{"id":103835,"date":"2014-02-05T15:42:36","date_gmt":"2014-02-05T15:42:36","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=103835"},"modified":"2014-02-05T15:42:36","modified_gmt":"2014-02-05T15:42:36","slug":"cosmarul-bancilor-patru-romani-din-zece-isi-scot-toti-banii-de-pe-card-in-ziua-de-salariu-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=103835","title":{"rendered":"Co\u015fmarul b\u0103ncilor: patru rom\u00e2ni din zece \u00ee\u015fi scot to\u0163i banii de pe card \u00een ziua de salariu"},"content":{"rendered":"<p>\n&#8220;&lt;AVEM POS-UL STRICAT&gt;, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCURE\u015eTI, UNDE UN MENIU COST\u0102 \u00ceNTRE 100 \u015eI 150 DE LEI. \u00abNu ave\u0163i bani cash? Nicio problem\u0103, avem un bancomat \u00een hol\u00bb&#8221;, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, \u00een cadrul evenimentului BM Storytellers, o \u00eent\u00e2mplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des \u00eent\u00e2lnit \u00een r\u00e2ndul multor dintre \u00eentreprinz\u0103torii rom\u00e2ni care prefer\u0103 pl\u0103\u0163ile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent c\u0103 vorbim despre clientul final, despre comercian\u0163i sau despre b\u0103nci, pe pia\u0163a autohton\u0103 exist\u0103 \u00eenc\u0103 o reticen\u0163\u0103 general\u0103 fa\u0163\u0103 de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plaseaz\u0103 \u00een urma \u0163\u0103rilor vestice,unde, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, \u015fi economia subteran\u0103 este considerabil mai sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n<p>\n\u00cen prezent, \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 circa 11,4 milioane de carduri active, iar pl\u0103\u0163ile prin POS reprezint\u0103 19 miliarde de lei, \u00een timp ce retragerile de numerar se situeaz\u0103 la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. \u00cen Danemarca, num\u0103rul de pl\u0103\u0163i cu cardul per capita \u00eentr-un an este de 225, \u00een timp ce pe pia\u0163a autohton\u0103 este de doar 7,5. Suntem \u00eentrecu\u0163i doar de Bulgaria, unde num\u0103rul de pl\u0103\u0163i pe cap de locuitor coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 la patru. \u201ePosesorii de carduri se \u00eempart \u00een trei categorii: cei care folosesc cardul o dat\u0103 pe lun\u0103, c\u00e2nd \u00ee\u015fi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac pl\u0103\u0163i cu cardul, dar prin excep\u0163ie, c\u00e2nd pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, de dou\u0103-trei ori pe an (30%), \u015fi cei care fac pl\u0103\u0163i cu cardul regulat\u201e, explic\u0103 modul cum este segmentat\u0103 pia\u0163a cardurilor C\u0103t\u0103lin Cre\u0163u, directorul regional pentru Rom\u00e2nia \u015fi Croa\u0163ia al companiei de tehnologie de plat\u0103 Visa Europe.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/12026604\/3\/grafic.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\nFaptul c\u0103 majoritatea aleg \u00een continuare s\u0103 \u00ee\u015fi scoat\u0103 portmoneul la cump\u0103r\u0103turi este, din punctul de vedere al lui Cre\u0163u, o dovad\u0103 a lipsei de educa\u0163ie financiar\u0103. De pild\u0103, mul\u0163i nu \u015ftiu c\u0103, la o plat\u0103 prin terminalele POS, clientul final nu pl\u0103te\u015fte comision, acesta fiind pl\u0103tit de c\u0103tre comerciant b\u0103ncii. C\u0103t\u0103lin Cre\u0163u este optimist \u00een ceea ce prive\u015fte poten\u0163ialul pie\u0163ei \u015fi exemplific\u0103 prin cre\u015fterile companiei pe care le conduce.<\/p>\n<p>\n\u00ceN 2013, NUM\u0102RUL TRANZAC\u0162IILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIAN\u0162I A CRESCUT CU 20,7%, DE \u015eAPTE ORI MAI RAPID DEC\u00c2T NUM\u0102RUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercian\u0163i pe carduri Visa emise \u00een Rom\u00e2nia au crescut cu 16,2%, \u00een timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% p\u00e2n\u0103 la 19,3 miliarde euro, ceea ce arat\u0103 c\u0103 \u00eenlocuirea pl\u0103\u0163ilor \u00een numerar cu cele prin card se accelereaz\u0103. \u201eCred c\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului vom ajunge ca o tranzac\u0163ie din dou\u0103 s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 la comercian\u0163i cu carduri Visa\u201e, explic\u0103 Cre\u0163u, care apreciaz\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 acum, 45% din tranzac\u0163iile cu carduri Visa au reprezentat pl\u0103\u0163ile comercian\u0163ilor. Compania va continua extinderea pl\u0103\u0163ilor contactless, destinate pl\u0103\u0163ilor rapide sau pl\u0103\u0163ilor mici, sub 100 de lei: la metrou, \u00een cafenele, lan\u0163uri de fast-food sau chio\u015fcuri de ziare.<\/p>\n<p>\nCre\u0163u estimeaz\u0103 c\u0103 vor ap\u0103rea \u00eenc\u0103 \u015fase mari emiten\u0163i de carduri \u015fi \u015fase mari comercian\u0163i care vor intra pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103 \u015fi vor asigura o mas\u0103 critic\u0103 pe sistemul de acceptare \u015fi de emitere.&nbsp; \u00cen pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzac\u0163iilor la nivel de locuitor din Rom\u00e2nia este \u00een continuare&nbsp; de 11 ori sub media Europei. Ezit\u0103rile oamenilor \u00een ceea ce prive\u015fte pl\u0103\u0163ile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda \u015fi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Cre\u0163u, care aduce argumentul unei rate de fraud\u0103 de 0,004%, mai mic\u0103 dec\u00e2t media european\u0103 de 0,045%.<br \/>\nO problem\u0103 \u015fi mai mare \u00eens\u0103 o reprezint\u0103 cei care nu au deloc carduri \u015fi care \u00ee\u015fi primesc \u00eenc\u0103 salariile \u00een m\u00e2n\u0103. \u00cen ce prive\u015fte reticen\u0163ele comercian\u0163ilor, acestea se leag\u0103 de comisioanele interbancare mari.<\/p>\n<p>\n\u00ceN RAPORT AL CONSILIULUI CONCUREN\u0162EI&nbsp; PUBLICAT \u00ceN PRIM\u0102VARA ANULUI TRECUT AR\u0102TA C\u0102, \u00een Rom\u00e2nia, comisionul interbancar \u00een sistemele Visa \u015fi MasterCard este de 1% \u015fi respectiv 1,2%, \u00een timp ce \u00een \u0163\u0103ri precum Belgia, Fran\u0163a, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu dep\u0103\u015fe\u015fte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe l\u00e2ng\u0103 comisionul de interschimb, exist\u0103 \u015fi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercian\u0163i, precum asigurarea tranzac\u0163iilor \u015fi administrarea PIN-urilor.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nDan \u015eucu, pre\u015fedintele Mobexpert \u015fi al Asocia\u0163iei Marilor Re\u0163ele Comerciale din Rom\u00e2nia, scria \u00eentr-o opinie publicat\u0103 \u00een Ziarul Financiar c\u0103 un retailer are un cost cu numerarul de 1 la mie, \u00een timp ce \u00een cazul decont\u0103rii tranzac\u0163iilor cu carduri costul este de cel pu\u0163in zece ori mai mare \u015fi de minimum cinci ori mai mare dec\u00e2t acelea\u015fi costuri de decontare a pl\u0103\u0163ilor cu cardul \u00een Europa civilizat\u0103.<\/p>\n<p>\nOpinia lui venea ca r\u0103spuns la o ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 recent\u0103, prin care guvernul \u015fi-a exprimat inten\u0163ia de a limita la 2.000 de lei pe zi pl\u0103\u0163ile \u00een numerar care pot fi efectuate de c\u0103tre firme \u015fi de a introduce un plafon de 10.000 de lei pentru pl\u0103\u0163ile \u00eentre persoanele fizice.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u201eComercian\u0163ii vor cash: 1. ca s\u0103 nu pl\u0103teasc\u0103 comisionul \u015fi 2. ca s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 la r\u00e2ndul lor alte facturi, din care b\u0103ncile \u00ee\u015fi trag o p\u0103rticic\u0103 din comisioane; ca s\u0103 nu mai vorbim de faptul c\u0103, dac\u0103 comerciantul \u00eencaseaz\u0103 cash \u015fi nu mai emite factur\u0103, deja are un net \u00een buzunar\u201e, explic\u0103 Gabriel Biri\u015f, partener fondator al Biri\u015f Goran. Limitarea cump\u0103r\u0103turilor cash este, din punctul lui de vedere, o m\u0103sur\u0103 bun\u0103: \u201eC\u00e2nd v\u0103d c\u0103 lumea se oripileaz\u0103 c\u0103 nu ai voie s\u0103 pl\u0103te\u015fti mai mult de 10.000 de lei cash, m\u0103 \u00eentreb de c\u00e2te ori am avut eu \u00een cas\u0103 10.000 de lei\u201e. Nemul\u0163umirile comercian\u0163ilor ar putea fi reglate odat\u0103 cu o alt\u0103 m\u0103sur\u0103 recent exprimat\u0103 de guvern \u00eentr-un proiect de&nbsp; ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103 publicat de Ministerul Finan\u0163elor Publice, care arat\u0103 inten\u0163ia de limitare a comisioanelor interbancare pe care banca emitent\u0103 a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale c\u0103rei terminale se realizeaz\u0103 plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit \u015fi 0,3% pentru cardurile de credit. Visa este, al\u0103turi de MasterCard, beneficiar direct al comisionului interbancar re\u0163inut de b\u0103ncile emitente ale cardurilor.<\/p>\n<p>\n\u00ceN CE PRIVE\u015eTE DECIZIA REDUCERII COMSIONULUI, ESTE IMPORTANT S\u0102 SE CREEZE UN&nbsp; \u00abLEVEL PLAYING FIELD\u00bb &#8211; care ar face ca to\u0163i juc\u0103torii s\u0103 urmeze acelea\u015fi reguli\u201e, explic\u0103 Cre\u0163u temerea sa \u00een leg\u0103tur\u0103 cu reducerea comisionului \u015fi ofer\u0103 exemplul Ungariei. Acolo, Visa a redus comisionul interbancar la 0,2% \u00een urma unei decizii a Consiliului Concuren\u0163ei din Ungaria, care a amendat \u00een 2008 operatorii de pl\u0103\u0163i \u015fi b\u0103ncile cu 1,9 miliarde forin\u0163i (7,1 milioane euro la cursul mediu din acel an) dup\u0103 constatarea unor activit\u0103\u0163i de tip cartel. MasterCard, care controla peste 80% din pia\u0163a cardurilor bancare din Ungaria, a redus comisionul interbancar la 0,6%, \u00een timp ce Visa a ajuns la 0,2%. Num\u0103rul cardurilor Visa din Ungaria a sc\u0103zut cu o treime \u00een doar un an \u015fi jum\u0103tate, la aproximativ 1 milion de unit\u0103\u0163i, iar compania era pe punctul de a ie\u015fi de pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\nExperien\u0163a interna\u0163ional\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o corela\u0163ie \u00eentre amploarea economiei subterane \u015fi num\u0103rul de tranzac\u0163ii electronice realizate. De exemplu, \u00een statele unde pl\u0103\u0163ile electronice sunt utilizate pe scar\u0103 larg\u0103, precum Marea Britanie, economia subteran\u0103 este mai redus\u0103 comparativ cu \u0163\u0103ri precum Bulgaria, unde tranzac\u0163iile electronice nu sunt utilizate frecvent. M\u0103surile propuse recent de guvernul Rom\u00e2niei sunt asem\u0103n\u0103toare cu decizii precum cea din Italia, unde, \u00een 2011, s-a introdus obligativitatea realiz\u0103rii de pl\u0103\u0163i electronice pentru sume mai mari de 1.000 euro. Italia a introdus stimulente fiscale pentru pl\u0103\u0163ile electronice la POS, \u00een paralel cu perspectiva \u00eenchiderii afacerii \u00een cazul comercian\u0163ilor care nu au emis bon fiscal de trei ori de-a lungul a cinci ani. Rezultatele studiilor au ar\u0103tat c\u0103 au fost colectate astfel impozite suplimentare \u00eensum\u00e2nd 9,1 miliarde de euro. M\u0103suri obligatorii similare au fost introduse \u00een Spania (obligativitatea realiz\u0103rii de pl\u0103\u0163i electronice pentru sume mai mari de 2.500 euro) \u015fi Grecia (prag de 1.500 euro).<\/p>\n<p>\nROM\u00c2NIA SE SITUEAZ\u0102 \u00ceN CONTINUARE PE LOCUL DOI \u00ceN EUROPA \u00ceN CEEA CE PRIVE\u015eTE PONDEREA ECONOMIEI SUBTERANE \u00ceN PIB, estimat\u0103 la 28% \u00een 2013, la egalitate cu Croa\u0163ia, Estonia \u015fi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%. Reducerea numerarului ar putea fi una dintre condi\u0163iile importante \u00een sc\u0103derea acesteia, potrivit juc\u0103torilor din pia\u0163\u0103, care sus\u0163in c\u0103 pentru acest lucru este nevoie de eforturi at\u00e2t din partea autorit\u0103\u0163ilor publice, c\u00e2t \u015fi a b\u0103ncilor, sistemelor de pl\u0103\u0163i, comercian\u0163ilor \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a utilizatorilor finali.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Obiceiul retragerii de numerar de la bancomate continu\u0103 s\u0103 reprezinte grosul tranzac\u0163iilor cu carduri din Rom\u00e2nia, \u00een condi\u0163iile \u00een care cei mai mul\u0163i dintre utilizatori folosesc cardul doar \u00een ziua de salariu. speciali\u015ftii spun c\u0103 acest comportament alimenteaz\u0103 dezvoltarea economiei subterane, estimat\u0103 la 28% din PIB.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,82,7667,7820,13321,342,21985,298,173,98,10053,32942,7128],"class_list":["post-103835","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-bani","tag-card","tag-carduri","tag-comportament","tag-continuare","tag-cosmar","tag-reprezentare","tag-romani","tag-romania","tag-salariu","tag-scoatere","tag-tranzactii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/103835","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=103835"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/103835\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=103835"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=103835"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=103835"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}