![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5544\/12297853\/4\/shutterstock-167790761.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\nDaniela Nemoianu (Partener Executiv, KPMG \u00een Rom\u00e2nia)<\/p>\n
\nExist\u0103 un consens emergent din partea publicului general c\u0103 trebuie cheltui\u0163i mai mul\u0163i bani pentru infrastructur\u0103, de\u015fi lumea este \u00eenc\u0103 reticent\u0103 s\u0103 bage m\u00e2na \u00een propriul buzunar pentru a pl\u0103ti asemenea proiecte. Cu toate acestea, cea mai serioas\u0103 provocare pentru anul 2014 este aceea de a face pasul critic necesar \u015fi a eficientiza calea parcurs\u0103 de proiecte, de la etapa robust\u0103 de planificare si dezvoltare la achizi\u0163ie, construc\u0163ie \u015fi \u00een cele din urm\u0103 operare, c\u00e2nd se vor sim\u0163i beneficiile proiectului. <\/p>\n
\nuvernul Rom\u00e2niei a parcurs pa\u015fi importan\u0163i de deblocare a obstacolelor acumulate \u00een ultimii 10 ani, de conturare a strategiei \u015fi con\u0163inutului master-planului na\u0163ional de infrastructur\u0103, de modernizare a cadrului legislativ prin noua lege PPP \u015fi reintroducerea standardelor FIDIC \u015fi de optimizare a aloc\u0103rilor de fonduri bugetare \u015fi europene c\u0103tre priorit\u0103\u0163ile pe termen mediu \u015fi lung. Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 \u0163in\u0103 cont c\u0103 propriile proiecte de infrastructur\u0103 sunt supuse unor presiuni competitive enorme \u00een contextul european \u015fi global, \u00een privin\u0163a accesului la finan\u0163are, interesului marilor contractori \u015fi disponibilit\u0103\u0163ii resurselor specializate.<\/p>\n
\nINVESTI\u0162IILE STIMULEAZ\u0102 CRE\u015eTEREA
\nLa nivel mondial se consider\u0103 c\u0103 infrastructura este calea spre dezvoltarea economic\u0103. Suntem sub semnul \u201eRevolu\u0163iei Infrastructurii\u201e. Conform calculelor realizate de Banca Mondial\u0103, o cre\u015ftere de 10% \u00een sumele alocate sectorului infrastructurii poate conduce la o cre\u015ftere de 1% \u00een produc\u0163ia unei \u0163\u0103ri.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nNevoile sunt mari. Asia va avea probabil nevoie de investi\u0163ii \u00een valoare de 11 trilioane USD \u00een infrastructura de baz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030. \u00cen Africa Subsaharian\u0103 num\u0103rul proiectelor bancabile a crescut \u00een mod constant \u015fi este \u00een prezent cea mai mare regiune care beneficiaz\u0103 de credite pentru infrastructur\u0103 acordate de International Finance Corporation.<\/p>\n
\nCompaniile interna\u0163ionale din domeniul infrastructurii continu\u0103 s\u0103 se concentreze pe noi pie\u0163e din afara Europei \u015fi Americii de Nord pentru a-\u015fi dezvolta afacerile. Concuren\u0163a, stimulat\u0103 de credite interne pentru export, dezvoltare regional\u0103 \u015fi institu\u0163ii de finan\u0163are multilateral\u0103, se intensific\u0103 \u00een Asia, Africa \u015fi America Latin\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce companiile trec de grani\u0163ele pie\u0163elor lor tradi\u0163ionale pentru a dezvolta proiecte \u015fi a vinde materiale \u00een regiuni cu dezvoltare rapid\u0103. Am putut vedea o cre\u015ftere a ie\u015firilor de capital de la investitori din Japonia, Coreea de Sud \u015fi China, care \u015fi-au f\u0103cut o intrare agresiv\u0103 pe pie\u0163ele globale profitabile, \u015fi ne a\u015ftept\u0103m ca aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 s\u0103 continue dup\u0103 2014.<\/p>\n
\nUna dintre tendin\u0163ele identificate de noi pentru 2013 care \u00eenc\u0103 nu s-a materializat este emergen\u0163a unor noi modele de infrastructur\u0103 care s\u0103 recunoasc\u0103 mai bine obiectivele pe termen lung \u015fi valoarea ciclului de via\u0163\u0103. \u00cen timp ce structura de proprietate asupra activelor se diversific\u0103 \u015fi a fost inclus\u0103 \u00een tendin\u0163ele subliniate de noi, \u00eenc\u0103 mai trebuie s\u0103 a\u015ftept\u0103m apari\u0163ia unor noi mecanisme de finan\u0163are care s\u0103 diversifice sursele de venituri pentru proiecte.
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nModelele noi de finan\u0163are au o evolu\u0163ie lent\u0103, iar pia\u0163a datoriilor institu\u0163ionale a \u00eenregistrat mai pu\u0163ine progrese dec\u00e2t s-a anticipat. \u00cen condi\u0163iile \u00een care num\u0103rul tranzac\u0163iilor va cre\u015fte conform a\u015ftept\u0103rilor, capacitatea pie\u0163elor financiare se va afla sub o puternic\u0103 presiune. Dac\u0103 la aceasta se adaug\u0103 nevoia de finan\u0163are a proiectelor complexe, ca de exemplu centrale nucleare \u015fi c\u0103i ferate de mare vitez\u0103, atunci noi modele va trebui concepute.<\/p>\n
\nTENDIN\u0162E DEJA PREZENTE \u015eI TENDIN\u0162E EMERGENTE \u00ceN 2014
\nAnul trecut KPMG a identificat 10 tendin\u0163e care schimb\u0103 peisajul infrastructurii. Pentru a reflecta natura evolutiv\u0103 a acestui sector, am structurat lista pentru anul 2014 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 discut\u0103m acele tendin\u0163e care \u00eenc\u0103 sunt relevante \u015fi noile tendin\u0163e care au ap\u0103rut \u015fi care vor avea impact anul acesta.<\/p>\n
\nTENDIN\u0162A 1
\nLUMEA VA PL\u0102TI, DAR C\u00c2\u0162I \u00ce\u015eI POT PERMITE?
\nEste nevoie de mai mul\u0163i bani pentru infrastructur\u0103, dar exist\u0103 totu\u015fi un num\u0103r limitat de surse. Taxele rutiere, impozitele, biletele de drum \u015fi comisioanele sunt cele mai obi\u015fnuite. Costul proiectelor de infrastructur\u0103 continu\u0103 s\u0103 reprezinte o problem\u0103 major\u0103, \u00een timp ce guvernele \u00eencearc\u0103 s\u0103 arunce povara cheltuielilor asupra utilizatorului final, iar reducerea costurilor continu\u0103 s\u0103 fie un subiect tot mai aprins.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nIn 2014 trebuie luate decizii politice dificile, pe m\u0103sur\u0103 ce costurile ascendente ale energiei pentru consumatorii casnici \u015fi cre\u015fterea tarifelor ce dep\u0103\u015fe\u015fte nivelul infla\u0163iei au atras aten\u0163ia publicului asupra costurilor pe care le implic\u0103 proiectele de infrastructur\u0103. Consumatorii din economiile \u00een proces de redresare \u00eenc\u0103 simt urm\u0103rile crizei financiare \u015fi fac eforturi s\u0103 \u0163in\u0103 pasul. Pe de alt\u0103 pare, datorit\u0103 clasei mijlocii \u00een cre\u015ftere de pe pie\u0163ele \u00een rapid\u0103 dezvoltare, precum India \u015fi Nigeria, proiectele \u00een infrastructur\u0103 \u00eencep s\u0103 devin\u0103 mai abordabile \u00een aceste \u0163\u0103ri care sunt mai deschise fa\u0163\u0103 de noi modele de implementare.<\/p>\n
\n\u00cen efortul lor de a face fa\u0163\u0103 cererii tot mai mari \u015fi de a identifica surse de finan\u0163are a infrastructurii, multe guverne recunosc c\u0103 nu se descurc\u0103 singure. Aici poate interveni sectorul privat prin identificarea \u00een mod proactiv a unor poten\u0163iale solu\u0163ii. Comunicarea joac\u0103, de asemenea, un rol important. Guvernele \u015fi media \u00eenc\u0103 se lupt\u0103 s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a dintre finan\u0163area unui proiect de c\u0103tre beneficiar \u015fi finan\u0163area prestatorului care realizeaz\u0103 proiectul (funding vs. financing). Odat\u0103 ce publicul general \u00een\u0163elege aceste nuan\u0163e, discu\u0163ia poate merge mai departe.<\/p>\n
\nLa nivel global, trebuie depuse \u00eenc\u0103 eforturi pentru a reflecta cu acurate\u0163e beneficiile pe termen lung \u015fi valoarea ad\u0103ugat\u0103 de dezvoltarea infrastructurii – \u00een mod special printr-o analiz\u0103 mai ampl\u0103 a \u00eentregului impact economic \u015fi prin sublinierea leg\u0103turii critice dintre infrastructur\u0103 \u015fi cre\u015fterea\/competitivitatea economic\u0103. Existen\u0163a unor date robuste va oferi guvernelor mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een a realiza investi\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care acestea doresc mai mult\u0103 vizibilitate asupra modului \u00een care banii sunt cheltui\u0163i pentru infrastructura public\u0103, ceea ce ofer\u0103 publicului, la r\u00e2ndul s\u0103u, mai mare \u00eencredere \u00een procesul decizional politic. Aceast\u0103 abordare va optimiza asumarea responsabilit\u0103\u0163ii, calitatea dezbaterilor publice asupra infrastructurii \u015fi va permite o g\u00e2ndire pe termen mai lung.
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nModelele noi de finan\u0163are au o evolu\u0163ie lent\u0103, iar pia\u0163a datoriilor institu\u0163ionale a \u00eenregistrat mai pu\u0163ine progrese dec\u00e2t s-a anticipat. \u00cen condi\u0163iile \u00een care num\u0103rul tranzac\u0163iilor va cre\u015fte conform a\u015ftept\u0103rilor, capacitatea pie\u0163elor financiare se va afla sub o puternic\u0103 presiune. Dac\u0103 la aceasta se adaug\u0103 nevoia de finan\u0163are a proiectelor complexe, ca de exemplu centrale nucleare \u015fi c\u0103i ferate de mare vitez\u0103, atunci noi modele va trebui concepute.<\/p>\n
\nTENDIN\u0162E DEJA PREZENTE \u015eI TENDIN\u0162E EMERGENTE \u00ceN 2014
\nAnul trecut KPMG a identificat 10 tendin\u0163e care schimb\u0103 peisajul infrastructurii. Pentru a reflecta natura evolutiv\u0103 a acestui sector, am structurat lista pentru anul 2014 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 discut\u0103m acele tendin\u0163e care \u00eenc\u0103 sunt relevante \u015fi noile tendin\u0163e care au ap\u0103rut \u015fi care vor avea impact anul acesta.<\/p>\n
\nTENDIN\u0162A 1
\nLUMEA VA PL\u0102TI, DAR C\u00c2\u0162I \u00ce\u015eI POT PERMITE?
\nEste nevoie de mai mul\u0163i bani pentru infrastructur\u0103, dar exist\u0103 totu\u015fi un num\u0103r limitat de surse. Taxele rutiere, impozitele, biletele de drum \u015fi comisioanele sunt cele mai obi\u015fnuite. Costul proiectelor de infrastructur\u0103 continu\u0103 s\u0103 reprezinte o problem\u0103 major\u0103, \u00een timp ce guvernele \u00eencearc\u0103 s\u0103 arunce povara cheltuielilor asupra utilizatorului final, iar reducerea costurilor continu\u0103 s\u0103 fie un subiect tot mai aprins.<\/p>\n
\n\u00cen 2014 trebuie luate decizii politice dificile, pe m\u0103sur\u0103 ce costurile ascendente ale energiei pentru consumatorii casnici \u015fi cre\u015fterea tarifelor ce dep\u0103\u015fe\u015fte nivelul infla\u0163iei au atras aten\u0163ia publicului asupra costurilor pe care le implic\u0103 proiectele de infrastructur\u0103. Consumatorii din economiile \u00een proces de redresare \u00eenc\u0103 simt urm\u0103rile crizei financiare \u015fi fac eforturi s\u0103 \u0163in\u0103 pasul. Pe de alt\u0103 pare, datorit\u0103 clasei mijlocii \u00een cre\u015ftere de pe pie\u0163ele \u00een rapid\u0103 dezvoltare, precum India \u015fi Nigeria, proiectele \u00een infrastructur\u0103 \u00eencep s\u0103 devin\u0103 mai abordabile \u00een aceste \u0163\u0103ri care sunt mai deschise fa\u0163\u0103 de noi modele de implementare.<\/p>\n
\n\u00cen efortul lor de a face fa\u0163\u0103 cererii tot mai mari \u015fi de a identifica surse de finan\u0163are a infrastructurii, multe guverne recunosc c\u0103 nu se descurc\u0103 singure. Aici poate interveni sectorul privat prin identificarea \u00een mod proactiv a unor poten\u0163iale solu\u0163ii. Comunicarea joac\u0103, de asemenea, un rol important. Guvernele \u015fi media \u00eenc\u0103 se lupt\u0103 s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a dintre finan\u0163area unui proiect de c\u0103tre beneficiar \u015fi finan\u0163area prestatorului care realizeaz\u0103 proiectul (funding vs. financing). Odat\u0103 ce publicul general \u00een\u0163elege aceste nuan\u0163e, discu\u0163ia poate merge mai departe.<\/p>\n
\nLa nivel global, trebuie depuse \u00eenc\u0103 eforturi pentru a reflecta cu acurate\u0163e beneficiile pe termen lung \u015fi valoarea ad\u0103ugat\u0103 de dezvoltarea infrastructurii – \u00een mod special printr-o analiz\u0103 mai ampl\u0103 a \u00eentregului impact economic \u015fi prin sublinierea leg\u0103turii critice dintre infrastructur\u0103 \u015fi cre\u015fterea\/competitivitatea economic\u0103. Existen\u0163a unor date robuste va oferi guvernelor mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een a realiza investi\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care acestea doresc mai mult\u0103 vizibilitate asupra modului \u00een care banii sunt cheltui\u0163i pentru infrastructura public\u0103, ceea ce ofer\u0103 publicului, la r\u00e2ndul s\u0103u, mai mare \u00eencredere \u00een procesul decizional politic. Aceast\u0103 abordare va optimiza asumarea responsabilit\u0103\u0163ii, calitatea dezbaterilor publice asupra infrastructurii \u015fi va permite o g\u00e2ndire pe termen mai lung.
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nModelele noi de finan\u0163are au o evolu\u0163ie lent\u0103, iar pia\u0163a datoriilor institu\u0163ionale a \u00eenregistrat mai pu\u0163ine progrese dec\u00e2t s-a anticipat. \u00cen condi\u0163iile \u00een care num\u0103rul tranzac\u0163iilor va cre\u015fte conform a\u015ftept\u0103rilor, capacitatea pie\u0163elor financiare se va afla sub o puternic\u0103 presiune. Dac\u0103 la aceasta se adaug\u0103 nevoia de finan\u0163are a proiectelor complexe, ca de exemplu centrale nucleare \u015fi c\u0103i ferate de mare vitez\u0103, atunci noi modele va trebui concepute.<\/p>\n
\nTENDIN\u0162E DEJA PREZENTE \u015eI TENDIN\u0162E EMERGENTE \u00ceN 2014
\nAnul trecut KPMG a identificat 10 tendin\u0163e care schimb\u0103 peisajul infrastructurii. Pentru a reflecta natura evolutiv\u0103 a acestui sector, am structurat lista pentru anul 2014 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 discut\u0103m acele tendin\u0163e care \u00eenc\u0103 sunt relevante \u015fi noile tendin\u0163e care au ap\u0103rut \u015fi care vor avea impact anul acesta.<\/p>\n
\nTENDIN\u0162A 1
\nLUMEA VA PL\u0102TI, DAR C\u00c2\u0162I \u00ce\u015eI POT PERMITE?
\nEste nevoie de mai mul\u0163i bani pentru infrastructur\u0103, dar exist\u0103 totu\u015fi un num\u0103r limitat de surse. Taxele rutiere, impozitele, biletele de drum \u015fi comisioanele sunt cele mai obi\u015fnuite. Costul proiectelor de infrastructur\u0103 continu\u0103 s\u0103 reprezinte o problem\u0103 major\u0103, \u00een timp ce guvernele \u00eencearc\u0103 s\u0103 arunce povara cheltuielilor asupra utilizatorului final, iar reducerea costurilor continu\u0103 s\u0103 fie un subiect tot mai aprins.<\/p>\n
\n\u00cen 2014 trebuie luate decizii politice dificile, pe m\u0103sur\u0103 ce costurile ascendente ale energiei pentru consumatorii casnici \u015fi cre\u015fterea tarifelor ce dep\u0103\u015fe\u015fte nivelul infla\u0163iei au atras aten\u0163ia publicului asupra costurilor pe care le implic\u0103 proiectele de infrastructur\u0103. Consumatorii din economiile \u00een proces de redresare \u00eenc\u0103 simt urm\u0103rile crizei financiare \u015fi fac eforturi s\u0103 \u0163in\u0103 pasul. Pe de alt\u0103 pare, datorit\u0103 clasei mijlocii \u00een cre\u015ftere de pe pie\u0163ele \u00een rapid\u0103 dezvoltare, precum India \u015fi Nigeria, proiectele \u00een infrastructur\u0103 \u00eencep s\u0103 devin\u0103 mai abordabile \u00een aceste \u0163\u0103ri care sunt mai deschise fa\u0163\u0103 de noi modele de implementare.<\/p>\n
\n\u00cen efortul lor de a face fa\u0163\u0103 cererii tot mai mari \u015fi de a identifica surse de finan\u0163are a infrastructurii, multe guverne recunosc c\u0103 nu se descurc\u0103 singure. Aici poate interveni sectorul privat prin identificarea \u00een mod proactiv a unor poten\u0163iale solu\u0163ii. Comunicarea joac\u0103, de asemenea, un rol important. Guvernele \u015fi media \u00eenc\u0103 se lupt\u0103 s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a dintre finan\u0163area unui proiect de c\u0103tre beneficiar \u015fi finan\u0163area prestatorului care realizeaz\u0103 proiectul (funding vs. financing). Odat\u0103 ce publicul general \u00een\u0163elege aceste nuan\u0163e, discu\u0163ia poate merge mai departe.<\/p>\n
\nLa nivel global, trebuie depuse \u00eenc\u0103 eforturi pentru a reflecta cu acurate\u0163e beneficiile pe termen lung \u015fi valoarea ad\u0103ugat\u0103 de dezvoltarea infrastructurii – \u00een mod special printr-o analiz\u0103 mai ampl\u0103 a \u00eentregului impact economic \u015fi prin sublinierea leg\u0103turii critice dintre infrastructur\u0103 \u015fi cre\u015fterea\/competitivitatea economic\u0103. Existen\u0163a unor date robuste va oferi guvernelor mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een a realiza investi\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care acestea doresc mai mult\u0103 vizibilitate asupra modului \u00een care banii sunt cheltui\u0163i pentru infrastructura public\u0103, ceea ce ofer\u0103 publicului, la r\u00e2ndul s\u0103u, mai mare \u00eencredere \u00een procesul decizional politic. Aceast\u0103 abordare va optimiza asumarea responsabilit\u0103\u0163ii, calitatea dezbaterilor publice asupra infrastructurii \u015fi va permite o g\u00e2ndire pe termen mai lung.
\n <\/p>\n
<\/p>\n
\nTENDIN\u0162A 7
\nTRANSPAREN\u0162A, DIN NOU \u00ceN CENTRUL ATEN\u0162IEI
\nCorup\u0163ia este prezent\u0103 aproape \u00een orice \u0163ar\u0103. \u00cen c\u0103utarea unor noi oportunit\u0103\u0163i de cre\u015ftere, investitorii globali intr\u0103 pe noi pie\u0163e, confrunt\u00e2ndu-se cu noi riscuri. Ceea ce poate p\u0103rea normal \u00een mecanismul de afaceri dintr-o cultur\u0103 poate fi considerat ilegal \u00een alta. Ceea ce ar trebui s\u0103 fie alb \u015fi negru este deseori gri. \u015ei aceast\u0103 realitate nu este valabil\u0103 doar pentru achizi\u0163ii; aici poate fi inclus \u015fi posibilul abuz de putere dominant\u0103 pe pia\u0163\u0103 (monopolul), deteriorarea mediului \u00eenconjur\u0103tor, abuzarea resurselor naturale pentru profituri pe termen scurt etc.<\/p>\n
\nA gestiona aceast\u0103 complexitate este una dintre numeroasele provoc\u0103ri cu care se vor confrunta \u00een 2014 guvernele, investitorii \u015fi consultan\u0163ii acestora. Aceasta, \u00eempreun\u0103 cu nevoia de a demonstra existen\u0163a valorii pentru bani a proiectelor, explic\u0103 locul central ocupat pe agenda politic\u0103 de cerin\u0163a crescut\u0103 de transparen\u0163\u0103 \u00een sectorul infrastructurii.<\/p>\n
\nCorup\u0163ia are o mul\u0163ime de capcane. La un nivel de baz\u0103, poate cre\u015fte costurile infrastructurii, dar \u00een cazuri extreme poate conduce la comportament infrac\u0163ional \u015fi la distorsiunea pie\u0163ei \u015fi a performan\u0163ei proiectelor. Cel pu\u0163in dou\u0103 mari companii globale de construc\u0163ii de infrastructur\u0103 au fost recent implicate \u00een scandaluri de corup\u0163ie. \u015ei totu\u015fi, acesta este doar un aspect al nevoii de a cre\u015fte transparen\u0163a. \u00cen dezbaterea asupra avantajelor aduse de poten\u0163iale proiecte, transparen\u0163a este un aliat important al argumentelor invocate \u00een favoarea investi\u0163iilor \u00een infrastructur\u0103.<\/p>\n
\nPe m\u0103sur\u0103 ce tehnologia evolueaz\u0103 cu pa\u015fi tot mai rapizi \u015fi interfa\u0163a noastr\u0103 cu infrastructura se dezvolt\u0103, nevoia de transparen\u0163\u0103 \u015fi acces la date va cre\u015fte tot mai mult. At\u00e2t guvernele, c\u00e2t \u015fi sectorul privat colecteaz\u0103 mai multe date dec\u00e2t oric\u00e2nd cu privire la performan\u0163ele \u00een infrastructur\u0103. Cu toate acestea, \u201ebig data\u201e \u015fi procesele \u201eanalytics\u201e inteligente nu sunt \u00eenc\u0103 utilizate pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103. Va trebui s\u0103 mai a\u015ftept\u0103m p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vom vedea c\u0103 acestea sunt utilizate eficient pentru a planifica, transfera, opera \u015fi \u00eentre\u0163ine mai bine infrastructura. Valoarea datelor nu mai const\u0103 \u00een capacitatea de a le crea \u015fi stoca. Adev\u0103rata valoare const\u0103 \u00een informa\u0163iile ce pot fi ob\u0163inute din utilizarea proceselor adecvate de \u201eanalytics\u201e pentru a genera claritate \u015fi transparen\u0163\u0103
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Multe dintre provoc\u0103rile la care am fost martori \u00een 2012 au continuat s\u0103 exercite presiuni \u015fi \u00een 2013. Subiectul cel mai fierbinte a fost abilitatea guvernelor de a implementa proiectele pe pia\u0163\u0103. Discu\u0163iile publice au evoluat, iar dezbaterile despre infrastructur\u0103 au c\u00e2\u015ftigat \u00een coeren\u0163\u0103. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[8225,284,342,7302,7520,17541,8337,9,32779,362,33626,87,7183],"class_list":["post-105263","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-analiza","tag-castigare","tag-continuare","tag-critica","tag-dezbateri","tag-discutare","tag-evolutie","tag-guvern","tag-implementare","tag-infrastructura","tag-martori","tag-opinie","tag-tendinte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/105263","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=105263"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/105263\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=105263"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=105263"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=105263"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}