{"id":10350,"date":"2008-03-25T20:00:00","date_gmt":"2008-03-25T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10350"},"modified":"2026-04-02T11:31:41","modified_gmt":"2026-04-02T11:31:41","slug":"cat-de-rau-ne-va-fi-din-vara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10350","title":{"rendered":"Cat de rau ne va fi din vara"},"content":{"rendered":"<p align=\"justify\">&ldquo;Nici sa vreau si n-as putea sa fiu optimist anul acesta&rdquo;, spune Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), referindu-se la evolutia pe care o anticipeaza pentru economia romaneasca in anul 2008. Romania nu are cum sa fie izolata de turbulentele prin care trec acum pietele americane, iar criza ce se va resimti tot mai puternic din a doua jumatate a anului si pe continentul european, in opinia lui Cabat, va afecta si economia romaneasca. <\/p>\n<p>Suferind de propriile boli (o inflatie in crestere de anul trecut si fara perspectiva prea apropiata de a reveni pe fagasul trasat de banca centrala si un deficit extern ce a explodat sub presiunea consumului din import), economia romaneasca resimte si mai acut sentimentele negative ale investitorilor fata de pietele emergente. Lucru ce s-a vazut deja in pierderile de pe piata de capital (circa 30% de la inceputul anului) sau pe piata valutara, unde leul se depreciaza aproape constant. <\/p>\n<p>Putini au fost cei care, in urma cu mai bine de jumatate de an, cand au aparut primele pierderi cauzate de criza creditelor ipotecare din SUA, au anticipat cat de serioase si indelungate vor fi efectele. Nici bancherii romani nu au prevazut atunci cat de puternic va resimti economia romaneasca aceasta criza, cei mai multi prognozand ca lucrurile se vor linisti spre jumatatea anului 2008. Acum, cand aproape ca nu trece o zi fara vesti de pierderi masive pe pietele din SUA, cand recesiunea bate la usa economiei americane si tot mai multi analisti vad si Europa afectata de aceasta criza, si analistii romani isi modifica asteptarile. <\/p>\n<p>&ldquo;Ceea ce s-a intamplat in ultima perioada pe piata valutara imi arata ca lucrurile nu se vor calma dupa prima jumatate a anului, iar volatilitatea leului va continua sa fie mare&rdquo;, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Reactionand la vestile proaste acumulate in economia americana (unde colapsul bancii Bear Stearns si achizitia ei de catre JP Morgan e doar un episod), jucatorii straini se indreapta spre investitii considerate sigure, asa cum este aurul (al carui pret a explodat, atingand 1.000 de dolari pe uncie) sau petrolul (care a depasit saptamanile trecute 110 dolari barilul). <\/p>\n<p>In acest context general, &ldquo;a devenit clar ca multe monede ale tarilor emergente in\u00accep sa piarda teren din cauza presiunilor&rdquo;, se arata intr-un raport de saptamana trecuta al bancii de investitii daneze Danske Bank. Notand ca acum cele mai afectate de aceste presiuni sunt tarile cu nevoi ridicate de finantare, asa cum sunt Romania si Ungaria, danezii recomandau in acelasi raport iesirea de pe pozitiile in forinti si lei. Asemenea decizii nu ar face decat sa puna si mai multa presiune pe deprecierea monedei nationale, in conditiile in care atunci cand isi inchid pozitiile strainii trebuie sa cumpere euro vanzand lei si accentueaza astfel deprecierea monedei nationale. Astfel de miscari sunt de altfel motivul pentru care si analistii romani anticipeaza si in perioada urmatoare &ldquo;viata grea&rdquo; pentru moneda nationala. <\/p>\n<p>&ldquo;Leul va continua sa fie in corzi&rdquo;, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare macroeconomica al Raiffeisen Bank. &ldquo;Banca centrala e insa <acolo><\/acolo>si vegheaza&rdquo;, adauga insa Dumitru, explicand ca BNR nu va lasa probabil sa apara deprecieri majore ale leului, dat fiind ca o astfel de evolutie ar afecta inflatia. Anticipand ca raportul euro\/leu va atinge curand si valoarea de 4 lei\/euro, si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), spune ca banca centrala nu va lasa leul &ldquo;din mana&rdquo; chiar de tot. &ldquo;Daca ar face-o, ar ajunge direct spre spre 4,2-4,5 lei\/euro&rdquo;, crede Cabat, insa in aceasta situatie inflatia ar fi intru totul compromisa. <\/p>\n<p>Deja, pe trendul de crestere inceput anul trecut, nivelul inflatiei a ajuns in februarie 2008 la maximul ultimilor doi ani, marcand o crestere de 7,97% fata de aceeasi luna a anului precedent, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Teoretic cel putin, ritmul ar trebui sa se plafoneze in trimestrul al doilea si sa urmeze un ritm clar de dezinflatie in a doua jumatate a anului, dupa spusele guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Pentru acest an BNR a revizuit deja in februarie in crestere cu 1,6% prognoza de inflatie, pana la 5,9%, insa multi dintre analistii romani sau straini privesc cu scepticism acest obiectiv. Recent, un raport al Consensus Economics (grupand estimarile a 12 banci si institutii internationale) nota o reevaluare in crestere a prognozelor privind inflatia medie din Romania, pana la 6,5%, dupa ce in urma cu trei luni nivelul prognozat era de 5,5%. <\/p>\n<p>In aceste conditii, daca presiunile de depreciere a leului vor continua, spune analistul-sef al Raiffeisen, este probabil ca banca centrala sa decida majorarea dobanzii de referinta chiar peste nivelul de 9,5% &#8211; nivel pe care, anticipa el in saptamana premergatoare sedintei Consiliului de Administratie (inainte de inchiderea editiei), BNR il va stabili pe 26 martie. Tot la &ldquo;minim 9,5% pe 26 martie, dar cu perspectiva de a creste ulterior la 10%&rdquo;, vede si Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING, nivelul dobanzii de referinta. In opinia sa, excesul de cerere inca prea ridicat, chiar si dupa trei majorari ale dobanzii operate de BNR in ultimele trei luni si de frana (teoretic) pusa in calea consumului de scumpirea creditelor, este motivul pentru care ar putea fi luata o astfel de decizie. <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p align=\"justify\">Lucian Anghel de la BCR crede, la randul sau, ca o crestere de 0,5% a dobanzii de politica monetara &#8211; pana la 9,5% &#8211; este o decizie potrivita momentului actual. Nu exclude, dupa propriile spuse, nici cresterea cu un procent &#8211; insa oricare ar fi decizia BNR din 26 martie, &ldquo;ar trebui sa fie ultima majorare, iar doua trimestre cel putin ar trebui mentinuta constanta aceasta viteza de croaziera&rdquo;. Inflatia, explica Anghel, depinde de mai multi factori, nu numai de nivelul dobanzii care, cu cat va fi majorata mai mult in momentul actual, isi va face simtit efectul doar marginal. <\/p>\n<p>Noteaza ca factor de influenta vremea &#8211; pentru ca intr-un an agricol normal preturile ar trebui sa se reduca -, adaugand ca se asteapta ca banca centrala sa adopte, pe langa o majorare a dobanzii, si alte masuri administrative de limitare a cererii O majorare a dobanzii in contextul actual nu este insa o decizie neaparat oportuna sau necesara, crede Florian Libocor, economist-sef al BRD. Prin comparatie cu mediul extern, diferentialul de dobanda este mai mult decat confortabil in favoarea Romaniei, mentinand atractivitatea economiei romanesti in ochii potentialilor investitori. Dupa ce Rezerva Federala a SUA a redus dobanda de referinta pana la 2,25% (cel mai scazut de dupa februarie 2005), diferentialul de dobanda este deja de 675 de puncte de baza, noteaza Libocor. In relatie cu Banca Centrala Europeana, care mentine dobanda la 4%, diferentialul este de de 500 de puncte de baza. Libocor adauga ca masurile pentru corectia deficitului extern vor fi mai eficiente daca nivelul cursului de schimb al leului ramane in apropierea nivelului actual decat in cazul in care moneda nationala s-ar aprecia. <\/p>\n<p>Deprecierea leului are efecte pozitive si asupra deficitului extern, ajuns anul trecut aproape la 14% din PIB, prin faptul ca descurajeaza importurile. Libocor noteaza insa ca &ldquo;este un scenariu putin realist&rdquo;, dat fiind ca o recesiune in SUA poate afecta in sens negativ capacitatea de absorbtie a exporturilor la nivelul pietei europene. &ldquo;Cred insa ca este posibila o stagnare a deficitului extern ca procent in PIB in 2008, cu putina ingeniozitate&rdquo;, spune economistul-sef al BRD, punctul forte fiind identificarea unor piete noi si mature. <\/p>\n<p>O alta directie din care ar putea veni o usoara corectie a deficitului, spune Dragos Cabat, este reducerea consumului &#8211; consum care, in lipsa unei oferte interne suficiente, are loc preponderent din importuri. <br \/>\n&ldquo;Si se va reduce cu siguranta anul acesta&rdquo;, spune el, referindu-se la apetitul romanilor pentru consum, in conditiile in care creditele se scumpesc, preturile se majoreaza la randul lor si remiterile muncitorilor din strainatate vor scadea. Nu trebuie uitat, explica el, faptul ca mare parte dintre romanii care lucreaza in strainatate, trimitand in tara peste 7 miliarde de euro anul trecut, sunt in Spania, Italia, Grecia, tari care vor fi la randul lor afectate de criza. <\/p>\n<p>Restrangerea consumului este, in opinia presedintelui CFA, unul dintre motivele pentru care &ldquo;intr-un scenariu realist, in 2008 cresterea economica va fi de circa 4,5% din PIB&rdquo; si doar intr-un scenariu &ldquo;foarte optimist&rdquo; va avea o crestere in jurul valorii de anul trecut, respectiv 6% din PIB. <\/p>\n<p>In privinta cresterii economice, cei mai multi dintre bancheri sunt insa cu mult mai optimisti, anticipand cel putin o evolutie similara celei de anul trecut. &ldquo;Eu cred ca economia va continua sa creasca, chiar daca nesustenabil&rdquo;, spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc de la ING. <\/p>\n<p>Prognoza sa pentru 2008 este de 6,5% si &ldquo;doar daca anul agricol va fi foarte slab, probabil ca va scadea spre 6%&rdquo;. In mod similar, Anghel de la BCR se declara optimist, sustinand ca indiferent cat de rau va fi 2008, cresterea economica n-ar avea cum sa scada sub nivelul de anul trecut, iar criza financiara globala se poate transforma pentru Romania intr-o adevarata sansa pentru investitorii alungati de conditiile neprielnice din alte parti: &ldquo;Mai ramane doar sa fim destepti si sa reusim sa-i atragem&rdquo;. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Scenariul de imbunatatire in economia romaneasca prognozat pana acum de analisti pentru a doua jumatate a anului pare tot mai putin credibil intr-o mare de incertitudini si vesti negative venite de peste Ocean.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[7442,8337,7136,184,7127,179],"class_list":["post-10350","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-dezvoltare","tag-evolutie","tag-finante","tag-inflatie","tag-macroeconomie","tag-recesiune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10350","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10350"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10350\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31355,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10350\/revisions\/31355"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10350"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10350"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10350"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}