La oricare dintre cele patru intrari mari in Piatra-Neamt – dinspre Bacau, Bicaz, Roman sau Targu-Neamt – primul lucru evident este culoarea proaspata a constructiilor, specifica imobilelor noi. Zeci de blocuri si sute de casute si vile impanzesc terenurile de pe marginea soselei. La fiecare jumatate de an, peisajul se schimba vizibil la oricare din intrarile in oras, lucru surprinzator pentru un oras de provincie din Moldova, unde filozofia traditionala de viata este in general ca „graba strica treaba”. <\/p>\n
Acum insa, orasul este sub presiunea banilor: zeci de milioane de euro investiti in turism, aproape 100 de milioane de euro in modernizarea orasului, afacerile de origine locala care se lauda cu rate anuale de crestere de doua cifre. Banii trimisi de zecile de mii de nemteni plecati la munca peste hotare ridica nivelul de trai al celor ramasi acasa, iar investitorii au venit: dezvoltatorul GTC construieste un mall, reteaua Best Western se pregateste sa-si ridice un hotel de la zero, comerciantii de toate felurile au venit sa cumpere teren. Se adauga si proiectul autostrazii Iasi-Targu-Mures, ce ar urma sa treaca prin zona Targu-Neamt, o bretea urmand sa uneasca si Piatra-Neamt de magistrala. <\/p>\n
Tabloul este completat de inflorirea afacerilor locale, fie dezvoltate de antreprenori – precum K\u00f6ber, Dinasty, Agnes Toma -, fie de supravietuitorii erei comuniste: Celohart, producator de carton si hartie igienica, Mecanica Ceahlau, producator de unelte agricole, sau producatorul de ciment Moldocim din Bicaz, preluat de Heidelberg. <\/p>\n
Influentele externe isi pun amprenta asupra ritmului de viata molcom al moldovenilor, iar rapiditatea de actiune a retailerilor internationali este doar un exemplu. Pana la inceputul lui 2006, dintre toate resedintele de judet, Piatra-Neamt era ultimul bastion necucerit de pe harta comertului modern. Graba cu care austriecii de la Kaufland si nemtii de la Plus si-au ridicat insa magazine a fost o buna lectie de viteza. Sfiala cu care comertul modern a pasit in oras, la inceput doar prin intermediul magazinelor de tip discount, este acum de domeniul trecutului, iar interesul investitorilor ce altadata ocoleau precauti zona a crescut exponential pe parcursul ultimului an. <\/p>\n
In centrul planurilor de dezvoltare se afla proiectele turistice in valoare de peste 40 de milioane de euro plasate in inima orasului: o telegondola, trei partii de schi, un telescaun, o telecabina, scari rulante pentru partiile de schi si un lift inclinat ce va duce turistii spre varful muntelui Pietricica, in jurul caruia a crescut intregul oras. 17 milioane de euro vin din fonduri structurale si „amortizarea investitiei se va realiza in 15 ani, conform studiilor de fezabilitate”, declara pentru BUSINESS Magazin primarul orasului, Gheorghe Stefan. Cartea jucata pe turism si in genere de servicii ar urma sa atraga in oras atat turisti romani, cat si straini, spera Stefan. „Putem alcatui un traseu turistic unic in Europa si avantajul nostru este asezarea geografica”, argumenteaza primarul. Miza pe turism si serviciile conexe este, si in opinia reprezentantilor mediului de afaceri nemtean, singura carte castigatoare pe care putea juca un oras saracacios si saracit de falimentele marilor platforme industriale odata cu intrarea in economia de piata. „S-au inchis in cascada toate marile combinate chimice (Fibrex Savinesti, Melana, Combinatul de ingrasaminte chimice) si de prelucrare a lemnului (fostul CPL)”, isi aminteste Florin Rosescu, director general si actionar majoritar al Kubo Ice Cream. <\/p>\n
Pentru atragerea turistilor era nevoie insa de o modernizare a orasului, iar ea va costa in total aproape 100 de milioane de euro. Numai pentru modernizarea strazilor, a aleilor, a trotuarelor si a spatiilor verzi dotate cu irigare automata „cheltuim 10 milioane de euro, exclusiv din fondurile primariei”, sustine primarul. Peste banii pentru cosmetizare se aduna insa multe alte proiecte. Programul de colectare selectiva a deseurilor, lansat in urma cu cativa ani, are o valoare de 22 de milioane de euro. Pentru extinderea in tot orasul a retelelor de apa curenta si canalizare, program ce ar urma sa se incheie in 2009, au fost bugetate 32 de milioane de euro, 70% din bani fiind fonduri europene, iar diferenta – banii primariei, spune Stefan. Finalizarea salii sporturilor, cu o capacitate de 5.000 de locuri, pentru care s-au cheltuit 7 milioane de euro, deschide sansa organizarii de competitii europene si mondiale, e de parere Stefan, care precizeaza ca pentru asa ceva e functional si stadionul de fotbal, omologat si pentru atletism. Alte proiecte vizeaza reamenajarea pietei centrale (2,5 milioane de euro), construirea unui mall in zona vecina pietei centrale (7 milioane de euro), modernizarea iluminatului public (3 milioane de euro), reabilitarea termica a blocurilor si montarea de centrale termice de bloc, modernizarea scolilor (10 milioane de euro), amenajarea unui camin de batrani (cam 1,5 milioane de euro). Nu e de mirare ca Primaria din Piatra-Neamt candideaza la statutul de cea mai indatorata primarie din tara, peste 70% din sumele investite fiind din credite bancare. Stefan nu contrazice ideea, dar sustine ca „toate investitiile vor fi recuperate, in scenariu pesimist, in maxim 10 ani”. <\/p>\n
De unde recuperarea? In primul rand, dupa socoteala primariei, sunt banii turistilor; mai sigure si mai de incredere, desi imposibil de evaluat, par insa sumele trimise acasa de asa-numitii „italieni”, zecile de mii de oameni plecati la munca mai ales in Italia. Lipsa locurilor de munca i-a gonit peste granite, iar in timp ce somajul in Piatra-Neamt a scazut pana la 1,2%, conform ultimelor date ale AJOFM, citate de Gheorghe Stefan, a crescut si nivelul de trai al rudelor ramase in tara. Luna august, in care „italienii” au concediu si se intorc in tara, echivaleaza cu sezonul turistic la mare – terasele, barurile si restaurantele sunt pline, rafturile magazinelor de orice tip sunt golite, iar pretul apartamentelor si al terenurilor creste, sustinut si de ofertele bancare croite special pentru cei plecati la munca in strainatate. BRD Neamt are in acest moment „cateva sute” de credite acordate persoanelor plecate la munca peste hotare, numarul de clienti crescand de la an la an, „in functie de cat de multi afla de aceste servicii”, spune Constantin Mares, directorul BRD pe regiunea alcatuita din judetele Neamt si Suceava. Majoritatea creditelor au destinatie imobiliara, iar ca variante de plata a ratelor au viramentul bancar, cat si plata directa la ghiseu de catre o ruda din tara. In 2007, spune Mares, banca a deschis trei agentii in zona rurala (Bicazul Ardelean, Sabaoani si Damaseni), in zone cu multi locuitori, din care majoritatea sunt plecati la munca in strainatate. <\/p>\n
<\/p>\n
Pe aceeasi linie cu piata imobiliara din toata tara, preturile au crescut in ultimul an si la Piatra-Neamt. Chiria medie a unui apartament de doua camere in zona semicentrala a ajuns la 300 de euro (fata de 4-500 in Bucuresti), iar pretul apartamentelor la vanzare variaza, conform anunturilor agentiilor imobiliare, intre 700 si 1.200 de euro pe metrul patrat. Fata de Capitala insa, preturile sunt inca la jumatate. <\/p>\n
Chiar in afara orasului, fara nicio utilitate, un metru patrat nu costa mai putin de zece euro, in timp ce in oras pretul sare de 100 de euro pe metrul patrat. Proprietarii au mirosit deja interesul pentru teren, atat pe marginea proiectului autostrazii si a bretelei aferente catre Piatra-Neamt (cu toate ca lucrarile la autostrada sunt prevazute sa inceapa abia in 2009), dar si atentia in crestere a comerciantilor si a dezvoltatorilor de proiecte rezidentiale. Si nu gresesc, pentru ca romanii, ca de pilda reteaua de bricolaj Dedeman, a deschis la finele lui 2007 magazinul din Piatra-Neamt, dau zor sa ocupe pozitii strategice. Iar „internationalii” ce si-au facut deja loc in piata se simt bine. Uwe Klostermann, director general al Plus Discount Romania, se declara multumit de rezultatele magazinelor din Piatra-Neamt. „Nu avem nimic batut in cuie acum, dar am fost la Piatra-Neamt la finalul lunii august, pentru ca ni se pare un oras cu o dezvoltare interesanta”, declara pentru BUSINESS Magazin Jacobo Caller Celestino, directorul general al Carrefour Romania. „Din pacate, nu sunt disponibile suprafete mari de teren; or, magazinele noastre au nevoie tocmai de asa ceva”, spune Caller. <\/p>\n
Suprafete mari de teren exista insa, iar un exemplu sunt cele 28 de hectare ale spatiului fostei fabrici Reconstructia. Dan Ostahie, omul de afaceri care controleaza afacerea Altex, de origine din Piatra-Neamt, spune ca „se simte si aici nevoia unui hipermarket si spatii se pot gasi”. Proprietarii terenului de la Reconstructia au insa pe masa si oferte pentru proiecte de locuinte, asa incat o decizie finala nu a fost inca luata. <\/p>\n
Nevoia de locuinte se reflecta in cererea de credite, afirma Sorin Potolea, director grup retail la Raiffeisen pe judetul Neamt. Cea mai consistenta felie ii revine creditului de consum, pentru ca inca nu sunt proiecte rezidentiale finalizate. Creditele imobiliare si ipotecare au cel mai mare potential, spune Potolea, insa inceperea constructiilor este in genere franata de investitiile pentru mediu, in amplasamentele fostelor fabrici fiind nevoie chiar de inlocuirea pamantului cu un sol mai putin poluat. <\/p>\n
De la relaxarea conditiilor de creditare in acest an, BRD a perceput „o imbunatatire a creditarii, mai ales pe partea creditului de consum si a creditelor pentru autoturisme”, afirma reprezentantul BRD pentru Neamt si Suceava. Pentru creditele ipotecare si imobiliare a intervenit insa in 2007 „o stagnare mai ales in ce priveste locuintele vechi, pentru ca se simte un interes tot mai mare pentru o casa pe pamant”, constata Constantin Mares. BRD, ce detine peste 25% din piata de retail si peste 37% din serviciile pentru IMM la nivelul judetului, vrea sa mai deschida cel putin doua noi unitati. In tot judetul sunt acum 45 de puncte de vanzare, dar planurile de extindere sunt departe de a se fi incheiat. Pe piata bancara locala „este efervescenta nu numai ca numar de unitati, care s-au dublat intr-un singur an, ci si ca nume prezente aici”, declara Potolea. In ultimii doi ani nu numai ca au crescut retelele bancare, dar de la jumatatea lui 2006 au si aparut nume noi in zona, ca Alpha Bank, Banca Romaneasca, Piraeus. Gradul de indatorare este insa „inselator mare”, pentru ca nivelul veniturilor este inca mic in comparatie cu alte regiuni ale tarii. Cat priveste partea de servicii financiare corporatiste, „lucrurile nu se misca asa cum am dori”, spune Potolea, iar unul din argumente este ca majoritatea deciziilor nu sunt luate in Piatra-Neamt, ci in Bucuresti. Altex este, in acest context, un bun exemplu: si-a mutat sediile centrale in Capitala, iar furnizorii de servicii financiare si-au schimbat cel putin adresele, daca nu si numele. Pe de alta parte, bancile cu istorie in zona se bucura de o pozitie mult mai sigura, „marii clienti fiind fidelizati, pentru ca am lucrat cu ei ani in sir”, spune Mares. <\/p>\n
La capitolul afacerilor de origine locala, ratele anuale de crestere de peste doua cifre depasesc, de regula, evolutia pietelor in care sunt prezente, fie ca e vorba despre vopseluri, inghetata sau imbracaminte. Plasata intre primii producatori de vopseluri de pe piata, conform lui Stefan Barna, director de marketing la K\u00f6ber, compania este una dintre afacerile ce au avut ca punct de plecare Piatra-Neamt, dar acum au depasit nu numai granitele judetului, ci si ale tarii. Exportul catre tari ca Armenia, Kazahstan, Bulgaria, Ucraina sau Grecia detine de zece ani intre 7 si 10% din vanzarile companiei. „Urmeaza o perioada de consolidare in piata, iar companiile mari, care detin acum partea leului – cele mai mari cinci au peste 80% din piata -, vor creste si mai mult”, crede Barna. In total, spune reprezentantul K\u00f6ber, exista acum cam 200 de producatori, piata fiind dominata de Policolor (detinut de trei fonduri de investitii), D\u00fcfa Deutek (preluata in 2005 de Advent), Fabryo (din care fondul de investitii Oresa Ventures detine 49% din actiuni) si K\u00f6ber. Afacerea K\u00f6\u00adber, inceputa in 1991 de Aurel K\u00f6ber, este singura din topul marilor producatori de vopseluri ce are capital integral romanesc, lucru ce ar urma sa se mentina si in viitor – nu exista niciun interes pentru parteneriate sau vanzare, „intrucat avem acces la toate liniile de finantare necesare pentru dezvoltare”, declara Barna. Producatorul de vopseluri si centrale termice Motan a demarat o investitie pe platforma industriala de la Savinesti, unde capacitatea instalata de productie urmeaza sa ajunga la 120.000 de tone de vopsea pe an, bugetul alocat extinderii fiind de 10-12 milioane de euro. Acum, K\u00f6ber produce intre 40.000 si 50.000 de tone in fabrica din Turturesti, langa Piatra-Neamt. Daca Aurel K\u00f6ber sustine ca nu vrea in ruptul capului sa-si vanda firma, un alt om de afaceri nemtean mizeaza tocmai pe vanzarea de afaceri. Sorin Stoica, care a dezvoltat si vandut reteaua de magazine de telefonie mobila Dasimpex, s-a lansat in construirea a sase noi linii de afaceri. Ceea ce-si doreste de fapt este sa fie un „fondator de firme in serie”, ceea ce coincide cu definitia antreprenorului. Faptul ca orasul nemtean a fost punctul de plecare al afacerilor sale este considerat de Sorin Stoica drept un avantaj, „pentru ca am avut sansa de a intalni aici oameni minunati care au constituit nucleul echipei Dasimpex, o parte din ei fiind in miezul noilor mele afaceri”. <\/p>\n
<\/p>\n
Una din cele sase firme controlate acum de Stoica este clinica medicala Dasimed din Piatra-Neamt, deschisa in 2002. Cei aproape 250.000 de euro investiti de la bun inceput au fost destinati acestei afaceri, in care aria de expertiza revine sotiei lui Stoica, medic de profesie. O alta zona de activitate este Dasino Advertising, companie ce a redus costurile Dasimpex cu 15-30% cheltuielile pentru publicitate. Intre celelalte linii de afaceri se numara televiziunea online EvoTV, investitiile in domeniul imobiliar (prin firma Inteso Imobiliare) si serviciile de turism. Singura pe care Stoica nu pare dispus s-o vanda este consultanta pentru afaceri, practic prima idee pusa in aplicare dupa vanzarea Dasimpex catre GED Capital in vara anului trecut. Oregano, cum se numeste compania, urmeaza sa fie nucleul de management pentru celelalte activitati din portofoliul lui Stoica. <\/p>\n
Tot din Piatra-Neamt si-a pornit afacerile si omul de afaceri Stefan Vuza, proprietarul grupului Serviciile Comerciale Romane (SCR), care are la 37 de ani opt fabrici si alte noua companii. „Am inceput cu comert si turism (prima slujba a lui Vuza a fost cabanier la Dochia, pe varful Ceahlaului, n. red.) si desi orasul era mic, se potrivea de minune pentru ce aveam nevoie la acea vreme”, declara Vuza. In patru ani de la start, in 1993, sediul central al companiei a fost mutat la Cluj, un oras ce a permis afacerii mai mult spatiu de manevra. „Nu mai era suficient nici Clujul si a trebuit sa ne mutam la Bucuresti”, spune Vuza. Pentru o locuinta a semnat un contract cu Eurisko sa-i gaseasca o vila care sa-i fie pe plac ca spatiu si ca amplasare. Adica aproape de zona Aviatorilor din Capitala, unde Vuza are deja un loc pentru birourile in care si-a adus oamenii de la Cluj, dupa ce grupul sau a preluat din iulie 70% din pachetul de actiuni al Institutului National de Aviatie, o tranzactie evaluata la 5,5 mil. euro. <\/p>\n
Conteaza foarte mult, explica Vuza, ca dimensiunea afacerii sa se potriveasca orasului in care are sediul central: „poate peste inca zece ani o sa cautam sediu in Hong Kong sau cine mai stie unde”. Conform estimarilor lui Vuza, volumul afacerilor pe care le controleaza il depaseste de trei ori pe cel al grupului Altex, controlat de Dan Ostahie, care si-a mutat sediul central la Bucuresti de cativa ani. Anul trecut, firmele din grupul SCR au avut vanzari totale de 1,3 miliarde de lei, adica 375 de milioane de euro, si un profit de circa 33 milioane de euro, potrivit lui Vuza. In total, omul de afaceri coordoneaza activitatea a 7.000 de angajati, cu ajutorul Agentiei de Investitii, Servicii si Afaceri (AISA), firma de management care se ocupa de administrarea afacerilor grupului. Infiintata in 1998, AISA are 120 de manageri, iar sediul se afla in continuare la Piatra-Neamt. <\/p>\n
Cu sediul central si productia in continuare in orasul de origine, producatorul de inghetata Kubo Ice Cream si-a vazut vanzarile din 2007 mergand catre dublul anului 2006, previziunile pe 2007 apropiindu-se de 15 milioane de euro. Daca acum vanzarile pe plan local nu reprezinta mai mult de 5% din cifra de afaceri a firmei, in anii de inceput nemtenii erau clientii exclusivi ai firmei, isi aminteste Florin Rosescu. Afacerea a pornit la inceputul anilor ’90, Rosescu fiind de formatie inginer tehnolog chimist, angajat inainte de Revolutie pe fosta platforma de la Savinesti. „O parte din colegii din combinat imi sunt colaboratori apropiati si azi”, spune Rosescu. <\/p>\n
Plecata de la zero, initial doar cu productie de cravate, afacerea Dinasty, care s-a specializat in colectii de imbracaminte masculina pentru ocazii, s-a extins si ea. Vanzarile de la magazinele din Piatra-Neamt au ajuns acum la doar 10% din cifra de afaceri, conform lui Gabriel Muraru, ce detine afacerea impreuna cu sotia sa. Dinasty, cu peste 300 de angajati (productie si magazine), a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 6 milioane de euro. Firma nemteana are in acest moment o retea de 30 de magazine – opt sub brandul Dinasty si 22 sub numele Alb si Negru, in parteneriat cu casa de moda Agnes Toma. Gabriel Muraru marturiseste insa ca avea nevoie de putina adrenalina, motiv pentru care a deschis o cafenea, Gatsby, chiar in interiorul cladirii Teatrului din Piatra-Neamt. Desi estimase initial o investitie intre 200.000 si 250.000 de euro, cheltuielile totale s-au apropiat de fapt de 350.000 de euro, „dar n-am vrut sa fac niciun rabat, pentru ca acesta este locul de referinta nu numai pentru viitoarea noastra retea de cafenele, ci un loc special in oras”, explica Muraru. Deocamdata, Gatsby a intrat pe lista de vizite a turistilor: „Recent a fost un grup de turisti asiatici, care au facut poze chiar si la bai!”. <\/p>\n
Investitia medie intr-o cafenea se plaseaza in jurul a 70.000 de euro, bani recuperati in maxim doi ani. Pentru Gatsby insa costurile de amenajare au sarit mult peste medie, pentru ca aproape tot ce se afla in cafenea – de la echipamente, piese de mobilier si pana la prajituri – a fost importat din Italia. Muraru isi aminteste amuzat ca dupa deschiderea cafenelei vanzarile de cafea au fost atat de mari, incat o delegatie intreaga din partea firmei Davidoff, unul dintre furnizori, a sosit la Piatra-Neamt pentru a vedea cu ochii lor cafeneaua de provincie. Cat priveste sansele de amortizare, „in conditiile in care numarul de turisti va creste foarte mult, vor avea de castigat cei ce vor sti sa le ofere ceva si in afara partiilor de schi”, spera el. Iar dupa ce prima partie de schi a fost data in folosinta, nu mai e nevoie decat sa ninga. Singura piedica in calea turistilor, fie straini sau romani, este insa acum drumul de acces spre Piatra-Neamt. Daca din 360 km, cat e distanta de la Bucuresti la Piatra-Neamt, 300 pot fi parcursi cu masina in trei ore si jumatate, pentru ultima parte a drumului, de numai 60 km, e nevoie de circa o ora. Accesul e greoi si planuri pentru fluidizarea traficului, pe un drum cu doua benzi ce traverseaza aproape exclusiv localitati, nu exista inca. Iar cel mai apropiat aeroport e la Bacau, de unde cei ce coboara au de facut pe sosea tot o ora pana la Piatra. Pe aceiasi 60 de kilometri. \n<\/p>\n
Turism sub Pietricica<\/a> Pana mai ieri doar un oras de provincie inecat de somaj si saracie, Piatra-Neamt a inceput sa se dezvolte rapid, sustinut de trei motoare financiare: investitiile in turism, inflorirea afacerilor locale si banii trimisi acasa de cei plecati la munca peste hotare. Singurul punct slab ramane, pentru turisti si investitori deopotriva, accesul – mai exact, cele cateva zeci de kilometri de sosea dinainte de intrarea in oras.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7987],"tags":[81,7442,9577,244],"class_list":["post-10425","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-turism","tag-afaceri","tag-dezvoltare","tag-piatra-neamt","tag-turism"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10425","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10425"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10425\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31422,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10425\/revisions\/31422"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10425"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10425"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10425"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nDespre orasul lor<\/a>
\nMade in Neamt <\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"