri de restriste. <\/p>\n<p>Sondajele arata cu regularitate ca 80% dintre elvetieni sprijina legea confidentialitatii bancare &#8211; dar acest numar scade la 40% cand vine vorba despre straini, sugerand ca elvetienilor le pasa mult mai putin de confidentialitatea acordata cetatenilor din alte tari. Hummler a incercat pe propria piele aceasta realitate in urma cu cateva saptamani. In timpul unei intalniri la clubului Rotary din Z\u00fcrich, din care face parte, unii dintre colegii lui erau ingroziti ca bancherii elvetieni ar putea rula banii evazionistilor fiscali din alte state. &ldquo;Habar n-aveam ca voi va ocupati cu lucruri dintr-astea&rdquo;, isi aminteste Hummler ca i s-ar fi spus. <\/p>\n<p>Hans-Rudolf Merz, ministrul elvetian de finante, a respins speculatiile ca Elvetia ar putea relaxa regulile de confidentialitate bancara, o piatra de temelie a sistemului financiar. Jean-Michel Treyvaud, un purtator de cuvant al lui Merz, a numit dezbaterea &ldquo;un fenomen de presa&rdquo; si a refuzat solicitarea pentru un interviu. <\/p>\n<p>Dar bancherii de aici spun ca ingrijorarile autoritatilor elvetiene merg mai departe. Teama lor este ca insasi discutarea acestei probleme ar putea nelinisti clientii straini. Hummler spune ca deja clientii sunt nelinistiti, de vreme ce pericolele care inconjoara secretul bancar sunt evidente. &ldquo;Din ratiuni de marketing, nu e bine sa spunem ca secretul bancar elvetian este in pericol&rdquo;, spune el. &ldquo;Dar cand este atat de evident ca acum, marketingul nu prea mai are ce face.&rdquo; <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Elvetia este cunoscuta si ca unul dintre locurile predilecte unde bogatii isi dosesc banii de mana lunga a fiscului. Estimarile sugereaza ca aceasta imagine este si adevarata, conturile din bancile elvetiene adapostind intre 1 si 2 trilioane de dolari.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[4124,7267,7553,9733],"class_list":["post-10580","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-bancheri","tag-banci","tag-elvetia","tag-sisteme-bancare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10580","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10580"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10580\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31545,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10580\/revisions\/31545"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10580"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10580"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10580"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}