\nEconomia rom\u00e2neasc\u0103, \u00een pofida unor transform\u0103ri institu\u0163ionale \u015fi legale, a r\u0103mas \u00eentr-un stadiu de \u201esubdezvoltare comportamental\u0103\u201c caracterizat prin suprema\u0163ia \u201eculturii clientelare\u201c asupra \u201eculturii contractuale\u201c. Specific\u0103 perioadei analizate este, din acest punct de vedere, geneza noului capital rom\u00e2nesc, ca \u015fi modul de creare \u015fi de capitalizare a valorii ad\u0103ugate. Astfel, \u00een marea majoritate a cazurilor, noul capital a luat na\u015ftere prin ruinarea nu numai financiar\u0103, dar \u015fi fizic\u0103 a poten\u0163ialului productiv dinaintea lui 1990 (dezmembrare prin privatizare), iar procesul de valorificare a acestuia s-a produs prin \u201econlucrarea\u201c cu bugetul statului prin contracte de tip clientelar politic.<\/p>\n
\nO consecin\u0163\u0103 mai pu\u0163in semnalat\u0103 a acestui proces original rom\u00e2nesc de trecere la economia de pia\u0163\u0103 este \u015fi apari\u0163ia unei discrimin\u0103ri demografice, cu accent deosebit pe piramida v\u00e2rstelor. Prin for\u0163a lucrurilor, genera\u0163ia matur\u0103 de la nivelul perioadei 1990-2000 a fost favorizat\u0103 at\u00e2t \u00een acumularea de capital, c\u00e2t \u015fi \u00een valorificarea acestuia prin clientelism politic. Acea genera\u0163ie era de\u0163in\u0103toarea personajelor de for\u0163\u0103 ale vechiului regim care dispuneau de informa\u0163iile, calificarea, rela\u0163iile \u015fi banii necesare particip\u0103rii la \u00eemp\u0103r\u0163irea \u015fi valorificarea avu\u0163iei socialiste.<\/p>\n
\nTineretul a avut de \u00eenfruntat dificult\u0103\u0163i \u015fi obstacole at\u00e2t naturale, c\u00e2t \u015fi culturale, educa\u0163ionale \u015fi comportamentale. Astfel, au devenit victime directe, dar \u015fi colaterale ale unor procese care, de\u015fi se doreau reformiste, au creat pentru tineri un climat de debusolare \u015fi mai ales de demotivare. Desele \u015fi nu \u00eentotdeauna corectele reforme din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, r\u0103sturnarea sc\u0103rii valorilor, lipsa de modele viabile sau apari\u0163ia de nonmodele, atrac\u0163ia str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, explozia consumatorismului, acceptarea sub umbrela democra\u0163iei a libertinismului au ab\u0103tut aten\u0163ia \u015fi interesul tineretului de la problemele economiei reale, le-a diminuat motivarea pentru implicarea \u00een procese productive, le-au temperat curajul \u015fi spiritul antreprenorial.<\/p>\n
\nDup\u0103 2000-2005, se observ\u0103 un modest progres al tinerilor \u00een manifestarea interesului pentru afaceri, dar la o analiz\u0103 mai atent\u0103 se observ\u0103 c\u0103 o bun\u0103 parte dintre ace\u015ftia reprezint\u0103 a doua genera\u0163ie a \u201ematurilor\u201c \u00eembog\u0103\u0163i\u0163i dup\u0103 1990 sau a unor importante personaje politice. De fapt, nu este un fenomen demn de l\u0103udat deoarece acest tineret nu a intrat \u00een economia real\u0103 pe cont propriu \u015fi prin management personal, ci au fost doar \u201e\u00eempropriet\u0103ri\u0163i\u201c de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i. Domeniile predilecte pentru afacerile acestor \u201ejuniori\u201c le reprezint\u0103 investi\u0163iile \u00een hoteluri, restaurante sau agen\u0163ii de paz\u0103.<\/p>\n
\nUltimii ani ne-au dat posibilitatea unor analize mai profunde. Din punctul meu de vedere, trei sunt principalele elemente care \u00eempiedic\u0103 o mai larg\u0103 \u015fi sustenabil\u0103 implicare a tineretului rom\u00e2n \u00een mediul de afaceri: lipsa unei strategii \u015fi politici na\u0163ionale de sprijinire a tinerilor antreprenori, prin acordarea \u00een mod preferen\u0163ial de credite \u015fi facilit\u0103\u0163i administrative (element aflat \u00een aten\u0163ia guvernelor \u00eenc\u0103 din perioada 2005-2007, dar cu inconsecven\u0163e \u015fi subfinan\u0163are); apari\u0163ia la nivelul tineretului a unei st\u0103ri de apatie, dezinteres, chiar cu accente de alienare, ca urmare a lipsei de perspectiv\u0103, a a\u015ftept\u0103rilor \u00een\u015felate \u015fi a ne\u00eencrederii \u00een viitor; deficien\u0163e educa\u0163ionale, mai ales la nivelul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior economic.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte educa\u0163ia tineretului pentru antreprenoriat \u015fi mediul de afaceri, problema nu este strict rom\u00e2neasc\u0103, fiind amplu dezb\u0103tut\u0103 \u015fi \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate cu un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt economic la cote mai \u00eenalte. Este evident\u0103 orientarea predominant\u0103 a pred\u0103rii \u015ftiin\u0163ei economice din ultimile decenii spre un aparat tehnic din ce \u00een ce mai evoluat \u015fi mai matematizat, apt s\u0103 traduc\u0103 econometric marea majoritate a elementelor fenomenului economic, dar cu rezultate mai mult dec\u00e2t mediocre \u00een prognoz\u0103 sau \u00een fundamentarea unor politici economice (exemplul politicilor tranzi\u0163iei spre economia de pia\u0163\u0103 \u015fi a celor anticriz\u0103 este edificator). De asemenea, exist\u0103 tendin\u0163a de a justifica sau critica post factum politicile economice concepute la nivelul deciden\u0163ilor politici mai cur\u00e2nd dec\u00e2t de a inspira \u015fi conceptualiza ante factum politicile acestora.<\/p>\n
\nImpresia general\u0103, des r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een literatura economic\u0103 occidental\u0103, este aceea conform c\u0103reia \u015ftiin\u0163a economic\u0103 actual\u0103 parcurge o criz\u0103 de identitate, nemaifiind capabil\u0103 s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 stadiul de \u201eavocat al liberalismului\u201c, afl\u00e2ndu-se \u00een imposibilitatea statu\u0103rii sale la nivelul unei \u015ftiin\u0163e bazate pe concepte alternative.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dup\u0103 aproape un sfert de secol de tranzi\u0163ie \u015fi de \u00eencercare de a transforma economia rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-un segment compatibil cu ceea ce numim economie de pia\u0163\u0103 func\u0163ional\u0103 de tip european, realitatea nu este at\u00e2t de satisf\u0103c\u0103toare pe c\u00e2t am sperat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[401,36237,87],"class_list":["post-103494","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-antreprenoriat","tag-mircea-cosea","tag-opinie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/103494","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=103494"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/103494\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=103494"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=103494"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=103494"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}