{"id":10420,"date":"2008-04-01T20:30:00","date_gmt":"2008-04-01T20:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10420"},"modified":"2026-04-02T11:33:58","modified_gmt":"2026-04-02T11:33:58","slug":"marii-castigatori-ai-crizei-financiare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10420","title":{"rendered":"Marii castigatori ai crizei financiare"},"content":{"rendered":"

Cum momentul era dominat de vestea vanzarii Rompetrol catre compania KazMunaiGaz, impactul declaratiei a fost minor. Patriciu admite ca la baza deciziei de a vinde cele 75% din actiunile companiei Rompetrol atunci, la sfarsitul lunii august a anului trecut, a stat si pericolul crizei financiare. In acelasi timp este de acord ca daca ar fi amanat vanzarea, pretul ar fi putut fi mai redus (pornind de la evaluarea de 3,6 miliarde de dolari pentru intreg grupul, valoarea tranzactiei, care nu a fost confirmata de niciuna dintre parti, ar fi de 2,7 miliarde de dolari). <\/p>\n

“De aceea ne-am grabit. Am pregatit tranzactia un an de zile; aveam sase posibili cumparatori si l-am ales pe cel mai bun in conditii de criza globala”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Dinu Patriciu. <\/p>\n

Romania a parut mult timp ferita de valurile create de criza creditelor ipotecare americane, inceputa in primavara anului trecut. Efectele s-au simtit aici destul de tarziu si cumva sporadic, prin scaderea bursei de valori din Bucuresti sau un recul timid al pietei imobiliare. In acelasi timp, nu putem sa nu remarcam in aceasta perioada o serie de tranzactii record, efectuate la momentul potrivit, cel menit sa asigure vanzatorului un castig cat mai mare, de catre un numar de oameni de afaceri cu activitati in Romania. Asa au procedat Dinu Patriciu, Andrei Siminel, presedintele NCH Advisors, compania care administreaza fondul de investitii Broadhurst, sau Shimon Galon, managerul companiei Globe Trade Center International. Acestor cazuri li se pot alatura tranzactiile bursiere realizate de Dan Ioan Popp, principalul actionar al dezvoltatorului imobiliar Impact Bucuresti, precum si de fondurile de investitii Axis Investments si Meinl Bank, care detineau fabrica de ciocolata Kandia Excelent. <\/p>\n

Siminel Andrei, unul dintre cei mai activi si redutabili manageri de fonduri de investitii din Romania, a realizat, incepand chiar din primavara trecuta, o serie de tranzactii imobiliare si de active care au insumat cateva sute de milioane de euro, pe o piata romaneasca dominata inca la acea vreme din plin de sentimentul de incredere. Firmele conduse de Siminel au vandut anul trecut active, terenuri si imobile in valoare de peste 325 de milioane de euro, iar exit-urile au continuat si in acest an. Ultima tranzactie este cea de saptamana trecuta, prin care un grup italian va prelua reteaua de magazine Winmarkt, dupa ce fondul de investitii Broadhurst, condus de Andrei, a vandut pe piata Rasdaq participatia de 21,7% la Comvex Constanta, pentru 13,3 milioane de euro. La sfarsitul anului trecut, irlandezii de la CRH au cumparat tot de la Broadhurst producatorul de materiale de constructii Elpreco Craiova, in urma unei tranzactii estimate la aproximativ 75 de milioane de euro. Tot in 2007, compania spaniola Gran Via a achizitionat de la fondul condus de Siminel Andrei, cu 42 de milioane de euro, fosta fabrica Tricodava din cartierul bucurestean Drumul Taberei, pe terenul careia urmeaza sa construiasca 2.100 de apartamente. Broadhurst a vandut si participatia de 50% detinuta in proiectul imobiliar Cotroceni Park, pentru 78,8 milioane de euro, si a scos la vanzare si spatiile comerciale apartinand fostei Romarta, evaluate la 200-250 de milioane de euro. Siminel Andrei nu poate fi banuit de simpla intuitie a miscarii pietei, la baza exit-urilor sale stand, in mod cert, anticiparea evolutiei de pe piata imobiliara din SUA si a extinderii efectelor ei in lume. <\/p>\n

Lauri de castigator in vremuri de criza i se cuvin si lui Shimon Galon, managerul dezvoltatorului imobiliar Globe Trade Center, chiar daca nu a fost direct implicat in negocierile de vanzare a imobilului de birouri America House, o alta tranzactie- record, de peste 120 de milioane de euro. Suma, platita de catre o subsidiara a companiei franceze Ixis, reprezinta cea mai mare tranzactie imobiliara a anului trecut si un record pentru piata spatiilor de birouri. GTC Romania, compania pe care o conduce Shimon Galon, este o divizie a companiei de dezvoltare imobiliara GTC, listata la bursa din Polonia, care este la randul sau una dintre subsidiarele cu afaceri imobiliare ale grupului israelian Kardan. <\/p>\n

Galon a construit Europe House si America House – doua imobile de birouri din Piata Victoriei – si este implicata in cateva proiecte rezidentiale si mai multe centre comerciale. In urma cu aproape patru ani, GTC a vandut cladirea Europe House cu 30 de milioane de euro, dar America House, care are o suprafata dubla, a beneficiat de un pret de patru ori mai mare. Cum amplasarea este similara, in Piata Victoriei, diferenta de pret a fost urmare a interesului sporit al investitorilor. “Mai bine spuneti ca s-a facut criza dupa ce am vandut noi”, glumeste Shimon Galon. <\/p>\n

Tranzactiilor de mai sus li se pot alatura alte reusite, asa cum au fost preluarea companiei de consultanta imobiliara Eurisko de catre grupul american CB Richard Ellis, pentru 35 de milioane de dolari (circa 24 de milioane de euro), sau intrarea bancii de investitii Morgan Stanley in actionariatul companiei de dezvoltare imobiliara Adama, in urma unei majorari de capital de 100 de milioane de euro. <\/p>\n

<\/p>\n

Bursa, cu dus si intors<\/strong>
\nMarele perdant din ceea ce se poate numi criza financiara internationala este piata de capital. Pierderile de la maximele de anul trecut au ajuns pana la 45% si chiar mai mult in unele cazuri, dar cine a urmarit cu atentie evolutia emitentilor de la Bursa de Valori Bucuresti a putut castiga. Vanzarea actiunilor detinute in toamna anului trecut la preturile de atunci si recumpararea titlurilor acum, la cotatii cu cel putin 30% mai mici, ar aduce un randament echivalent cu diferenta de pret, daca lucrurile vor reveni la normal si preturile se vor intoarce la valori apropiate de cele ale anului trecut. <\/p>\n

Aceasta logica este caracteristica fondurilor de investitii, care isi inchid pozitiile atunci cand observa o tendinta descendenta si reanalizeaza piata si emitentii inainte de a reintra la cumparare cand preturile sunt atractive. Strategia a fost adoptata si de investitorii cu experienta din Romania, unul dintre cele mai bune exemple fiind principalul actionar al Impact Bucuresti, Dan Ioan Popp, presedinte si director general al companiei, care a vandut anul trecut mai multe pachete de actiuni. Un pachet de 5% din capitalul social a fost transferat in septembrie, la pretul mediu de 1,06 lei\/actiune, adica o valoare totala de aproximativ 15,6 milioane de euro. Recent, fondatorul Impact a declarat ca intentioneaza sa rascumpere un pachet de 4,5% din capitalul social la un pret de maximum 0,5 lei\/actiune. Cotatia la zi a titlului a coborat sub 0,25 lei\/titlu, ceea ce inseamna ca presedintele Impact trebuie sa achite aproximativ 6,5 milioane de euro pentru recuperarea pachetului vandut, ramanand si cu aproape noua milioane de euro profit. “Dorim rascumpararea unui pachet de actiuni, deoarece vrem sa dam un semnal de incredere catre piata. Actionarii Impact sunt aproape jumatate straini, iar majoritatea lor sunt investitori pe termen lung. Din aceasta cauza, lichiditatea actiunilor este foarte scazuta, pretul fiind stabilit de speculatori”, a declarat Dan Ioan Popp. <\/p>\n

Demersul fondatorului Impact este o modalitate facila de a castiga bani in perioade de criza, de scadere pe piata de capital. In toamna anului trecut, aceasta strategie a investitorilor straini a putut fi observata din valoarea vanzarilor efectuate, care a depasit pentru prima oara vanzarile investitorilor romani. Portofoliile de actiuni listate ale fondurilor straine si-au diminuat valoarea de la sfarsitul anului trecut cu mai mult de jumatate, din cauza deprecierii titlurilor, insa vanzarea actiunilor si cumpararea lor la cotatii mai reduse ar fi putut reduce amploarea pierderilor. <\/p>\n

O vanzare “pe varf”, adica in punctul maxim al ascensiunii, a fost si cea a fabricii de dulciuri Kandia Excelent. Inainte de declansarea crizei ipotecare americane, principalii actionari ai Kandia Excelent, Axis Investments si Meinl Bank, au vandut fabrica catre Cadbury Schweppes, cel mai producator de dulciuri din lume, cu suma de 99,5 milioane de euro. Vanzarea pachetului de 93,3% din capitalul social s-a efectuat prin intermediul Bursei de Valori. Pretul achitat de Cadbury a fost probabil maximul posibil, in conditiile in care piata tabletelor de ciocolata din Romania valora, la sfarsitul lui 2007, circa 200 de milioane de euro, iar cotatia actiunilor Kandia Excelent se afla de asemenea la un maxim istoric (britanicii au platit 2,9 lei pe o actiune ce valora doar 0,84 lei la inceputul anului). <\/p>\n

Impotriva curentului
\n<\/strong>Sa dam Cezarului ce i se cuvine si sa recunoastem ca tranzactiile de mai sus au destul de putin in comun cu modul de actiune si cu performanta realizata de John Paulson, manager de fonduri speculative (hedge funds), care a anticipat cu doi ani problemele de pe piata imobiliara din SUA de anul trecut. Fondurile pe care la administreaza Paulson au crescut cu circa 15 miliarde de dolari in 2007, in timp ce averea sa a ajuns la trei miliarde de dolari. Mai mult, Paulson si-l permite, in prezent, drept consilier pe fostul sef al Rezervei Federale, Alan Greenspan. Americanul s-a miscat in sens invers fata de curentul pietei si a folosit inteligent instrumente financiare derivate, de natura sa diminueze sau sa acopere riscul. E adevarat insa ca succesul lui a fost posibil pentru ca astfel de instrumente derivate exista acolo, or, in Romania situatia e cu totul alta. <\/p>\n

Achizitionarea unor actiuni listate pe o piata la vedere, cum este cea a BVB, este de regula insotita de deschiderea unor pozitii pe piata la termen, precum cea de la Sibiu, dar de pozitie contrara. Cumperi o actiune pe care o consideri de viitor, dar inchei si contracte bazate pe o cotatie ulterioara mai scazuta. Daca titlul va avea randament negativ pe piata la vedere, investitorul este acoperit de castigul din cea la termen. Miscarea se numeste hedging sau arbitraj si este utilizata pe scara larga de investitorii institutionali. Din pacate, pe piata autohtona nu exista decat foarte putine instrumente de acest gen. <\/p>\n

<\/p>\n

Pentru o investitie mai mare, de ordinul a zeci de milioane de euro, singurele actiuni pentru care poate fi acoperit riscul sunt cele ale SIF Oltenia si SIF Moldova la Bursa din Sibiu. Contractele pentru cursul valutar sau pentru celelalte active suport, cum ar fi Banca Transilvania sau SNP Petrom, sunt in numar redus. “Investitorii mici sunt singurii care pot face hedging pentru cele cateva actiuni prezente la Sibiu. Fondurile nu au cum, lichiditatea este inca prea redusa la Sibiu si nici alte instrumente de acoperire a riscului nu au. Exista insa sperante pentru perioada urmatoare”, spune Adrian Simionescu, director general la Vienna Investment Trust. Cele doua societati de investitii financiare acopera peste 90% din totalul contractelor incheiate la Sibiu. <\/p>\n

Existenta acestor instrumente este necesara pentru mentinerea lichiditatii pietei de capital, una dintre principalele probleme ale Bursei de Valori. Vanzarea in lipsa (tranzactionarea unor actiuni pe care nu le detii da posibilitatea investitorilor de a paria pe scaderea cotatiei, nu pe cresterea ei) este unul dintre contractele ce urmeaza a fi lansate doar in perioada urmatoare. “Market-makerii, cei care mentin lichiditatea, calcularea pretului de inchidere dupa media ponderata si vanzarea short (in lipsa) sunt instrumente care ne vor ajuta sa traversam mai usor criza si le vom lansa in perioada urmatoare”, spune Stere Farmache, presedintele BVB. Brokerii spera ca trendul se va intoarce inainte de lansarea acestor instrumente, asteptate inca de anul trecut. <\/p>\n

Definitia crizei<\/strong>
\nInainte de orice apreciere, trebuie trasate coordonatele: intr-o epoca a globalizarii, nicio tara nu este imuna la ceea ce se manifesta in Statele Unite ale Americii, crede Nouriel Roubini, profesor de economie la New York University’s Stern School of Business. Roubini a facut o lista cu invinsi si invingatori in cazul in care economia americana intra in recesiune, iar Romania se afla, alaturi de Estonia, Lituania, Ungaria si Bulgaria, in grupul perdantilor din grupul fostelor state socialiste. Pe lista figureaza si Mexic, Canada, China, o serie de state din Asia si America Latina, dar si Marea Britanie, Franta, Germania si Japonia. Roubini crede ca o parte din economia SUA va avea de castigat, prin cresterea valorii exporturilor din cauza slabirii dolarului, efecte benefice urmand a fi resimtite si de importatorii din Europa, Japonia si China, dar si de consumatorii din Europa, platiti in euro si amatori de marfuri cotate in dolari. Roubini remarca “hoardele” de europeni care bantuie New Yorkul in cautare de chilipiruri – bunuri de lux, haine sau pantofi. “Aceasta poate aduce zambetul si pe fetele catorva comercianti americani”, conchide profesorul. <\/p>\n

Abordarea pragmatica a lui Roubini se regaseste numai in parte in Romania. In primul rand, ramane intrebarea daca este sau nu vorba de o criza. Alexandru Costin, directorul general al Adobe Romania, este convins de existenta crizei, parerea sa fiind impartasita si de Sorin Minea, presedintele Angst sau de David Flusberg, presedintele companiei imobiliare Adama. Dragos Simion, presedintele Flamingo, vorbeste nu de o criza mondiala, ci de recesiune in SUA si de ciclicitate in economie, iar Razvan Pasol, directorul general al SSIF Intercapital Invest, remarca incetinirea cresterii economice in economiile dezvoltate, insotita de aparitia temerilor legate de somaj, inflatie, nivel redus al consumului, al investitiilor si al comertului exterior. Dinu Patriciu crede ca nivelul pierderilor generate de criza ipotecara depaseste si valorile anuntate pana acum de bancile americane, dar si granitele SUA. Bancile au anuntat pierderi de 190 de miliarde de dolari, iar Fed a pompat in sistem 200 de miliarde de dolari. “Dar exista o gaura de mii de miliarde in lumea intreaga”, spune omul de afaceri, care recomanda studierea cu atentie a rapoartelor financiare ale institutiilor financiare din Europa, Rusia, sau China. “Criza e in subconstient, si toata lumea asteapta si e mai atenta ca de obicei”, afirma Lorand Szarvadi, directorul executiv al retailerului de electrocasnice si IT Domo. <\/p>\n

Manual de supravietuire<\/strong>
\nNu toata lumea are in spate rodul a zece ani de investitii agresive in piata romaneasca, asa cum a avut Siminel Andrei. Si nici o companie de talia Rompetrol, si nici o cladire ca America House. Sunt reale si general raspandite, in schimb, temerile de recesiune, temeri care pot fi depasite printr-o studiere atenta a pietei, prin cautarea de oportunitati si curaj. Pana sa creasca cu 350-400% in numai un an, mai sus mentionatul John Paulson a riscat sute de milioane de dolari, singur, intr-un pariu impotriva unei intregi piete. <\/p>\n

Castiga cei ce sunt diferiti, altfel decat marea masa”, spune Dinu Patriciu, care considera ca investitiile considerate sigure, in aur sau in certificate de trezorerie, asigura un anumit nivel de protectie, dar nu duc la castiguri spectaculoase. “Cine a investit in perioada decembrie-februarie in <soft commodities>, adica in cereale, cacao sau cafea, a castigat 30% in trei luni”, spune Patriciu. <\/p>\n

<\/p>\n

Domeniul imobiliar este pentru moment nava amiral a investitiilor romanesti si s-ar putea dovedi profitabil si in continuare. Dar aici trebuie sa ne referim la o alta recenta declaratie a lui Dinu Patriciu, care a prevestit o scadere a preturilor. Patriciu invoca aici influenta crizei ipotecare, respectiv evolutiile preturilor la imobiliare inregistrate in multe din economiile importante ale lumii. <\/p>\n

“Dezvoltatorii sunt dispusi sa vanda anumite proiecte chiar la preturi mai mici decat anul trecut. Unii se asteapta sa cada piata chiar mai jos, altii vor sa lichidizeze, pentru ca au alte oportunitati. Cand piata e in cadere, sunt si probleme, dar si oportunitati”, confirma cu o luna de zile in urma si Andrei Diaconescu, partener al casei de investitii Capital Partners, implicata in mai multe tranzactii imobiliare. “Dupa o stagnare pana in toamna, preturile la terenuri si la apartamente vor continua sa creasca, incet dar sigur, pentru urmatorii trei ani”, este convins si Lorand Szarvadi. Iar David Flusberg de la Adama crede ca temerile de pe piata imobiliara ar putea crea noi oportunitati pentru dezvoltatorii bine informati, care ar putea cumpara proprietati la preturi atractive.
\nmanevre pentru mari Si mici <\/p>\n

Multi dintre miliardarii de top din Statele Unite s-au confruntat, incepand de anul trecut, cu o scadere a averii, dar exista si castigatori, altii decat investitorii financiari. Domeniile bune, care au adus castiguri importante pe o piata marcata de criza imobiliara, au fost materiile prime, industria hartiei, comertul, industria chimica, medicamentele sau energia, dar si agricultura, internetul sau piata de media. <\/p>\n

In general, siguranta ofera acele domenii de activitate asupra carora impactul crizei este redus, asa cum este comertul. “In Romania nu se simte deocamdata niciun impact al crizei mondiale in buzunarul cumparatorului; dimpotriva, vanzarile noastre din primele luni ale anului au crescut, in termeni reali, fata de aceeasi perioada a anului anterior. Asa ca o sa marim ritmul de expansiune”, spune Jose Jacobo Caller, director general al retelei Carrefour. <\/p>\n

La randul sau, Sorin Minea de la Angst recomanda unui mic investitor depozitele bancare la termen, manevre duble de vanzare si cumparare de valute, dar si agricultura. “Se poate dezvolta foarte bine si ar aduce profituri. Banii pierduti in agricultura sunt povesti, nu s-ar mai baga nimeni in agricultura daca ar fi asa”, spune Minea. <\/p>\n

\nCristian Ionescu<\/strong> – Managing director al Coface Romania Credit Management Services <\/p>\n

In ce fel se resimte criza in Romania?<\/em>
\nManifestarile sunt volatilitatea capitalurilor de pe bursa, retragerea investitorilor de portofoliu din Romania, costurile finantarilor pentru proiecte de anvergura, posibilitatea suspendarii unor proiecte in derulare, posibile falimente ale companiilor cu grad ridicat de indatorare in valuta. Riscuri mari sunt si in constructii, unde cererea este foarte elastica la costurile de finantare. <\/p>\n

Cum sunt influentate afacerile pe care le derulati?<\/em>
\nNe asteptam ca, in calitate de asigurator de riscuri comerciale, sa vedem un numar in crestere a daunelor datorate neplatii facturilor si neefecturarii platilor in valuta catre furnizorii externi. Deja Coface din Statele Unite ale Americii, precum si Coface Franta se confrunta cu o crestere de pana la plus 300% a intarzierilor la plata si o cerere foarte mare pentru serviciul de asigurare de credite comerciale. <\/p>\n

Credeti ca in actuala stare a economiei se pot face bani pe seama crizei?<\/em>
\nVom vedea speculatori pregatiti sa cumpere active sau actiuni la preturi sub valoarea de piata, iar speculatorii de pe piata valutara pot inregistra profituri pe seama deprecierii monedei nationale. Se va inregistra un plus pe activitatea de recuperare a creantelor si de lichidare judiciara. <\/p>\n

Ce trebuie sa faca o companie pentru a se feri de pierderi?<\/em>
\nCompaniile cu datorii mari in valuta ar putea reesalona platile catre furnizorii externi, pentru a diminua impactul cresterii sumelor datorate in lei si sa se asigure impotriva riscului valutar prin contracte futures avand ca suport moneda de plata. Posibilele efecte benefice legate de devalorizarea leului, ce ar ieftini exporturile producatorilor din Romania sunt din pacate anulate de costurile finantarii corporatiste in crestere, pe fondul lichiditatii in scadere de pe piata creditului. <\/p>\n

Care sunt cele mai bune plasamente in timp de criza?<\/em>
\nInvestitiile cele mai sigure sunt cele in imobile, terenuri, in aur si in obligatiuni de stat. In cazul celor din urma, pentru protejarea investitiilor, este important de urmarit nivelul dobanzii reale in functie de rata inflatiei. <\/p>\n

<\/p>\n

Mihail Ion<\/strong> – CEO al Raiffeisen Asset Management <\/p>\n

In ce fel se resimte criza in Romania?<\/em>
\nEfectele se resimt intr-o cerere atenuata pentru exporturile romanesti, ca urmare a reducerii cresterii in economia europeana. De asemenea, costul creditului creste, fapt ce va afecta profita\u00acbilitatea companiilor care-si finanteaza afacerile inclusiv din surse imprumutate, iar evolutia cursului de schimb poate genera pierderi companiilor care nu au acoperit riscul valutar. <\/p>\n

Credeti ca in actuala stare a economiei se pot face bani pe seama crizei?
\n<\/em>Daca ne referim la piata financiara, atunci in aceasta perioada tulbure au performat bine metalele pretioase; de asemenea, bursele din Orientul Mijlociu au avut performante bune, tinand seama ca aceste tari sunt principalele beneficiare ale cresterii pretului petrolului. Si in piata globala de actiuni se pot obtine castiguri prin pozitii short (vanzarea la termen a activelor ale caror preturi scad si cumpararea lor la scadenta la un pret mai mic). <\/p>\n

Cat de des apelati la instrumentele financiare de acoperire a riscului valutar?<\/em>
\nFolosim instrumentele de acoperire a riscului valutar, dat fiind faptul ca o buna parte a plasamentelor fondurilor noastre sunt orientate catre pietele externe. In anumite circumstante, evolutia cursului de schimb ne poate aduce castiguri lasand o pozitie descoperita, dupa cum in anumite conditii castigam acoperind riscul valutar, prin intermediul unor contracte forward. <\/p>\n

Care sunt cele mai bune plasamente in timp de criza?<\/em>
\nCei cu aversiune la risc opteaza pentru depozite bancare, cei care au apetit la risc pot urmari cumpararea de actiuni in aceasta perioada, un orizont de detinere lung fiind cel care va aduce castiguri. Exista si produse investitionale care protejeaza capitalul impotriva scaderilor, insa capitalizeaza si o parte din castig atunci cand piata creste. <\/p>\n

\nEmilian Dobrescu<\/strong> – Director general al Agrana Romania <\/p>\n

Credeti ca in actuala stare a economiei se pot face bani pe seama crizei?<\/em>
\nLa bursa se pot face bani si din cresterea titlurilor, dar si din scaderea acestora. Totul se rezuma la a cumpara ieftin si a vinde scump – posibilitatile sunt multiple, depinde de inspiratie (1%) si informatie (99%). Daca apreciati ca cererea de locuinte va scadea si proprietatile se vor ieftini, vindeti acum ce aveti, dormiti la hotel sau la parinti si rascumparati casa mai tarziu, la pret mai mic. Diferenta este profit. Este un exemplu. Totusi, nu pariati tot ce aveti pe o singura afacere – puteti sa ajungeti sa dormiti numai la parinti… <\/p>\n

Cat de des apelati la instrumentele financiare de acoperire a riscului valutar?<\/em>
\nActionam pe piata futures de cativa ani si avem o experienta solida in acest gen de actiuni. Materia prima principala folosita in obtinerea zaharului alb este zaharul brut importat, un produs listat la principalele burse mondiale, deci apelam in permanenta la instrumentele financiare care permit o limitare a expunerii. <\/p>\n

Care sunt cele mai bune plasamente in timp de criza?<\/em>
\nMetodele standard (plasamente in aur, pamant, diamante) nu sunt 100% sigure. Un criteriu de alegere ar fi acela de disponibilizare a fondurilor: cat de repede pot transforma in bani lichizi investitiile facute. Cele mai sigure metode de pastrare a banilor sunt depozitele bancare si certificatele de trezorerie. <\/p>\n

\n<\/p>\n

\n
\n<\/div>\n

Ce e de facut<\/a>
\nVanzari de 6,5 mld. euro<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La finele lunii august 2007, Dinu Patriciu facea o declaratie nelinistitoare, prevestind inceputul unei crize financiare globale: \u201cSunt convins ca ne aflam la inceput de criza globala, ca ne vom confrunta cu o lipsa de lichiditati. Americanii finanteaza mai mult decat produc, bancile centrale injecteaza bani in pietele financiare, lucrurile astea nu merg la nesfarsit. Cine are lichiditati e mare\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7267,7833,188,9576],"class_list":["post-10420","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-banci","tag-criza-financiara","tag-economie","tag-lichiditati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10420","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10420"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10420\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31421,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10420\/revisions\/31421"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10420"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10420"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10420"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}