{"id":10502,"date":"2008-04-08T20:00:00","date_gmt":"2008-04-08T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10502"},"modified":"2026-04-02T11:36:06","modified_gmt":"2026-04-02T11:36:06","slug":"cei-care-dicteaza-cursul-valutar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10502","title":{"rendered":"Cei care dicteaza cursul valutar"},"content":{"rendered":"

Competitia acerba a bancilor pentru cota de piata a transformat in ultimii ani meseria de dealer intr-o meserie dintre cele mai dificile, al carei stres tinde sa se compare cu cel al unui pilot de aeronava sau al unui neurochirurg, spune Mihai Mandres, chief FX dealer al ING Bank Romania, referindu-se la meseria pe care o practica de mai bine de 14 ani.<\/p>\n

Mai mult decat oricine intr-o banca, angajatii din camera de dealing (acolo unde se fac tranzactiile pe piata valutara si monetara) sunt cei ce care ruleaza pe propria raspundere zeci de milioane de euro, fara a avea nevoie de aprobari suplimentare. Sumele cresc chiar mai mult spre varful ierarhiei. “Trezoreria are pe mana toti banii bancii”, spune Luminita Runcan, trezorier-sef la Banca Transilvania si singura femeie care ocupa in Romania aceasta pozitie. Departament vital, trezoreria este cea care gestioneaza nevoile de lichiditate ale bancii, in special prin operatiunile de pe piata monetara si cea valutara. Pe aceste piete operatiunile care au legatura cu Romania sunt de circa 4,5 miliarde de euro pe zi, din care 1,5 miliarde pe piata valutara si circa 3 miliarde pe cea monetara.<\/p>\n

In aparenta, munca angajatului din camera de dealing e simpla: prin operatiunile pe care le face, el este cel care asigura bancii resursele de care are nevoie la un moment dat. Scopul e cat se poate de clar, spune Mandres: indiferent de anvergura postului sau a organizatiei, trebuie sa faci bani pentru compania care ti-a incredintat gestiunea cash flow-urilor.<\/p>\n

De la aparenta la realitate este insa un pas urias, pentru ca intr-o piata in care miscarile cursului de schimb pot fi violente si surprind adesea prin amploare, dintr-o singura tranzactie nereusita un dealer poate pierde si cateva sute de mii de euro. Pe masura, castigul este insa cu multe zerouri. “Cel mai mult am castigat un milion de euro intr-o singura zi”, spune, sub rezerva anonimatului, unul dintre cei mai vechi jucatori din aceasta piata.
\nCum informatia este adesea chiar mai pretioasa decat banii in sine, sumele pe care sunt dispusi sa le arunce in joc, pierderile pe care si le pot asuma sau rezultatele obtinute “nu sunt transparente, pentru ca iti tradeaza profilul de tranzactionare”, explica Adrian Parvulescu, seful departamentului de trezorerie al BCR, motivele pentru care in jurul acestei ocupatii domneste cel mai adesea tacerea.<\/p>\n

La invitatia BUSINESS Magazin, o parte dintre cei mai importanti actori din aceasta piata au acceptat totusi sa dezvaluie o parte din secretele meseriei de dealer (fara a avea pretentia de a fi trecut in revista toate numele importante ale breslei, care au un cuvant greu de spus pe piata financiara romaneasca). Bancheri ce au intrat pentru prima data intr-o camera de dealing in urma cu 15-20 de ani ocupa cu totii astazi pozitii de conducere si raspund pentru sume de ordinul a zeci de milioane de euro.<\/p>\n

“Piata s-a schimbat radical in ultimii ani”, spune Bogdan Mihoc, directorul trezoreriei de la UniCredit Tiriac si presedintele asociatiei pietelor financiare din Romania (ACI Romania). Pana prin 2003 nu se intampla mai nimic, erau putini jucatori, fara activitati comerciale prea consistente. Evoluand cuminte intr-o piata financiara inchisa, izolata de influentele din exterior, cu putini bani rulati doar de bancile romanesti, evolutia leului era la momentul respectiv atent dirijata de banca centrala, care intervenea in piata in fiecare saptamana pentru a-i da directia dorita. Pana in 2005 “lucrurile s-au mai animat putin”, pe masura ce banca centrala a inceput sa lase mai libere fraiele cursului de schimb. Notabil, in noiembrie 2004 BNR anunta pentru prima data ca va lasa cursului o mai mare flexibilitate, intr-o miscare facuta pentru a pregati terenul unor schimbari si mai mari. Aceste schimbari au venit la mai putin de un an distanta, in primavara lui 2005, cand au fost ridicate primele restrictii ce tineau investitorii straini la distanta. Din acel moment, strainii au avut libertatea sa faca depozite in lei si, un an mai tarziu, cadeau si ultimele limitari privind investitiile in titluri de stat si plasamente pe termen scurt.<\/p>\n

Efectul s-a simtit imediat: investitorii straini au plasat sume uriase pe piata financiara romaneasca, iar miliardele de euro aruncate in piata valutara au generat o volatilitate fara precedent. Leul a inceput sa aiba, de atunci, o miscare de zig-zag permanent, cu aprecieri puternice (pana la varful de 3,1 lei\/euro in vara anului trecut) si deprecieri bruste.<\/p>\n

Mizand pe tendinta de apreciere a leului si pe dobanzile de cateva ori mai mari decat pe pietele mature pe care le asigura leul, strainii au vanat literalmente moneda nationala, dupa cum spune Mihai Mandres. Astfel ca, pe piata valutara interbancara (acolo unde se fac schimburile valutare intre banci), sumele rulate au crescut in ultimii doi ani de mai bine de trei ori. Daca in 2006 volumul tranzactiilor pe piata valutara interbancara era de circa 13,9 miliarde de euro pe luna, in 2007 media lunara crescuse la aproape 30 de miliarde de euro, pentru a atinge si varfuri de aproape 37 de miliarde de euro. In februarie 2008, volumul tranzactiilor se apropia de 37,5 miliarde de euro lunar, potrivit statisticilor BNR. Altfel spus, o piata pe care se fac intr-o luna tranzactii de zece ori mai mari decat au fost in tot anul trecut la Bursa de Valori si sume tot cam de atatea ori mai mari decat cele platite de romani in 2007 pentru a-si cumpara masini noi.<\/p>\n

<\/p>\n

Odata ce leul a intrat in valtoarea pietelor financiare internationale, miscarile regionale au inceput sa isi spuna tot mai mult cuvantul. “Marturisesc ca acum 3-4 ani nu credeam ca leul va ajunge sa fie tranzactionat in maniera in care se intampla astazi”, spune dealerul de la ING Bank. La acea vreme, explica el, era greu de anticipat ca in fundamentarea deciziilor de tranzactionare a leului pe piata valutara vor conta dinamica zlotului si a forintului, a yenului japonez, a randului sud-african sau a lirei turcesti. Piata valutara romaneasca a ajuns sa fie influentata de decizia de dobanda luata in Polonia sau Ungaria, de criza imobiliara din SUA si de aversiunea la risc a investitorilor manifestata prin dinamica negativa a burselor de pretutindeni. <\/p>\n

“Piata este controlata aproape in totalitate de straini acum”, spune Mihoc, iar miscarile de curs de la Bucuresti, ce se regasesc in factura de plata a oricarui roman ce are un credit in valuta, sunt efectul unor decizii care se iau la mii de kilometri distanta, in centrul financiar al Europei, la Londra. Pe o piata unde cele mai multe fonduri apartin strainilor, bancile romanesti si clientii locali in jocul din care rezulta pretul leului (respectiv cursul valutar) au o pondere tot mai mica. “Uneori, aceasta ocupatie e foarte stresanta, pentru ca transformarea unei pozitii luate pe piata in profit sau pierdere nu mai depinde de abilitatea dealerului, ci de evolutia pietei si de alti jucatori mai mari”, spune Bogdan Mihoc. <\/p>\n

Pentru bancherul roman, capacitatea de a anticipa miscarile pietei, pe baza informatiilor macroeconomice si a experientei de tranzactionare cu acesti jucatori, este in aceste conditii singura arma de lupta. Sansele de reusita: 50%”, spune Mihoc. O secunda este uneori extrem de importanta, “chiar daca lucrurile nu se intampla asa cum se vede prin filme, in sensul ca nu suntem permanent sub presiune”, dar in fiecare moment trebuie sa ai o viziune a ceea ce se intampla pe piata si sa actionezi in consecinta. <\/p>\n

“Oportunisti in decizia de investitii si puternici prin dimensiuni”, dupa cum spune Adrian Parvulescu, strainii aloca miliarde de euro pentru a face profit. In schimb, cele mai multe dintre bancile romanesti ruleaza pe piata valutara doar banii clientilor (fonduri din operatiunile comerciale) si chiar atunci cand tranzactioneaza in nume propriu, sumele sunt considerabil mai mici decat cele pe care le pot plasa investitorii straini. <\/p>\n

Sistemul bancar romanesc nu are inca parghiile de risc si limite de tranzactionare suficient dezvoltate, spune Parvulescu. Si totusi, pe termen lung, bancherii romani sunt cei care dau trendul dupa care va evolua pe termen lung leul. “Jucatorii locali au o importanta foarte mare, pentru ca ei cunosc piata si au fluxuri financiare constante de la clienti.” Pe termen scurt, insa, regulile le fac intr-adevar investitorii straini speculativi. Regulile bancii centrale spun ca o banca romaneasca nu poate juca pe piata valutara mai mult de 10% din capitalul propriu intr-o operatiune cu o singura moneda si 20% pentru monede multiple. “Nici daca ar plasa toate suma permisa, proportiile intre romani si straini nu s-ar putea compara”, puncteaza Paul Prodan, vicepresedinte adjunct responsabil cu operatiunile de trezorerie in Credit Europe Bank. Intregul sistem bancar avea anul trecut capitaluri proprii de circa 6 miliarde de euro, potrivit statisticilor BNR. Mai mult, spune vicepresedintele adjunct al CreditEurope Bank, care a fost in trecut mai bine de un deceniu responsabil de trezoreria ING, din cele 40 de banci din Romania doar vreo 15 au apetit mai mare la risc. “Noi acum invatam regulile jocului”, apreciaza bancherul, care are o experienta de peste 17 ani pe piata financiara. Piata romaneasca este o piata empirica din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare si al volumelor, “o piata unde in proportie de 90% se castiga inca din operatiuni simple”. <\/p>\n

Lipsesc inca, afirma Prodan, produsele derivate “adevarate”, instrumente care ar putea da o alta dimensiune pietei romanesti. Banca centrala a amanat constant introducerea unor astfel de instrumente, care pot induce si riscuri majore. Pentru a da doar cel mai rasunator exemplu din istoria recenta, astfel de instrumente au facut posibila frauda de la Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale din ianuarie, cand traderul J\u00e9r\u00f4me Kerviel a deschis – prin intermediul unor tranzactii neautorizate – pozitii de 50 de miliarde de euro pe piata bursiera europeana, atragand pierderi de 4,9 miliarde de euro, cele mai mari din istoria bancii franceze. Astfel de situatii sunt insa excluse de pe piata romaneasca, spune Prodan: “Nu suntem in liga respectiva, ca sa vorbim de astfel de cifre”. <\/p>\n

Un dealer roman are “pe mana” 10 milioane de euro cu care poate face plasamente, explica el; suma creste pe niveluri de competenta, dar sunt totusi putini dealeri care isi iau pozitii atat de mari, declara Sorin Olaru, director al trezoreriei de la Millennium Bank. Bancile din Romania au reglementari stricte privind expunerile dealerilor si cele mai multe, spune el, sunt reticente in a lua pozitii agresive, pentru ca ele castiga inca din operatiunile valutare ale clientilor. Olaru, in varsta de 38 de ani, a fost cooptat in echipa portughezilor anul trecut, cand acestia si-au lansat operatiunile pe piata romaneasca, insa experienta sa pe piata financiara de aici este cu mult mai indelungata. La ING, banca in care si-a inceput cariera in domeniu in 1997, ocupa pozitia de director de rates & credit, intr-un departament in care superviza operatiuni pe piata interna monetara si valutara de peste 200 de milioane de euro pe zi, dupa cum afirma la vremea respectiva pentru BUSINESS Magazin. Ce calitati are un dealer bun? “E cel care stie sa simta piata si nu are prea multe idei”, apreciaza Olaru – insa o importanta mare o au si cunostintele tehnice si de macroeconomie. Trecand peste tentatia profitului imediat, un dealer bun este, in ochii lui Sorin Olaru, cel care reuseste sa vada piata in perspectiva si sa-i anticipeze miscarile. Desi treci ades prin perioade de frustrari si nici momentele de criza nu lipsesc, “daca ai si un pic de inclinatie spre gambling (pariu – n.red.), meseria poate fi tare frumoasa”. In cele mai multe dintre bancile romanesti lipseste insa acest apetit pentru risc: “sunt dealeri care nu au speculat niciodata”, iar pana a intra in liga mare a dealerilor din centrele financiare de la Londra sau New York “mai e cale lunga de batut”. Dealeri exceptionali pe piata din Romania? “Nu exista”, raspunde sec Sorin Olaru. Toate opiniile anterioare apartin unor oameni cu zeci de ani de experienta – dar cum vede lucrurile un dealer intrat mai recent “in joc”? <\/p>\n

<\/p>\n

“Anul trecut a fost senzational”, spune Alexandru Anghel, chief dealer la Egnatia Bank, o banca de mai mici dimensiuni din Romania. Dupa ce a invatat cum se coteaza la ING, una dintre cele mai bune scoli pentru dealeri, a fost numit pe pozitia actuala la inceputul lui martie 2007. Anul trecut, spune Anghel, trezoreria a adus cam 50% din veniturile bancii. Cum defineste el un dealer bun? “Intre doua persoane de aceeasi valoare, diferenta o face cat este de ordonat in gandire fiecare”, incheie dealerul de la Egnatia Bank. <\/p>\n

Agresivitate si un pic de spirit de aventura sunt doua dintre ingredientele pe care le adauga in tablou Claudiu Cercel, directorul executiv al directiei de piete financiare din BRD si membru in boardul de conducere al bancii. In varsta de 40 de ani, Claudiu Cercel se ocupa de managementul global al activitatilor de piata monetara si valutara ale BRD, de proiectarea si punerea in practica a strategiilor de piata, de gestionarea lichiditatii bancii, de managementul riscului de dobanda si curs valutar, pentru a enumera doar cateva dintre responsabilitatile lui. A urcat pas cu pas de la o pozitie junior in Trezorerie (prima in BRD, in 1993) si pana la cea actuala – pe care o ocupa inca din 2001. <\/p>\n

Poate cel mai important, spune el, este sa fi capabil sa iti gestionezi emotiile, sa-ti dozezi eforturile si sa te remontezi rapid dupa perioadele mai proaste: “Ca sa rezisti, trebuie sa ai mereu in minte un lucru foarte clar: dealing-ul e intotdeauna un joc cu castiguri si pierderi”. Daca nu ai puterea sa iti asumi pierderile la un moment dat “si te lasi prada <durerii>, mentinand o pozitie deschisa doar cu speranta ca lucrurile se vor imbunatati, risti sa ai mari probleme”. De aici vin cele mai mari probleme in trading – multi nu stiu sa renunte la timp “si se ard rau”. <\/p>\n

In tranzactiile de pe piata valutara, a avea o pierdere la un moment dat nu e o tragedie: “E o larghete de cateva zeci de mii de euro care e lasata dealerului pentru pierderi”, spune Cercel. Important este ca, tragand linie si adunand (la activitatea fiecaruia in parte, dar si mai important pe bugetul echipei), suma sa fie pana la urma pozitiva. La capitolul profituri, majoritatea pozitiilor se lichideaza cand castigul este undeva intre cateva zeci de mii de euro si 200.000 de euro, adauga reprezentantul BRD. Un dealer poate avea pozitii cuprinse intre 1 si 5 milioane de euro, dar in anumite cazuri acestea pot urca si spre 15 milioane – “depinde de marimea bancii, de senioritatea traderului si nu in ultimul rand de apetitul bancii de a face trading proprietar (in nume propriu – n.red.)”. <\/p>\n

O pierdere neacoperita poate deveni insa imensa si de necontrolat, adauga Cristian Sporis, director al diviziei de trezorerie si piete de capital in Raiffeisen Bank, dand ca exemplu tot situatia de la Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale. Un dealer bun este cel care stie sa opreasca o pozitie perdanta; daca pierzi 10.000-15.000 de euro, “nu te impusca nimeni, treci mai departe si faci profit in alta tranzactie”. Depasirea acestei limite poate sa aduca insa pentru un dealer ultima zi de lucru in banca, pentru ca “e un motiv suficient pentru a-l da afara”, puncteaza trezorierul-sef al Raiffeisen. Iar in dealing, daca ajungi sa iti dai demisia, pleci chiar in aceeasi zi, pentru ca o scurgere de informatii in acest joc cu multi bani poate costa foarte mult. <\/p>\n

Cristian Sporis (32 de ani) a preluat in urma cu cinci ani functia actuala, dupa ce a intrat in echipa Raiffeisen in februarie 2002, insa primul contact cu trezoreria l-a avut in 1998, ca dealer si mai apoi trezorier in departamentul de specialitate de la Banca Nationala a Greciei. In prezent coordoneaza managementul tuturor activitatilor de tranzactionare si se ocupa de conducerea departamentului de vanzare a produselor de trezorerie catre clientii bancii, precum si de managementul lichiditatii pe termen scurt a bancii. Care este secretul care sta in spatele unei decizii bune? “Trebuie sa analizezi partea tehnica, dar cel mai important este <sa mergi> cu piata”, spune directorul trezoreriei Raiffeisen. Prea multa analiza strica insa, “pentru ca daca te gandesti prea mult la ce se poate intampla, ajungi sa nu mai faci niciodata o tranzactie”. Si cum meseria aceasta se masoara in secunde, a analiza prea mult adesea inseamna a rata oportunitati unice. Probabilistic vorbind, sansa de a castiga e “jumatate-jumatate”, spune Sporis, mai in gluma, mai in serios. <\/p>\n

Regulile dupa care se desfasoara jocul sunt stricte, confirma Luminita Runcan de la Banca Transilvania. Exista un intreg sistem de limite – de competenta, de expunere pe contrapartide, de expunere pe tip de operatiune, care protejeaza institutia bancara de riscuri, limitandu-i astfel pierderile potentiale, dar in acelasi timp si castigurile. In piata romaneasca, limita uzuala de pierdere variaza intre 5.000 si 100.000 de euro, in sensul ca atunci cand se ajunge la astfel de sume pierdute, dealerul nu mai merge mai departe; este, spun specialistii din piata financiara, cea mai importanta piedica in calea unor nedorite gauri in vistierie. Nu este insa singura, pentru ca mai exista si limitari privind pozitia intraday si de la o zi la alta, limita de expunere pe fiecare contrapartida. <\/p>\n

Runcan, care conduce trezoreria clujenilor din 1997, dupa ce a parcurs intreaga ierarhie in cadrul aceleiasi banci (unde a inceput in 1994 ca dealer) evoca unul dintre cele mai dificile momente din cariera sa. S-a intamplat in ianuarie 1997, cand dolarul a crescut de la 4.000 de lei la 7.000 in cateva minute. “Partenerii te loveau, telefoanele sunau, clientii erau disperati, presedintele bancii era in spatele meu, iar eu aveam impresia ca lumea incepe si se sfarseste cu mine!” Uneori, chiar si un profit prea mare e un semnal de alarma, sustine Adrian Parvulescu de la BCR. Un dealer nu e neaparat bun daca a reusit sa obtina un castig peste media pietei, spune el, explicand ca un profit mare implica si un risc mai ridicat: “Nu ne intereseaza rezultatele punctuale ale unui om, urmarim mai indeaproape o medie”. Ce conteaza pentru banci in primul rand este ca trezoreria sa aduca un venit constant, in crestere si fara fluctuatii mari. Trezoreria aduce bancii peste 50% din venituri, daca aceasta e la inceput, estimeaza Bogdan Mihoc de la UniCredit Tiriac, pondere ce ajunge sa scada pana la 15% pe masura ce se dezvolta activitatea de retail si de corporate. O estimare diferita are Paul Prodan, care plaseaza contributia intre 50% si 60%, fata de anul 2002, cand procentul era de peste 80%. <\/p>\n

<\/p>\n

La nivel personal, miza castigului obtinut de intreaga echipa este la fel de mare, intrucat in aceasta meserie salariul personal depinde intru totul si de performanta “vecinului de birou”. Partea variabila a veniturilor, care reprezinta circa 60% din venitul total, potrivit lui Paul Prodan, depinde de performantele intregului departament. Iar la rezultate mari, spun alte voci din piata sub imperiul anonimatului, bonusul “e destul de mare, poate sa ajunga si la 50.000 de euro”. Chiar si la componenta fixa a salariului, angajatii din trezorerie sunt, completeaza tot el, remunerati peste media altora din banca, “in conditiile in care este un departament vital”. Beatrice Barbu, senior consultant la Total Business Solutions, apreciaza ca un dealer obisnuit are un salariu cuprins intre 2.000 si 2.500 de euro. <\/p>\n

E adevarat insa ca tradingul este cea mai recunoscuta cale de a ajunge bogat, dar si cea mai rapida cale de a ajunge falit. Cum spune, cu o formulare memorabila, Mihai Mandres de la ING Bank Romania: “Distanta dintre statutul de supertrader cu portofelul plin si cel in care nu mai ai nici doi bani in buzunar este microscopica”. <\/p>\n

\n

\n\"\"Bogdan Mihoc<\/strong> – UniCredit Tiriac
\nVarsta: 35 de ani
\nExperienta: 13 ani
\nCine ia deciziile? “Piata este controlata aproape in totalitate de straini acum, iar miscarile de curs de la Bucuresti sunt efectul unor decizii care se iau la mii de kilometri distanta, in centrul financiar al Europei, la Londra. Pe o piata in care cele mai multe fonduri apartin strainilor, bancile romanesti si clientii locali in jocul din care rezulta cursul valutar au o pondere tot mai mica. Uneori, aceasta ocupatie e foarte stresanta, pentru ca transformarea unei pozitii luate pe piata in profit sau pierdere nu mai depinde de abilitatea dealerului, ci de evolutia pietei si de alti jucatori mai mari.” <\/p>\n

\"\"Adrian Parvulescu<\/strong> – BCR
\nVarsta: 36 de ani
\nExperienta: 12 ani
\nCe urmeaza? “In urmatorii cinci ani vom vedea o schimbare profunda a pietei financiare romanesti si inca avem multe de invatat. Suntem acum intr-o etapa de pregatire a clientilor si a structurii interne pentru produse mai complexe; volatilitatea ridicata si modificarile din piata monetara ii fac tot mai mult pe clienti sa caute instrumente pentru a-si acoperi riscurile.” <\/p>\n

\"\"Claudiu Cercel<\/strong> – BRD
\nVarsta: 40 de ani
\nExperienta: 15 ani
\nCat e fler, cat e stiinta? “Flerul e bun, dar cu conditia sa te cunosti foarte bine pe tine insuti. In unele situatii poate fi insa periculos sa te bazezi pe fler, iti poate juca feste, pentru ca la un moment dat ajungi sa nu mai stii cat e intuitie si cat e propria dorinta. Daca vine peste o baza serioasa de cunostinte tehnice, intuitia e buna.”<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/p>\n

\"\"Cristian Sporis<\/strong> – Raiffeisen
\nVarsta: 32 de ani
\nExperienta: 10 ani
\nCat poti pierde? “Daca pierzi 10.000-15.000 de euro, nu te <\/impusca>nimeni, treci mai departe si faci profit in alta tranzactie. Depasirea limitelor impuse pentru pierdere poate insa sa aduca pentru un dealer ultima zi de lucru in banca: e un motiv suficient pentru a fi dat afara. Iar in dealing, daca ajungi sa iti dai demisia, pleci chiar in aceeasi zi, pentru ca o scurgere de informatii in acest joc cu multi bani poate costa foarte mult.” <\/p>\n

\"\"Sorin Olaru<\/strong> – Millennium Bank
\nVarsta: 38 de ani
\nExperienta: 12 ani
\nCe calitati are un dealer bun? “E cel care stie sa simta piata si nu are prea multe idei, dar o importanta mare o au si cunostintele tehnice si de macroeconomie. Trecand peste tentatia profitului imediat, un dealer bun este cel care reuseste sa vada piata in perspectiva si sa-i anticipeze miscarile. Desi treci ades prin perioade de frustrari si nici momentele de criza nu lipsesc, daca ai si un pic de inclinatie spre gambling, meseria poate fi tare frumoasa.” <\/p>\n

\"\"Mihai Mandres<\/strong> – ING Bank Romania
\nVarsta: 41 de ani
\nExperienta: 14 ani
\nCum arata un trader? “La prima vedere, in spatele unui metru patrat de ecrane sta un individ vesnic preocupat care, parca hipnotizat, dialogheaza din priviri cu cifrele afisate pe display-uri si interactioneaza cu o gramada de telefoane, microfoane si tastaturi, dupa o scenografie numai de el stiuta… Scopul final, indiferent de anvergura postului sau a organizatiei, este acela de a face bani pentru compania care i-a incredintat gestiunea cash flow-urilor.” <\/p>\n

\"\"Luminita Runcan<\/strong> – Banca Transilvania
\nVarsta: 38 de ani
\nExperienta: 14 ani
\nE o lume a barbatilor? “A fost o vreme cand meseria de dealer era intr-adevar apanajul barbatilor, dar lucrurile s-au schimbat si in acest domeniu foarte mult. Daca prin anii 1995- 1997 in Romania puteai sa numeri fetele pe degete la intalnirile
\n<\/breslei>, acum suntem aproape echilibrati numeric. E o meserie complexa, dar extrem de incitanta, care iti aduce satisfactii zilnice. E una din meseriile in care nu exista monotonie.” <\/p>\n

\"\"Paul Prodan<\/strong> – Credit Europe Bank
\nVarsta: 45 de ani
\nExperienta: 17 ani
\nCat rezisti in meserie? “Pe piata din Romania, cam 10-15 ani; pe cele mature, unde si nivelul stresului e mai ridicat, mult mai putin. Apoi, daca nu exista o cariera in management, cei mai multi trec in vanzari, in analiza sau consultanta. Nu este insa o meserie din care sa iesi la pensie si, mai mult decat atat, noi suntem oamenii care traim zi de zi cu demisia pe masa.” <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cosmar pentru cei care au un imprumut in valuta, galopul cursului de schimb e sursa de adrenalina pura pentru altii: operatiunile pe care le fac se pot traduce pentru bancheri in castiguri cu sase zerouri, dar si in pierderi de sute de mii de euro intr-o singura zi. Vremea castigurilor usoare s-a dus insa, iar meseria de dealer seamana tot mai mult cu un sport dur.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[9657,7267,8110,7216,6761,9656],"class_list":["post-10502","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-bancher","tag-banci","tag-broker","tag-bursa","tag-curs","tag-dealer"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10502","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10502"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10502\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31491,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10502\/revisions\/31491"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10502"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10502"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10502"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}