{"id":10569,"date":"2008-04-15T18:50:00","date_gmt":"2008-04-15T18:50:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10569"},"modified":"2026-04-02T11:37:43","modified_gmt":"2026-04-02T11:37:43","slug":"puiu-popoviciu-portret-de-miliardar-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10569","title":{"rendered":"Puiu Popoviciu, portret de miliardar roman"},"content":{"rendered":"

La jumatatea anului 2005, intr-una dintre cele mai mari sali de conferinte ale hotelului Howard Johnson din Capitala, zeci de ziaristi chemati pentru lansarea proiectului Baneasa ii cautau cu privirea, pe langa primarul Adriean Videanu<\/strong>, pe cei doi oameni care controlau giganticul proiect de peste 220 de hectare de la iesirea din nord a Bucurestiului. <\/p>\n

“Astfel de proiecte vor schimba fata Bucurestiului in urmatorii 7-10 ani”, le spunea Videanu ziaristilor, care nu au avut insa ocazia sa ii vada in prezidiu pe Gabriel Popoviciu<\/strong> si pe partenerul acestuia, Radu Dimofte<\/strong>, artizanii proiectului Baneasa. <\/p>\n

La aproape trei ani de atunci, proiectul Baneasa a schimbat fata zonei de nord a Capitalei, explozia pietei imobiliare din ultima perioada suprapunandu-se cum nu se poate mai bine peste ritmul in care au aparut noi si constructii de o parte si de alta a drumului national ce incepe la aeroportul Baneasa si merge inspre Valea Prahovei. <\/p>\n

Pe parcursul a mai putin de un kilometru sunt acum insirate show-room-uri auto<\/strong> (BMW, Mitsubishi, KIA, Citro\u00ebn), benzinarii, cladiri de birouri (Baneasa Business & Technology Park, Victoria Park), hipermarketuri <\/strong>(Carrefour), magazine de bricolaj <\/strong>(Bricostore), magazine de tip cash & carry <\/strong>(Metro, Selgros) sau de mobila <\/strong>(centrul comercial al Mobexpert sau magazinul IKEA), aproape toate fiind realizate in ultimii trei ani. <\/p>\n

Iar in aceasta saptamana, tot in zona, mai exact in cadrul proiectului Baneasa, se va deschide si cel mai mare mall de pe piata – Baneasa Shopping City, cu o suprafata totala inchiriabila de 85.000 mp. <\/p>\n

Cu toate acestea, putini dintre cei aproape 3 milioane de vizitatori din ultimul an ai magazinului IKEA sau ai hipermarketului Carrefour din zona comerciala a proiectului Baneasa stiau cine este Gabriel Popoviciu, omul care controleaza intregul ansamblu, de departe cel mai mare proiect imobiliar de pe piata.<\/p>\n

Ca fapt divers, una dintre primele aparitii in presa a unei fotografii cu Popoviciu, dar si cu partenerul acestuia, Radu Dimofte, nu a fost nici intr-un ziar de afaceri si nici intr-un cotidian central sau un tabloid, ci intr-o revista mondena. <\/p>\n

Gabriel Popoviciu este acum probabil cel mai bogat roman <\/strong>despre care publicul nu stie aproape nimic, chiar daca discretia a fost unul dintre elementele care ii leaga pe aproape toti miliardarii Romaniei, fie ca vorbim de Ion Tiriac<\/strong>, Dinu Patriciu <\/strong>sau Zoltan Teszari<\/strong>, proprietarul RCS&RDS. <\/p>\n

Singura exceptie de la regula pare a fi Gheorghe Becali<\/strong>, o prezenta obisnuita in cadrul programelor de televiziune, dar si al presei scrise – cu deosebire in tabloide si ziare de sport -, omul de afaceri nesfiindu-se sa declare ori de cate ori are ocazia ca el este cel mai bogat roman. <\/p>\n

Discretia excesiva de care dau dovada multi dintre oamenii de afaceri puternici din Romania amplifica, potrivit analistilor, perceptia negativa pe care o au oamenii de rand despre magnatii romani. <\/p>\n

“Nu cred ca afacerile celor enumerati mai sus ar fi mai mult sau mai putin valoroase in functie de discretie, in sensul expunerii in media”, considera Radu Stoicoviciu, partener in cadrul companiei de consultanta PricewaterhouseCoopers. <\/p>\n

Numai ca acest comportament contribuie la impresia de relativitate pe care o lasa incercarile de ierarhizare a averilor si de aproximare a modului cum oamenii bogati ai tarii si-au acumulat nu numai primul milion, ca sa folosim cliseul clasic, ci si urmatoarele milioane. <\/p>\n

Nici numarul exact al celor ce pot fi socotiti miliardari in euro in Romania nu e cunoscut. George Mucibabici<\/strong>, presedinte al firmei de audit si consultanta Deloitte Romania<\/strong>, apreciaza ca numarul romanilor care au afaceri (inclusiv proprietati imobiliare) evaluate la cel putin un miliard de euro este “cu siguranta mai putin de zece – probabil ca in jur de sapte-opt persoane”. <\/p>\n

Vom incerca in cele ce urmeaza sa facem un portret al unuia dintre cei mai puternici oameni de afaceri din tara, Gabriel Popoviciu, chiar daca solicitarile noastre adresate de-a lungul timpului reprezentantilor Baneasa Investments pentru o intalnire cu omul de afaceri nu au avut succes. Asadar, cum a reusit Popoviciu sa construiasca un imperiu imobiliar estimat la cateva miliarde de euro? <\/p>\n

Si, mai departe, in ce masura poate fi el considerat, alaturi de Tiriac sau Patriciu, un model intr-o societate romaneasca unde tranzitia prelungita a facut ca averile sa se construiasca greu, iar cand s-au construit, asupra legalitatii multora dintre ele au planat suspiciuni? Mai ales ca Popoviciu n-a fost scutit deloc de controverse, alimentate de relatii cu politicieni, ca si de modul cum a reusit sa obtina terenul, reprezentand 1% din suprafata Bucurestiului, unde se ridica proiectul Baneasa. <\/p>\n

Baiatul domnului profesor<\/strong>
\nCu o privire patrunzatoare, un stil apasat de a vorbi si o atentie deosebita la detalii, Popoviciu nu se fereste sa foloseasca superlative cand vine vorba de oamenii sai de incredere sau de proiectele imobiliare, spun cei care au intrat in contact cu el. Ei il descriu ca pe un om intotdeauna elegant, consumator de produse de lux, dar care nu se fereste sa declare ca ii place la fel de mult sa manance casul pe care i-l aduce un taran de la Sibiu. <\/p>\n

Popoviciu este un om de afaceri controversat, fiind considerat un apropiat al primarului Capitalei Adriean Videanu si acuzat de acest lucru de catre unii dintre adversarii politici ai acestuia, precum primarul sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cititi aici care sunt afacerile lui Popoviciu si ale partenerului sau de afaceri Radu Dimofte<\/a>\u00a0<\/p>\n

Legaturile cu mediul politic<\/a><\/p>\n

O\u00a0reteta simpla: terenuri si afaceri cu statul<\/a><\/p>\n

Cine sunt colaboratorii miliardarului<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

Legaturile lui cu mediul politic si de afaceri nu se opresc insa aici. Asocierea cu Universitatea de Agronomie pentru dezvoltarea proiectului Baneasa (o miza care a atras atentia multor moguli imobiliari, precum Gheorghe Becali), faptul ca este nasul de cununie al lui Ionut Costea<\/strong> (presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte si cumnatul liderului PSD Mircea Geoana<\/strong>) si decizia guvernatorului Mugur Isarescu<\/strong> de a achizitiona un apartament in cadrul zonei rezidentiale a proiectului Baneasa sunt alte exemple care au generat speculatii cu privire la felul cum legaturile lui Popoviciu din mediul politic si de business i-au sustinut afacerile. <\/p>\n

Cum a ajuns insa Gabriel Popoviciu de la compania de birotica si tehnica de calcul infiintata la inceputul anilor ’90 la un imperiu de afaceri evaluat de unii dintre consultanti la mai multe miliarde de euro? <\/p>\n

Una dintre retetele omului de afaceri alaturi de partenerii sai, in special Radu Dimofte, dar si Nicolae Badea<\/strong>, presedintele clubului de fotbal Dinamo, a fost extinderea permanenta a ariei de activitate in domeniul comertului, al serviciilor sau in imobiliare, Popoviciu fiind un obisnuit al targurilor imobiliare de la Cannes (MAPIC si MIPIM sunt cele mai importante evenimente anuale de profil din Europa in domeniul comercial si, respectiv, al proiectelor de cladiri de birouri sau proiecte integrate). <\/p>\n

De alfel, proiectul Baneasa Shopping City a fost promovat in cadrul MAPIC din toamna anului 2007, acolo fiind semnate si contractele cu unele dintre lanturile de magazine ce au devenit ancorele principale ale complexului, potrivit declaratiilor oficialilor. <\/p>\n

Popoviciu este acum presedinte al consiliului de administratiei al companiei care detine franciza si opereaza magazinul IKEA din complexul Baneasa si controleaza prin intermediul mai multor companii offshore francizele pentru lanturile de restaurante KFC si Pizza Hut, considerate, potrivit informatiilor vehiculate in piata, printre cele mai profitabile la nivel mondial. <\/p>\n

Cele doua companii prin care sunt operate retelele de restaurante – American Restaurant System si US Food Network – inregistrasera in anul 2006, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor, un profit cumulat de 4,5 mil. euro la afaceri de 34 de milioane. Pentru comparatie, McDonald’s, cel mai mare operator de restaurante din Romania, a avut in aceeasi perioada un profit cu aproape 20% mai mare, in conditiile unor afaceri aproape duble. <\/p>\n

O alta directie de dezvoltare <\/strong>importanta pentru Gabriel Popoviciu si partenerul sau de afaceri Radu Dimofte a fost sectorul hotelier<\/strong>. Portofoliul controlat de cei doi oameni de afaceri, prin mai multe companii offshore, cuprinde cinci hoteluri, a caror capacitate insumeaza 1.031 de camere, ceea ce ii situeaza astfel printre cei mai importanti proprietari de hoteluri romani. Portofoliul este unul dintre cele mai valoroase din Romania, datorita pozitiei acestor hoteluri in Capitala. <\/p>\n

Hotelurile din Bucuresti controlate de Gabriel Popoviciu sunt fostul Dorobanti, fostul Parc si fostul Turist. Spre deosebire de George Copos, care a achizitionat Ath\u00e9n\u00e9e Palace dupa ce acest hotel era deja integrat in lantul hotelier Hilton, proprietatile lui Popoviciu au fost privatizate, renovate si ulterior intrate in parteneriat cu un lant international. Cel mai cunoscut dintre hoteluri este Howard Johnson, fostul Dorobanti, deoarece este si singurul din portofoliul sau clasificat la cinci stele, si bine pozitionat in geografia Capitalei. <\/p>\n

Conform unei clasificari valorice a hotelurilor acceptate international, o camera de cinci stele intr-un hotel dintr-o capitala poate avea o valoare intre 100.000 si 160.000 de euro, depinzand de facilitatile hotelului, de pozitionare si de piata imobiliara. Conform acestei clasificari, hotelul Howard Johnson valoreaza intre 30 si 45 de milioane de euro. Celelalte doua hoteluri din Bucuresti ale omului de afaceri, Best Western Parc si Ramada Plaza, se apropie impreuna de aceasta valoare, cel putin deocamdata. <\/p>\n

Hotelul Parc, care a fost primul hotel romanesc intrat intr-un lant international, la inceputul anilor 2000, este deocamdata clasificat la trei stele si inrolat in reteaua Best Western, coordonata la nivel local de Malin Malineanu. Hotelul, care valoreaza conform aceleiasi clasificari in jur de 25 de milioane de euro, la fel ca si fostul hotel Turist, va intra intr-un proces de renovare pentru a fi reclasificat la patru stele si incadrat in noul complex Ramada Plaza, care va fi operational la sfarsitul lui 2009. <\/p>\n

Cele doua hoteluri vor deveni, asadar, din nou un complex, asa cum au fost pana la privatizarea din anii ’90. Turist si Parc erau inainte de 1990 componente ale Centrului National de Invatamant in Turism si singurele hoteluri aflate direct in subordinea Ministerului Turismului, de unde au fost si privatizate. <\/p>\n

Strategia de unire a celor doua hoteluri intr-un sigur complex a fost urmatorul obiectiv al lui Gabriel Popoviciu dupa lansarea Howard Johnson si mai ales dupa obtinerea drepturilor de franciza asupra brandurilor hoteliere ale lantului Wyndham, coordonate la nivel local de Tinu Sebesanu<\/strong> si compania de consultanta Trend Hospitality. “Era normal ca, fiind acelasi proprietar, cele doua hoteluri sa se transforme intr-un complex, pentru a aduce valoare mai mare pe piata”, spunea Tinu Sebesanu anul trecut, cand pregatea lansarea primei parti a Ramada Plaza.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cititi aici care sunt afacerile lui Popoviciu si ale partenerului sau de afaceri Radu Dimofte<\/a>\u00a0<\/p>\n

Legaturile cu mediul politic<\/a><\/p>\n

O\u00a0reteta simpla: terenuri si afaceri cu statul<\/a><\/p>\n

Cine sunt colaboratorii miliardarului<\/a><\/p>\n

Hotelurile din portofoliul lui Gabriel Popoviciu au fost achizitionate pe rand, incepand din 1995 si pana anul trecut, spre deosebire de practica altor hotelieri romani, care si-au stabilit portofoliul la celebrele licitatii din 2001, de pe vremea fostului ministru al turismului, Dan Matei Agathon. <\/p>\n

Ultima achizitie a lui Gabriel Popoviciu este hotelul Neptun din statiunea cu acelasi nume, castigat anul trecut la licitatia organizata de AVAS, pentru 7 milioane de euro. Acum, Trend Hospitality se ocupa de vanzarea sau eventual vanzarea in leasing a acestui hotel, desi initial oficialii companiei declarasera ca vor afilia hotelul Neptun unui brand Wyndham. <\/p>\n

Cea mai valoroasa componenta a imperiului de afaceri al lui Gabriel Popoviciu este insa cea imobiliara. Popoviciu controleaza acum alaturi de partenerii sai, potrivit estimarilor din piata imobiliara, peste 50.000 de metri patrati de spatii comerciale (la parterul unor blocuri sau in cladiri de sine statatoare) – prin companii precum Comaliment, Meteor, Universal sau Practic, numele cu cea mai mare rezonanta printre bucuresteni fiind magazinul Big Berceni din sudul orasului sau asa-numitul Pavilion H din parcul Herastrau. La o valoare de 3.000 de euro pe metrul patrat, portofoliul de spatii comerciale este estimat la 150-200 mil. euro. <\/p>\n

Cladirea de birouri Dorobanti 239, actualul sediu central al celei mai mari companii de pe piata – Petrom, este una dintre vedetele portofoliului pe care il detine omul de afaceri. Pentru cladirea dezvoltata de una dintre firmele lui Popoviciu a fost semnat un contract de vanzare in 2005, insa din varii motive tranzactia nu a fost finalizata, astfel incat cele doua parti au ajuns la proces. <\/p>\n

Pare ciudat, insa amanarea vanzarii unui imobil de birouri are sens din punct de vedere economic, chiar si in conditiile unor penalitati de ordinul a 1-2 mil. euro, avand in vedere cresterea accelerata a preturilor. Avand in vedere preturile la care s-au facut ultimele tranzactii de pe piata imobiliara, valoarea imobilului de birouri Dorobanti 239 ar putea depasi 30 de milioane de euro. <\/p>\n

Un alt activ important al grupului de firme Alltrom, controlat de Gabriel Popoviciu si Radu Dimofte este, potrivit informatiilor vehiculate pe piata imobiliara, parcul industrial Metav, situat tot in zona de nord a Capitalei, in apropierea aeroportului Baneasa, si avand o suprafata construita de aproape 61.000 de metri patrati, conform datelor companiei care administreaza proiectul. <\/p>\n

In plus, un consortiu de firme detinute de Radu Dimofte, Gabriel Popoviciu si Sorin Creteanu (proprietarul Comnord, compania care construieste printre altele proiectul Baneasa) a castigat in urma cu aproape doi ani licitatia pentru a construi un mall de aproximativ 120 de milioane de euro pe locul fostei Piete Obor, printre concurentii sai aflandu-se la momentul respectiv germanii de la ECE Projektmanagement sau turcii de la Anchor Grup, proprietar al Bucuresti Mall si Plaza Romania. <\/p>\n

Terenuri si afaceri cu statul<\/strong>
\nCel mai valoros activ al grupului de firme al lui Gabriel Popoviciu este insa de departe proiectul Baneasa. O afacere evaluata de consultantii imobiliari la cel putin 2 miliarde de euro, estimarile cele mai optimiste mergand chiar pana la 3 sau chiar 4 miliarde de euro in momentul finalizarii sale in anul 2015. Inceput in anul 2000, proiectul Baneasa a fost mult timp subiect de discutii si dispute, miza principala fiind reprezentata de terenul de peste 220 de hectare detinut de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti (USAMVB) si care inseamna aproximativ 1% din suprafata Bucurestiului. <\/p>\n

Terenul a intrat si in atentia altor investitori romani, printre care s-a aflat si omul de afaceri Gheorghe Becali, patronul echipei de fotbal Steaua. Oferta lui Becali a fost considerata neserioasa de catre conducerea Universitatii, astfel ca pana la urma a fost ales parteneriatul cu grupul de firme controlat de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. “Intr-o astfel de afacere nu te asociezi cu oricine. Asocierea s-a facut cu fiul unui profesor care a predat la noi, Bogdan Popoviciu. (…) Ne-am gandit la un lucru elementar: poate fiul sa-si bata joc de munca tatalui sau?”, isi justifica decizia, intr-un interviu in urma cu trei ani, Ioan Alecu, rectorul Universitatii Agricole. Pana acum, Universitatea (care detine 49,88% din dezvoltatorul proiectului, compania Baneasa Investments, potrivit informatiilor disponibile) a primit in fiecare an o suma de 560.700 de dolari, valoarea urmand sa creasca din acest an odata cu trecerea pe profit a dezvoltatorului imobiliar. <\/p>\n

Nu doar modul cum a fost stabilit parteneriatul a fost adus in discutie de contestatarii proiectului, ci si implicarea institutiilor statului, care a primit din partea dezvoltatorului imobiliar, ca donatie, mai multe zeci de hectare pe care Primaria Sectorului 1 a realizat lucrari de infrastructura. “Intr-un fel sau altul, toate afacerile mari din Romania au avut si beneficii de pe urma statului, fie ca a fost vorba de stergerea sau de amanarea platii unor datorii sau de alte facilitati.” Important este daca aceia care au beneficiat au reusit sa creeze ceva si sa faca afaceri adevarate”, considera un bancher de pe piata locala. Poate cel mai cunoscut exemplu in acest sens este Dinu Patriciu, care indiferent de disputa generata de ajutorul statului prin convertirea datoriilor rafinariei Petromidia in obligatiuni, a reusit sa transforme afacerea dintr-una care pierdea un milion de dolari pe zi intr-una evaluata anul trecut la 3 miliarde de dolari. Pare mult, insa comparativ cu alte afaceri din regiune, romanii sunt inca in urma.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cititi aici care sunt afacerile lui Popoviciu si ale partenerului sau de afaceri Radu Dimofte<\/a>\u00a0<\/p>\n

Legaturile cu mediul politic<\/a><\/p>\n

Cine sunt colaboratorii miliardarului<\/a><\/p>\n

“Suntem intr-o faza timpurie a capitalismului de piata, e normal sa nu avem multi miliardari si afacerile sa fie mai mici ca amploare – averile se construiesc greu, e nevoie de timp, iar pana una – alta oamenii de afaceri romani sunt tentati de profitul pe termen scurt, care vine mai ales din zona imobiliara. Familiile de capitalisti se creeaza intr-un orizont mare de timp, iar traditia capitalista a tarii noastre e inca extrem de firava”, crede consultantul financiar Bogdan Baltazar. <\/p>\n

Imobiliarele reprezinta intr-adevar unul dintre punctele comune ale miliardarilor romani, fie ca au mizat de la inceput pe potentialul acestui segment sau doar dupa ce si-au vandut partial sau complet afacerile. “Antreprenorii romani care au vandut o afacere beneficiaza de o piata financiara destul de slaba, ceea ce i-a determinat sa investeasca in domeniul imobiliar”, considera Bogdan Belciu, director general al AT Kearney Romania, care recunoaste ca exista si investitori care s-au lansat in start-up-uri cu mari perspective, abordand segmente cu potential si insuficient exploatate. <\/p>\n

Interesul pentru sectorul imobiliar pare insa absolut normal, multiplicarea capitalurilor investite fiind extrem de atractiva, potrivit analistilor, in conditiile in care perceptia asupra riscurilor este relativ scazuta. Sau, dupa cum a explicat un consultant imobiliar care a tinut sa isi pastreze anonimatul, “oricare miliardar a intrat pana la urma in imobiliare. Sunt unii, precum Popoviciu sau Becali, care au facut miliardul din imobiliare”. Iar aici e vorba de dorinta de a castiga repede si fara riscuri. “Cel putin dublu, dar repede, azi-maine, daca e dublu peste trei ani deja nu ma mai intereseaza – asta e filozofia mea de business”, declara Gheorghe Becali intr-un interviu pentru BUSINESS Magazin. Becali, care a inceput sa investeasca in terenuri din 1991, apreciaza ca “nordul Capitalei va fi un fel de Beverly Hills” in materie de piata imobiliara. “E clar ca oamenii cei mai bogati se duc spre nord, deja jocurile sunt facute acum”, spune patronul Stelei, care sustine ca are deja in zona teren de cel putin 200 de hectare pe care vrea sa ridice blocuri de locuinte de lux, “pentru ca altfel nu-ti poti scoate banii dati pe teren”. <\/p>\n

Lista marilor investitori in imobiliare este considerabila, find completata de alti oameni de afaceri la fel de discreti, precum Dan Adamescu, proprietarul Unirea Shopping Center din Bucuresti – o afacere evaluata la cel putin 350-400 de milioane de euro – si al proiectelor de birouri City Business Center si International Business Center, dar si al mai multor zeci de cladiri si alte proprietati in Capitala si in provincie. Liviu Tudor este la randul sau un investitor foarte discret, care detine doua proiecte de birouri de anvergura de pe piata Capitalei, Novo Park si Westgate Park. <\/p>\n

Imobiliarele nu sunt singurul element comun al retetei celor mai bogati romani, crede consultantul Bogdan Baltazar, ci mai ales faptul ca fiecare a mers pe un drum pe care a stiut sa-l vada inaintea altora. “Tiriac s-a concentrat pe banking la inceput, acum se orienteaza si el spre afaceri mai diversificate; Patriciu e petrolist si a gasit aceasta oportunitate unica pe care a stiut sa o fructifice frumos la momentul oportun; Popoviciu s-a concentrat pe imobiliare, iar strategia lui nu a fost rea nici ea deloc.” <\/p>\n

Managerii miliardelor<\/strong>
\nDintre oamenii cei mai bogati ai momentului, Gheorghe Becali a ramas poate singurul care proclama ca nimeni nu poate administra afacerile mai bine ca el, in numele principiului “am vazut ca daca nu ma implic eu personal, nu se poate”. Tiriac, Patriciu sau Popoviciu au avut insa grija sa aleaga manageri de top, recrutati de la alte companii, adusi din strainatate sau formati de la zero, carora sa le incredinteze afacerile.
\nEste cazul lui Tinu Sebesanu, cel care coordoneaza activitatea din domeniul hotelier a grupului de firme al lui Popoviciu, sau al britanicului Michael Lloyd, fost sef pentru Romania pana in anul 2000 al consultantului in imobiliare Jones Lang LaSalle, cel care a contribuit la conturarea proiectului Baneasa si a altor activitati imobiliare. <\/p>\n

Sebesanu a lucrat cu Gabriel Popoviciu inca din 2001, participand la lansarea pe piata a hotelului Howard Johnson, precum si a restaurantelor Benihama si Avalon din cadrul hotelului. Inainte, Tinu Sebesanu s-a ocupat tot de afaceri din portofoliul lui Gabriel Popoviciu, mai precis de restaurantele Casa Doina si retelele Pizza Hut si KFC. Sebesanu a trecut apoi de la conducerea hotelului la coordonarea tuturor managerilor care conduc hoteluri Ramada sau Howard Johnson (indiferent de proprietar), precum si a proiectelor viitoare.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cititi aici care sunt afacerile lui Popoviciu si ale partenerului sau de afaceri Radu Dimofte<\/a>\u00a0<\/p>\n

Legaturile cu mediul politic<\/a><\/p>\n

O\u00a0reteta simpla: terenuri si afaceri cu statul<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Intre timp, Sebesanu si-a dezvoltat propria afacere, dupa ce a obtinut pentru Romania masterfranciza pentru restaurantul Hard Rock, prin compania sa Midi Development. Restaurantul s-a deschis la inceputul acestui an in parcul Herastrau, dupa o investitie de 2,4 milioane de euro, si se intinde pe o suprafata de 2.000 de metri patrati, inchiriata de la Gabriel Popoviciu. Restaurantul Hard Rock (care are 320 de locuri in interior si 180 de locuri pe terasa) va fi unicul din Romania, dupa cum spune Tinu Sebesanu, in alte orase din tara urmand a se deschide baruri Hard Rock. Lista “oamenilor lui Popoviciu” s-a completat din anul 2006 cu Ali Erg\u00fcn Ergen, cel care a condus cele doua mall-uri din Capitala ale grupului turcesc Fiba (Bucuresti Mall si Plaza Romania) si care a devenit responsabil pentru proiectul Baneasa Shopping City.\u00a0 “Am discutat de-a lungul timpului cu multi oameni de afaceri si pot spune ca masura lor este data de managerii de care se inconjoara, de avocatii care il reprezinta”, adauga bancherul citat mai sus, care nu a dorit sa ofere mai multe detalii. <\/p>\n

Atragerea celor mai buni manageri din domeniu sau formarea unora de la zero a fost si unul dintre elementele de baza ale strategiei lui Ion Tiriac. “Am apreciat intotdeauna modul in care el a ales sa isi conduca afacerile: a recrutat cu atentie manageri foarte bine pregatiti profesional, dar si uman, i-a cointeresat material in proiectele sale si le-a acordat incredere si libertate de actiune, fiind convins de potentialul lor de a obtine cele mai bune rezultate pentru companie”, comenteaza George Mucibabici de la Deloitte Romania. <\/p>\n

Pe lista lui Tiriac s-au aflat Radu Merica (in prezent vicepresedinte al Camerei de Comert romano-germane si sef al dezvoltatorului si operatorului german de centre comerciale ECE) si Anca Ioan (fost sef al biroului local al companiei de consultanta in strategie Roland Berger) – adica fostul, respectiv actualul CEO al Tiriac Holdings. <\/p>\n

In cazul lui Dinu Patriciu, lista de manageri e si mai mare, grupul Rompetrol fiind o adevarata pepiniera in care au fost formati manageri importanti, dar unde a fost stimulata in mod deosebit latura antreprenoriala a fiecaruia dintre acestia. Dorin Gherman, Florin Andrei, Emilia Ciucan, adica fosti angajati de top din cadrul grupului Rompetrol, au acum afaceri in domenii variate de activitate, de la consultanta si comert pana la industrie.
\nRevenind la Ion Tiriac, strategia omului de afaceri care si-a inceput afacerile din tara dupa Revolutie cu cele aproximativ 100 de milioane de marci germane stranse pana atunci in strainatate a marcat o alta premiera – asocierea cu mari jucatori internationali, cu un puternic know-how in domeniu. Ramane celebra in acest sens expresia fostului tenismen, prin care isi justifica aceasta decizie: “am fost indeajuns de destept sa imi dau seama ca sunt prost”. <\/p>\n

Chiar daca Ion Tiriac era probabil omul de afaceri roman caruia i se deschideau cele mai multe usi la nivelul top managementului din multinationale, munca de convingere a investitorilor straini nu a fost deloc usoara. Putini stiu ca Tiriac a fost cel care a construit pe banii sai primul magazin cash & carry Metro (situat in Otopeni), pentru a dovedi grupului german ca piata romaneasca are potential. Din 1996, anul deschiderii primului sau magazin, Metro a avut in fiecare an vanzari peste estimari si a ajuns la nivelul anului trecut la afaceri de aproape 2 miliarde de euro in Romania, fiind prezent nu doar prin divizia sa de cash & carry, ci si prin intermediul hipermarketurilor Real sau al diviziei de IT. <\/p>\n

Comertul a fost una dintre tintele predilecte ale fostului tenisman, omul de afaceri dezvoltand, in paralel cu reteaua Metro Cash & Carry Romania (din care detine 15%), o puternica divizie auto, care la nivelul anului trecut a vandut peste 38.000 de masini, potrivit datelor disponibile, cu o valoare cumulata de peste jumatate de miliard de euro. “Comertul este relativ usor. Sa produci, sa construiesti (centre comerciale, locuinte – n. red.) este greu”, rezuma Radu Merica, fostul sef al Tiriac Holding. Grupul de firme al lui Ion Tiriac a inceput inca dinainte de plecarea lui Merica, in urma cu aproape trei ani, sa achizitioneze terenuri, ajungand acum la un portofoliu estimat de Anca Ioan la peste doua milioane de metri patrati de terenuri si avand un plan de investitii de 900 de milioane de euro pana in 2010. <\/p>\n

Modelul romanesc<\/strong>
\nIntrebarea de la inceputul articolului ramane: pot oare magnatii romani sa devina modele pentru societatea romaneasca, in genul unui Bill Gates, pana nu de mult cel mai bogat om din lume, dar filantrop faimos si potential exemplu pentru un tanar care isi construieste un start-up? Consultantii sunt, cel putin la o prima vedere, circumspecti. “Rolul miliardarului roman in viata sociala este inca destul de mic si suntem inca departe de exemplul american, unde cei mai bogati oameni din lume si-au donat averea in scopuri sociale”, este de parere Bogdan Belciu de la AT Kearney. “Convingerea mea este insa ca omul de afaceri are responsabilitatea sociala si morala de a da ceva inapoi societatii pentru banii pe care ii face. Suntem inca in momentul in care acoperim lipsuri, iar caritatea ramane pe locul al doilea”, adauga George Mucibabici de la Deloitte, apreciind ca in primul rand este important ca oamenii de afaceri sa investeasca in profesionisti si in servicii de business de calitate in loc sa investeasca in masini personale scumpe. Insa, considera Mucibabici, fenomenul de responsabilizare se va accentua odata cu maturizarea mediului de afaceri, dar si a mentalitatii oamenilor in general, “care vor cere si vor forta responsabilizarea companiilor”.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cititi aici care sunt afacerile lui Popoviciu si ale partenerului sau de afaceri Radu Dimofte<\/a>\u00a0<\/p>\n

Legaturile cu mediul politic<\/a><\/p>\n

O\u00a0reteta simpla: terenuri si afaceri cu statul<\/a><\/p>\n

Cine sunt colaboratorii miliardarului<\/a><\/p>\n

Potrivit lui Radu Stoicoviciu de la PricewaterhouseCoopers, aceasta lipsa de maturizare a mediului economic, determinata de intarzierea cu care Romania a parcurs tranzitia fata de tarile vecine, explica si diferentele de anvergura dintre oamenii de afaceri din Romania si cei din Cehia sau Ungaria: “Diferentele de acumulari de capital dintre un afacerist din Romania si unul, sa spunem, din Cehia sunt explicabile prin diferentele de dezvoltare la nivel macroeconomic si nu neaparat prin niste atribute speciale ale afaceristilor cehi fata de cei romani”. Legata direct de aceasta lipsa a experientei de a activa intr-o economie de piata cu traditie este lipsa curajului de a investi in afara Romaniei, subliniaza George Mucibabici. Chiar daca exista exemple precum Rompetrol, Mobexpert, Flamingo, care au mizat pe o extindere regionala sau chiar in vestul Europei (achizitia de catre Rompetrol a companiei franceze Dyneff), in comparatie cu firmele poloneze sau maghiare care au facut achizitii in afara tarii, numarul si anvergura extinderilor par infime. <\/p>\n

Iar aceasta face ca, in cele din urma, tot mai multi dintre cei care pot fi considerati miliardari in Romania sau cei care au sanse sa intre pe lista miliardarilor sa fie validati ca atare in urma vanzarii afacerilor pe care le detin sau eventual prin achizitia unor afaceri locale, si nu prin patrunderea pe alte piete. Asa s-a intamplat cu Dinu Patriciu, care a intrat anul acesta pe lista Forbes a celor mai bogati oameni din lume, cu o avere estimata la 2,5 miliarde de dolari, dupa ce a vandut 75% din Rompetrol catre KazMunaiGaz. Zoltan Teszari, proprietarul RCS&RDS – afacere evaluata la 1,65 de miliarde de euro, conform topului ZF al celor mai valoroase companii din Romania – ar fi confirmat si el ca miliardar de o eventuala vanzare a companie pe care a fondat-o. Si nici Gabriel Popoviciu nu este strain de o astfel de idee, potrivit informatiilor din piata, avand in vedere numarul mare de afaceri in care este implicat. <\/p>\n

Daca actualii miliardari s-au bazat in principal pe petrol, comert, telecom si mai ales pe investitiile imobiliare, de unde ar putea proveni insa viitorii miliardari? Epoca marilor averi facute usor din real estate pare sa se indrepte acum spre sfarsit, considera analistii. “Piata imobiliara, perceputa ca un domeniu care aduce randamente ridicate in conditiile unui risc redus, va aduce in continuare profituri, insa randamentele se vor reduce. Investitorii sunt acum mult mai atenti la ceea ce cumpara”, sustine Bogdan Georgescu, managing partner al companiei imobiliare Colliers International. Ca atare, nu este exclusa posibilitatea ca antreprenorii romani sa gaseasca succesul pe piete mai putin explorate. “Cele mai mari sanse raman in domeniile dinamice ale momentului sau in domenii care vor castiga importanta in viitor, precum infrastructura, managementul deseurilor sau diverse proiecte de ecologizare”, considera George Mucibabici. <\/p>\n

Diferenta fata de averile realizate pana acum va fi insa una de viteza a acumularii, pentru ca, in lipsa unor tranzactii de proportii prin care o afacere sa fie vanduta pentru o suma impresionanta, o economie care se indreapta spre maturizare nu mai permite imbogatiri rapide. “Rata de multiplicare a capitalurilor din viitor nu va putea egala rata de multiplicare din ultimii ani. Surprizele pot sa apara numai in cazul unor afaceri bazate pe inovatii deosebite (in domeniul IT) sau in cazul unor afaceri cu risc extrem de ridicat (exploatari de resurse minerale care sa conduca la identificarea unor zacaminte extrem de bogate)”, este de parere Radu Stoicoviciu de la PwC. Iar aceasta inseamna ca viitorii miliardari se vor recruta obligatoriu dintre cei ce astazi au deja o baza de pornire solida: “Nu cred ca in viitorul imediat sa apara un miliardar in persoana unui individ necunoscut azi”. <\/p>\n

Au contribuit
\nIuliana Roibu, Ioana Ursu, Ioana Mihai<\/strong> <\/p>\n

\n

O structura complicata<\/a>
\nMiliardarii si imobiliarele<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Deschiderea celui mai mare mall din Romania in aceasta saptamana – Baneasa Shopping City – il aduce din nou in atentie pe Gabriel Puiu Popoviciu. Cum a reusit discretul om de afaceri sa construiasca un imperiu estimat la cateva miliarde de euro si cat de diferit este el fata de alti miliardari romani?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,4129,9724,149,5817,7965],"class_list":["post-10569","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-baneasa","tag-dimofte","tag-investitii","tag-miliardari","tag-popoviciu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10569","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10569"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10569\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31536,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10569\/revisions\/31536"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10569"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10569"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10569"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}