{"id":105152,"date":"2014-03-18T10:42:00","date_gmt":"2014-03-18T10:42:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=105152"},"modified":"2014-03-18T10:42:00","modified_gmt":"2014-03-18T10:42:00","slug":"directia-in-care-pib-va-merge-in-2014-nimeni-nu-crede-ca-se-mai-poate-repeta-cresterea-economica-de-anul-trecut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=105152","title":{"rendered":"Direc\u0163ia \u00een care PIB va merge \u00een 2014. Nimeni nu crede c\u0103 se mai poate repeta cre\u015fterea economic\u0103 de anul trecut"},"content":{"rendered":"

\nDUP\u0102 PATRU ANI DE CHIN, DINTRE CARE TIMP DE DOI ANI A PATINAT \u00ceN GROAPA RECESIUNII \u015eI APOI A INTRAT \u00ceN CURSA CU MULTE OBSTACOLE A REDRES\u0102RII, ECONOMIA ROM\u00c2NIEI A REU\u015eIT \u00ceN 2013 S\u0102 SURPRIND\u0102 PE TOAT\u0102 LUMEA, CU O CRE\u015eTERE DE 3,5%. A fost cel mai rapid ritm de cre\u015ftere de la izbucnirea crizei financiare \u015fi economice, dep\u0103\u015find \u015fi cele mai optimiste estim\u0103ri ale anali\u015ftilor, autorit\u0103\u0163ilor sau institu\u0163iilor financiare interna\u0163ionale. Iar acest salt al economiei a adus Rom\u00e2nia \u00een topul \u0163\u0103rilor europene, fiind dep\u0103\u015fit\u0103 doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reu\u015fit anul trecut s\u0103 revin\u0103 la nivelul anterior crizei, speran\u0163ele leg\u00e2ndu-se de 2014.<\/p>\n

\nIndustria \u015fi agricultura au fost vedetele economiei anului trecut, \u00een timp ce construc\u0163iile \u015fi comer\u0163ul cu am\u0103nuntul au continuat s\u0103 dezam\u0103geasc\u0103. Cel mai important aport la av\u00e2ntul PIB l-a avut, cum era de a\u015fteptat, industria, care a adus dou\u0103 treimi din cre\u015fterea de 3,5%. Iar produc\u0163ia agricol\u0103 excep\u0163ional\u0103 a f\u0103cut ca agricultura s\u0103 fie al doilea driver important al economiei. Problema const\u0103 \u00een faptul c\u0103 agricultura este o component\u0103 foarte volatil\u0103 a PIB, fiind dependent\u0103 aproape exclusiv de condi\u0163iile meteo.<\/p>\n

\nUn salt spectaculos, de 23,4%, a f\u0103cut anul trecut volumul de activitate din agricultur\u0103, avansul semnificativ fiind influen\u0163at de condi\u0163iile meteo favorabile, cre\u015fterea absorb\u0163iei fondurilor europene \u015fi investi\u0163iile realizate \u00een acest sector. Practic, s-au v\u0103-zut efectele intr\u0103rii \u00een agricultur\u0103 a 10 miliarde de euro \u00eentre anii 2008 \u015fi 2013, dintre care 6 miliarde pentru proiecte de inves-ti\u0163ii. \u00cen ultimii ani agricultura \u015fi-a redus continuu ponderea \u00een PIB, de la aproximativ 11% \u00een 2003 la 6,6% \u00een 2008 \u015fi 5,3% \u00een 2012. Anul trecut agricultura a adus 1,1% din cre\u015fterea economic\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care ponderea acestui sector \u00een PIB a fost de 5,6%.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nDac\u0103 excludem impactul agriculturii, cre\u015fterea economic\u0103 ar fi fost \u00een 2013 de doar 2,4%, apropiat\u0103 de avansul din 2012, de 2,2%, c\u00e2nd a fost un an agricol slab.
\nAnali\u015ftii au avertizat c\u0103 avansul economic solid din 2013, de 3,5%, mascheaz\u0103 cererea intern\u0103 slab\u0103 \u015fi declinul investi\u0163iilor \u015fi au insistat asupra necesit\u0103\u0163ii stimul\u0103rii consumului \u015fi investi\u0163iilor.<\/p>\n

\nSPERAN\u0162ELE LEGATE DE EVOLU\u0162IA DIN 2014 NU PAR A FI REALIZABILE; MAJORITATEA ANALI\u015eTILOR ANTICIPEAZ\u0102 \u00ceNCETINIREA MOTOARELOR PIB \u00ceN JURUL A 2,3%, economia urm\u00e2nd s\u0103 fie sus\u0163inut\u0103 \u00een continuare de cererea extern\u0103 \u015fi de o revenire treptat\u0103 a cererii interne. Anul acesta, agricultura ar urma s\u0103 aib\u0103 un efect de baz\u0103 nefavorabil asupra economiei, dup\u0103 impactul pozitiv din 2013.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nIar revenirea economiei zonei euro \u00een teritoriu pozitiv va influen\u0163a favorabil exporturile \u015fi produc\u0163ia industrial\u0103. Fondurile europene sunt o surs\u0103 poten\u0163ial\u0103 de cre\u015ftere economic\u0103, iar anali\u015ftii anticipeaz\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a procesului de absorb\u0163ie \u00een 2014. Tot anali\u015ftii avertizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 cele dou\u0103 runde de alegeri din acest an, europarlamentare \u015fi preziden\u0163iale, ar putea s\u0103 duc\u0103 la intensificarea tensiunilor pe scena politic\u0103, cu consecin\u0163e nefavorabile asupra economiei.<\/p>\n

<\/p>\n

\nCea mai optimist\u0103 estimare care a ap\u0103rut p\u00e2n\u0103 acum de la institu\u0163iile interna\u0163ionale privind cre\u015fterea economic\u0103 din 2014 apar\u0163ine B\u0103ncii Mondiale. Institu\u0163ia a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it la \u00eenceputul acestui an prognoza PIB pentru Rom\u00e2nia la 2,5%, pentru 2014. \u015ei de la Banca European\u0103 pentru Reconstruc\u0163ie \u015fi Dezvoltare (BERD) a venit o prognoz\u0103 mai bun\u0103 pentru evolu\u0163ia economiei, de 2,4%, \u00een timp ce Comisia European\u0103 vede posibil un avans al PIB de 2,3% \u00een acest an.<\/p>\n

\nMai pesimist, Fondul Monetar Interna\u0163ional mizeaz\u0103 pe un avans al economiei de 2,2% \u00een 2014. Evolu\u0163ia economiei urmeaz\u0103 s\u0103 fie sus\u0163inut\u0103 \u00een acest an de o revenire a cererii interne, \u00een timp ce contribu\u0163ia exporturilor nete se va estompa \u00een 2014 \u015fi ar putea deveni negativ\u0103 \u00een 2015, apreciaz\u0103 Comisia European\u0103 \u00een prognoza de iarn\u0103. \u201eConsumul privat este proiectat s\u0103 creasc\u0103 moderat, pe seama \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii \u00eencrederii consumatorilor \u015fi a cre\u015fterii venitului disponibil ca urmare a cre\u015fterii gradului de ocupare a for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi a a\u015ftept\u0103rilor ca salariile reale s\u0103 creasc\u0103 cu p\u00e2n\u0103 la 3% \u00een 2014\u201e, sus\u0163in exper\u0163ii Comisiei Europene. Tot Comisia European\u0103 anticipeaz\u0103 o evolu\u0163ie ascendent\u0103 \u015fi pentru investi\u0163ii, sus\u0163inut\u0103 de o mai bun\u0103 absorb\u0163ie a fondurilor europene av\u00e2nd \u00een vedere proiectele majore de infra-structur\u0103.<\/p>\n

\nReprezentan\u0163ii FMI, oficialii rom\u00e2ni \u015fi ana-li\u015f-tii au recunoscut la unison c\u0103, pentru o \u0163ar\u0103 ca Ro-m\u00e2nia, cre\u015fterea economic\u0103 trebuie s\u0103 fie de cel pu\u0163in 3-4% pentru a reduce decalajele structurale din eco-nomie \u015fi a converge c\u0103tre nivelul de trai din zona euro. Iar pentru asta este nevoie \u015fi de o revigorare a cererii interne.<\/p>\n

\nP\u00e2n\u0103 acum Rom\u00e2nia nu a reu\u015fit s\u0103 aib\u0103 o cre\u015ftere economic\u0103 echilibrat\u0103, ci a avut o cre\u015ftere bazat\u0103 preponderent pe un singur pilon: \u00eenainte de criz\u0103 consumul, acum exporturile, \u00een timp ce investi\u0163iile au r\u0103mas pionul sacrificat. Chiar dac\u0103 a performat peste a\u015ftept\u0103ri, \u015fi anul trecut evolu\u0163ia economiei a fost \u201edezechilibrat\u0103\u201e: agricultura \u015fi industria\/exporturile au avut contribu\u0163ii favorabile importante la avansul economiei, iar comer\u0163ul, construc\u0163i-ile \u015fi intermedierile financiare au influen\u0163at negativ cre\u015fterea PIB.<\/p>\n

\nDup\u0103 izbucnirea crizei, s-au lansat o serie de discu\u0163ii legate de schimbarea modelului de cre\u015ftere economic\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 supra\u00eenc\u0103lzirea economiei \u00een anii care au precedat criza s-a datorat \u00een principal consumului excesiv, realizat pe datorie. Una dintre concluzii a fost necesitatea relu\u0103rii cre\u015fterii economice pe baze s\u0103n\u0103toase, care s\u0103 nu mai creeze dezechilibre externe. Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne dependent\u0103 de capitalurile str\u0103ine pentru finan\u0163a-rea economiei.<\/p>\n

\nGuvernatorul BNR Mugur Is\u0103rescu declara \u00een februarie c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 stimuleze acum consumul, dar \u00eentr-o manier\u0103 echilibrat\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ajung\u0103 la o cre\u015ftere economic\u0103 de 4% f\u0103r\u0103 s\u0103 fie afectat \u201eechilibrul atins cu at\u00e2t de mult\u0103 greutate\u201e. El \u015fi-a exprimat speran\u0163a c\u0103 odat\u0103 cu venirea pri-m\u0103-verii vor cre\u015fte mai mult optimismul \u015fi \u00eenclina\u0163ia pen-tru con-sum. Noua declara\u0163ie a fost diametral opus\u0103 discursului de la \u00eenceputul anului 2011, c\u00e2nd Is\u0103rescu spunea c\u0103 stimularea consumului este \u201eo idee proast\u0103\u201e, cu trimitere la tenta\u0163ia par-ti-delor politice de a se lansa \u00een pomeni electorale.<\/p>\n

\nCum a explicat guvernatorul BNR schimbarea discursului: \u201e\u00cen 2011 avea loc o corec\u0163ie masiv\u0103, toa-te m\u0103surile lucrau s\u0103 duc\u0103 deficitul de cont cu-rent de la 14% la mai pu\u0163in \u015fi deficitul bu-ge-tar de la 9% la mai pu\u0163in. Acum suntem jos de tot. Deficitul de cont curent a ajuns la 1% \u015fi da-c\u0103 tendin\u0163ele continu\u0103 se va mi\u015fca spre surplus. Nu cred c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 ajung\u0103 cu sur-plus de cont curent. Deficitul bugetar este sub 3%. Atunci apare aceast\u0103 problem\u0103 de stimu-lare a consumului\u201e.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia a experimentat doi ani de ajust\u0103ri dramatice, concretizate \u00een disponibiliz\u0103ri, t\u0103ierea salariilor bugetarilor \u015fi majorarea TVA. M\u0103surile au lovit consumul \u015fi economia. \u00cen 2009 economia
\ns-a pr\u0103bu\u015fit cu 6,6%, iar \u00een 2010 declinul a fost de 1,1%. De-abia \u00een 2011 PIB-ul a revenit pe cre\u015ftere, dar redresarea este lent\u0103. Salariile bugetarilor au fost re\u00eentregite \u00eentre timp, dar TVA a r\u0103mas la 24%, continu\u00e2nd s\u0103 fie o piedic\u0103 \u00een calea consumului.<\/p>\n

<\/p>\n

\nDe la \u00eenceputul crizei numero\u015fi antrepre-nori, manageri \u015fi bancheri au vorbit despre \u00eencu-rajarea consumului privat ca solu\u0163ie a re-lans\u0103rii economiei.\u00cen ultimii cinci ani industria \u015fi-a majorat contribu\u0163ia la formarea PIB prin intermediul exporturilor, dup\u0103 un declin \u00een perioada 2003-2008. Dac\u0103 \u00een 2003 industria avea o pondere \u00een PIB de 25%, \u00een 2008 a cobor\u00e2t la 23%, pentru ca \u00een 2012 s\u0103 ajung\u0103 la 28,4% din PIB. Anul trecut ponderea industriei \u00een PIB a urcat la 30%, volumul de activitate din acest domeniu cresc\u00e2nd cu 8,1%. In-dustria a avut o contribu\u0163ie de 2,3 puncte procentuale la ascensiunea economiei \u00een 2013.<\/p>\n

\nIndustria nu poate s\u0103 trag\u0103 singur\u0103 economia, poten\u0163ialul ei fiind limitat, av\u00e2nd \u00een vedere ponderea de doar o treime din PIB. \u00cen aceste condi\u0163ii este nevoie \u015fi de o revigorare a cererii interne.
\nEconomia este macrostabilizat\u0103. Dar, cu toate c\u0103 datele macro sunt \u00eencurajatoare, dinspre economia real\u0103 semnalele sunt mai pu\u0163in optimiste, iar insolven\u0163ele \u00ee\u015fi continu\u0103 ascensiunea. Oamenii de afaceri r\u0103m\u00e2n sceptici \u00een privin\u0163a efectelor redres\u0103rii economiei la nivelul businessului de zi cu zi. \u00cen plus, persist\u0103 \u00eentrebarea c\u00e2nd vor sim\u0163i rom\u00e2nii redresarea economic\u0103, c\u00e2nd cifrele seci din statistici vor fi resim\u0163ite de oameni \u00een buzunare, \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea nivelului de trai? Totodat\u0103, de\u015fi activitatea economic\u0103 s-a revigorat, impactul nu s-a resim\u0163it foarte mult la nivel fiscal \u00een condi\u0163iile \u00een care avansul economiei s-a bazat pe exporturi \u015fi pe o agricultur\u0103 care este nefiscalizat\u0103, \u00een timp ce consumul a l\u00e2ncezit, ceea ce s-a v\u0103zut la nivelul \u00eencas\u0103rilor din TVA.
\nDe\u015fi pare c\u0103 evolu\u0163ia economiei este pe drumul cel bun, modelul de cre\u015ftere sustenabil\u0103 pentru Rom\u00e2nia constituie \u00een continuare o provocare.
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Epopeea cre\u015fterii economice a Rom\u00e2niei \u00een criz\u0103 a mers de la recesiune la un salt de 3,5% \u00een 2013, direct pe podiumul din ue. Va confirma 2014 trendul care ne-a f\u0103cut s\u0103 \u00eencheiem 2013 cu mari speran\u0163e?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[3,7734,4885,8444,9321,10327,295,246,190,182,188,7931,25659,179,20201,145],"class_list":["post-105152","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-agricultura","tag-analisti","tag-ani","tag-avans","tag-cerere","tag-conditii","tag-confirmare","tag-crestere","tag-crestere-economica","tag-criza","tag-economie","tag-pib","tag-podium","tag-recesiune","tag-salt","tag-sperante"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/105152","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=105152"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/105152\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=105152"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=105152"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=105152"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}