![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/11969290\/2\/harta.jpg\")
<\/a><\/p>\n\nApetitul tinerilor pentru antreprenoriat este descurajat mai ales de lipsa de cuno\u015ftin\u0163e de afaceri \u015fi de capitalul de pornire redus. Consultantul Drago\u015f P\u0103troi clasific\u0103 trei cauze: materiale, educa\u0163ionale \u015fi motiva\u0163ionale. P\u0103troi observ\u0103 c\u0103, din punct de vedere material, un t\u00e2n\u0103r de 29 de ani nu poate dispune de resursele financiare necesare demar\u0103rii \u015fi consolid\u0103rii unei afaceri pe termen lung. \u00cen plus, accesul la finan\u0163are nu este \u2013 cel pu\u0163in \u00een etapa actual\u0103 \u2013 unul facil, ci, dimpotriv\u0103, unul birocratic \u015fi destul de costisitor, sub aspectul costurilor pe care le implic\u0103, \u00een special \u00een cazul afacerilor de tip start-up. \u00cen multe dintre aceste situa\u0163ii, putem vorbi doar despre ni\u015fte businessuri punctuale, de ni\u015f\u0103, care \u0163in mai mult de abilit\u0103\u0163ile \u015fi de capacit\u0103\u0163ile personale ale celui care demareaz\u0103 o astfel de afacere. <\/p>\n
\n\u201eDin punct de vedere educa\u0163ional, tinerii nu sunt forma\u0163i s\u0103 aib\u0103 o mentalitate de antreprenori. Nu sunt promovate modele de oameni de afaceri care au reu\u015fit prin puterea \u015fi capacit\u0103\u0163ile lor, f\u0103r\u0103 a intra \u00een anumite conjuncturi sau compromisuri, indiferent de natura lor.\u201c Pe l\u00e2ng\u0103 activitatea de consultan\u0163\u0103 fiscal\u0103, P\u0103troi pred\u0103 \u00een regim de colaborare \u015fi \u00een cadrul programelor de masterat \u00een domeniul fiscal, organizate de Academia de Studii Economice din Bucure\u015fti. \u00cei \u00eentreab\u0103 des pe studen\u0163i de ce fac masteratul \u015fi ce vor s\u0103 fac\u0103 dup\u0103 ce \u00eel termin\u0103; cei mai mul\u0163i \u00eei spun c\u0103 sper\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 un job \u00een domeniul bancar sau \u00een cadrul firmelor de contabilitate \u015fi de consultan\u0163\u0103 fiscal\u0103. P\u0103troi invoc\u0103 \u015fi factorul motiva\u0163ional \u2013 \u201e\u00een momentul \u00een care \u015ftirile de la TV prezint\u0103 oameni de afaceri care dau faliment sau care reu\u015fesc doar cu o anumit\u0103 sus\u0163inere (de cele mai multe ori politic\u0103), tinerilor le este substituit\u0103 motiva\u0163ia de a \u00eencepe o afacere pe cont propriu cu aceea de a-\u015fi g\u0103si un loc de munc\u0103 stabil \u015fi pl\u0103tit c\u00e2t mai bine. Aceasta devine oportunitatea cea mai bun\u0103 care se contureaz\u0103 \u00een mintea lor\u201c.<\/p>\n
<\/p>\n
\nTEORIE \u015eI FORME F\u0102R\u0102 FOND.<\/p>\n
\nAnalistul economic Mircea Co\u015fea atrage aten\u0163ia asupra unei mi\u015fc\u0103ri contestatare a studen\u0163ilor francezi din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior economic, \u00eenceput\u0103 \u00eenc\u0103 din anul 2000, prin care cereau revizuirea \u015fi reorientarea curriculei de predare a \u015ftiin\u0163ei economice. \u00cen manifestul prezentat opiniei publice, studen\u0163ii francezi ar\u0103tau c\u0103 \u201estudiul \u015ftiin\u0163ei economice li se pare dep\u0103\u015fit deoarece, chiar dac\u0103 le permite s\u0103 cunoasc\u0103 istoria g\u00e2ndirii economice \u015fi s\u0103 se familiarizeze cu ideile \u015fi realiz\u0103rile teoretice ale marilor \u015fcoli economice, nu-i ajut\u0103 cu nimic \u00een \u00een\u0163elegerea \u015fi \u00een cunoa\u015fterea realit\u0103\u0163ii economiei contemporane. \u015etiin\u0163a economic\u0103 pe care erau obliga\u0163i s\u0103 o studieze era invadat\u0103 de o matematizare devenit\u0103 scop \u00een sine \u015fi de un dogmatism caracterizat prin abordarea neoclasic\u0103 cu solu\u0163ii liberale\u201c.<\/p>\n
\nEcoul acestei mi\u015fc\u0103ri a fost cel mai rapid resim\u0163it \u00een Statele Unite ale Americii, unde Global Development and Environmental Institute of Tufts a inaugurat primul manual online (\u201eMacroeconomy in Context\u201c) care \u00eencerca s\u0103 pragmatizeze studiul economic prin solu\u0163ii extrase din problematica economiei reale. Mi\u015fcarea studen\u0163ilor francezi, ca \u015fi ecoul din SUA au atras aten\u0163ia \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul acestui secol asupra unor deficien\u0163e structurale pe care analiza \u015fi teoria economic\u0103 le are \u015fi care o priveaz\u0103 de posibilitatea renun\u0163\u0103rii la un dogmatism ideologic \u015fi la un schematism metodologic \u00een favoarea unei abord\u0103ri mai \u201edeschise \u015fi mai curajoase\u201c a schimb\u0103rilor din lumea economic\u0103, dar \u015fi politic\u0103 \u015fi social\u0103 contemporan\u0103.<\/p>\n
\n\u201eActuala criz\u0103 a determinat o accentuare a precup\u0103rilor pentru adaptarea \u015ftiin\u0163ei economice la contemporaneitate. Se fac eforturi pentru cuplarea \u015ftiin\u0163ei economice cu politologia, psihologia, sociologia \u015fi antropologia, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se tot mai bine faptul c\u0103 \u015ftiin\u0163a economic\u0103 este o \u015ftiin\u0163\u0103 social\u0103 care, oric\u00e2t de matematizat\u0103 \u015fi de informatizat\u0103 ar fi, depinde esen\u0163ial de comportamentul, cultura, tradi\u0163ia, religia \u015fi temperamentul individului\u201c, observ\u0103 Mircea Co\u015fea.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia, problema reorient\u0103rii studiului \u015ftiin\u0163ei economice este dezb\u0103tut\u0103 \u00eenc\u0103 din perioada 1995-2000, dar numai \u00een cercuri academice sau \u00een cadrul unor reuniuni \u015ftiin\u0163ifice organizate ca urmare a ini\u0163iativei mass-media economice. \u201eCredin\u0163a noastr\u0103 este c\u0103 actualizarea sau chiar reinterpretarea acestor fundamente clasice ale \u015ftiin\u0163ei economice pot fi factori de relansare \u015fi de modernizare a economiei rom\u00e2ne\u015fti.\u201c <\/p>\n
\nCITI\u0162I AICI opinia analistului Mircea Co\u015fea: Cum taie clientelismul politic elanul rom\u00e2nilor de a deschide o afacere<\/a><\/p>\n <\/p>\n \nPE \u00ceN\u0162ELESUL COPIILOR. Doctorul \u00een economie Ligia Georgescu-Golo\u015foiu a pornit \u00een 2007, cu sprijinul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, un proiect menit s\u0103 le asigure elevilor din clasele a treia \u015fi a patra un pachet de cuno\u015ftin\u0163e de baz\u0103 despre economie. Demarat ini\u0163ial doar ca un proiect-pilot organizat \u00een parteneriat cu \u015fcolile, consilierul BNR a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103, dup\u0103 \u015fase ani de tratative, aprobarea Ministerului Educa\u0163iei de a introduce disciplina ca materie op\u0163ional\u0103 pentru copiii din ciclul primar: \u201e\u00cen literatura destinat\u0103 copiilor \u00een Rom\u00e2nia nu existau c\u0103r\u0163i care s\u0103 le asigure cuno\u015ftin\u0163e de baz\u0103 despre bani sau economie\u201c. \u00cen august 2013, ministrul educa\u0163iei na\u0163ionale, Remus Pricopie, a aprobat implementarea programelor \u015fcolare pentru disciplina \u201eEduca\u0163ie financiar\u0103\u201c. Din anul \u015fcolar 2013-2014, programa \u015fcolar\u0103 aprobat\u0103 poate fi utilizat\u0103 ca ofert\u0103 central\u0103 de curriculum la decizia \u015fcolii. Programa pentru Educa\u0163ie financiar\u0103 r\u0103spunde unei ini\u0163iative dezvoltate de Comisia European\u0103 \u00een toate statele membre ale UE \u015fi \u00ee\u015fi propune educarea consumatorului \u015fi dezvoltarea receptivit\u0103\u0163ii elevilor pentru domeniul financiar.<\/p>\n \nCirca 12.400 de elevi din 30 de jude\u0163e au primit gratuit manualul \u201eEduca\u0163ie Financiar\u0103 – banii pe \u00een\u0163elesul copiilor\u201c, de unde pot afla informa\u0163ii de baz\u0103 despre bani, economisire sau dob\u00e2nzi prin jocuri \u015fi teste interactive. \u201eEste necesar s\u0103 schimb\u0103m mentalitatea noii genera\u0163ii \u015fi s\u0103 punem bazele unui nou stil de via\u0163\u0103, mai chibzuit, care nu \u00eencurajeaz\u0103 consumul \u015fi creditarea, ci economisirea. Este o investi\u0163ie pe termen lung \u00een copii, pe care nu o s\u0103 o vedem la anul, ci peste cinci-zece ani\u201c, spune Golo\u015foiu. Finan\u0163area pentru tip\u0103rirea manualelor se face din contribu\u0163ia anual\u0103 a B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2nia, \u00een parteneriat cu c\u00e2teva institu\u0163ii bancare cu activitate pe pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n \nLigia Golo\u015foiu urm\u0103re\u015fte extinderea proiectului la nivel na\u0163ional \u00een urm\u0103torii ani, dar \u015fi organizarea de concursuri pe teme economice pentru \u015fcolari, cu scopul de a spori nivelul de educa\u0163ie financiar\u0103 \u00een r\u00e2ndul tinerilor. Autoarea manualelor a constatat c\u0103 disciplina ar putea fi predat\u0103 \u00een viitor \u015fi elevilor de gimnaziu, singurii care nu au acces \u00een prezent la cuno\u015ftin\u0163e economice.<\/p>\n \nMai departe, \u00een clasa a zecea, elevii \u00eenva\u0163\u0103 din 2004 educa\u0163ie antreprenorial\u0103 dintr-un manual rigid \u015fi \u00eenc\u0103rcat de formule, unde singura poveste de succes a unui \u00eentreprinz\u0103tor este cea a lui Bill Gates, prezentat cu titlul \u201ePortretul unui manager str\u0103in de succes\u201c \u015fi nu al unui antreprenor. \u00cen schimb, elevilor li se cere s\u0103 \u015ftie formula fondului de timp efectiv necesar \u00een capacitatea de produc\u0163ie, calculat ca Fef = (Ftc – Ftn) x Ns x Ds x(1-p). Elevii mai \u00eenva\u0163\u0103 \u00een clasa a zecea la disciplina predat\u0103, cel mai adesea, de profesorii de logic\u0103, psihologie, economie sau filosofie, cum s\u0103 lanseze pe pia\u0163\u0103 o mas\u0103 pentru tenis \u015fi cum s\u0103 promoveze un astfel de produs.<\/p>\n \n\u201eManualele au fost f\u0103cute cu mintea de la acea vreme, iar conceperea lor se leag\u0103 mai cur\u00e2nd de organizarea \u00eentreprinderii dec\u00e2t de introducerea unui business. Nu am fost consulta\u0163i de comisia care elaboreaz\u0103 manuale, pentru c\u0103 aceasta nu con\u0163ine entit\u0103\u0163i private\u201c, spune \u015etefania Popp, directorul de programe al Junior Achievement, organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 care se ocup\u0103 de educarea \u00een spirit antreprenorial a elevilor din 123 de \u0163\u0103ri. 150.000 de elevi din Rom\u00e2nia au primit p\u00e2n\u0103 \u00een prezent gratuit c\u0103r\u0163i precum \u201eFii antreprenor\u201c \u015fi \u201eCompania \u2013 Afacerea mea pilot\u201c, prin care s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 cuno\u015ftin\u0163e specifice, iar 7.000 de profesori au fost instrui\u0163i s\u0103 predea noua disciplin\u0103. \u201eAm constatat c\u0103 e foarte greu s\u0103 schimbi modul cum un profesor pred\u0103, iar schimbarea \u0163ine foarte mult de caracter, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 \u015ftii s\u0103 predai interactiv. Profesorii \u00eenva\u0163\u0103 cu greu s\u0103 spun\u0103 \u00abnu \u015ftiu\u00bb c\u00e2nd sunt \u00eentreba\u0163i ceva dificil.\u201c Potrivit oficialilor de la Junior Achievement, rata de penetrare \u00een programele de antreprenoriat la nivel mondial este de sub 10%, iar \u00een Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 la circa 3%.<\/p>\n \n\u201eAntreprenoriatul este foarte dificil de predat pentru c\u0103 devia\u0163iile de la con\u0163inutul scris \u00een manual sunt foarte mari. Este o disciplin\u0103 care se schimb\u0103 \u00een timp real, se schimb\u0103 interesul \u00een func\u0163ie de tendin\u0163ele din economie. Provocarea este s\u0103 nu \u00eei \u00eenve\u0163i pe elevi s\u0103 \u00eenoate st\u00e2nd pe uscat\u201c, spune \u015fefa Junior Achievement. Programul Junior Achievement Young Enterprise prevede \u015fi o component\u0103 \u00een care elevii lucreaz\u0103 singuri, sub supravegherea unui consultant. \u201e\u00cen program, formula c\u00e2\u015ftig\u0103toare este ca la fiecare clas\u0103 s\u0103 aloc\u0103m un consultant din mediul de business, lucru pe care \u00een Rom\u00e2nia nu \u00eel reu\u015fim. Comunitatea de afaceri nu are disponibilitate at\u00e2t de mare s\u0103 renun\u0163e la timpul dedicat businessului. Avem peste 1.000 de consultan\u0163i care merg la clas\u0103, dar unii merg de 20 de ori, iar al\u0163ii o singur\u0103 dat\u0103. \u00cen Marea Britanie, profesorul doar asist\u0103, iar ora este \u0163inut\u0103 de consultant\u201c, explic\u0103 \u015etefania Popp. Junior Achievement aloc\u0103 500.000 de euro anual pentru manuale \u015fi programe de preg\u0103tire, circa o treime din bugetul organiza\u0163iei: \u201eModulul de antreprenoriat a fost inventat \u00een SUA \u00een 1914, iar din 2000 a fost introdus \u00een \u0163\u0103rile din Europa. Acest modul e folosit ca un motor de mers \u00eenainte pentru elevi \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile \u015fcolii, \u00eens\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fcoala nu asigur\u0103 un bagaj suficient de informa\u0163ii pentru tineri\u201c.<\/p>\n <\/p>\n \nLEC\u0162IILE ANTREPRENORILOR. Antreprenorul Florin Talpe\u015f, al treilea cel mai admirat om de afaceri din Rom\u00e2nia, potrivit anuarului 100 Cei Mai Admira\u0163i CEO, realizat de Business Magazin, a cl\u0103dit al\u0103turi de so\u0163ia sa afacerea Bitdefender, produsul rom\u00e2nesc care ajunge \u00een prezent la peste 500 de milioane de clien\u0163i de pe toate continentele. Principala lec\u0163ie pe care ar da-o unui absolvent de liceu sau de facultate care vrea s\u0103 demareze un business este s\u0103 \u00eenve\u0163e o meserie. \u201eMai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00ee\u015fi educe autonomia \u015fi g\u00e2ndirea critic\u0103. Apoi s\u0103 \u00eenve\u0163e o meserie, un domeniu. Are deja o idee de afacere \u00eentr-un domeniu \u00een care a c\u0103p\u0103tat experien\u0163\u0103 de un an sau doi, \u00een care a v\u0103zut c\u00e2t de c\u00e2t ce \u00eenseamn\u0103 pia\u0163a, ce gre\u015feli se fac, care sunt nevoile pie\u0163ei, care sunt nemul\u0163umirile clien\u0163ilor? Dac\u0103 da, s\u0103 bat\u0103 incubatoarele, acceleratoarele, care sunt din ce \u00een ce mai multe \u00een pia\u0163\u0103, s\u0103 \u00ee\u015fi confrunte ideile\/planurile cu prietenii sau cu cei care au ceva mai mult\u0103 experien\u0163\u0103.\u201c<\/p>\n \nAntreprenorul crede c\u0103 mul\u0163i debutan\u0163i \u00een mediul de afaceri au percep\u0163ia c\u0103, dac\u0103 au o idee, aceasta e unic\u0103 \u015fi nu trebuie s\u0103 o dezv\u0103luie pentru c\u0103 altcineva le-o fur\u0103. \u201e\u00cen realitate cred c\u0103 ast\u0103zi am c\u00e2\u015ftiga mai mult dac\u0103 ne confrunt\u0103m ideea pe care o avem cu to\u0163i cei despre care credem c\u0103 pot avea o p\u0103rere pertinent\u0103. Prin culegerea de feed-back din mai multe surse valoroase, nu facem dec\u00e2t s\u0103 ne \u00eembog\u0103\u0163im ideea \u00een a\u015fa manier\u0103 \u00eenc\u00e2t o facem \u015fi mai valoroas\u0103 \u015fi mai capabil\u0103 de reu\u015fit\u0103 \u015fi deci mai greu de atins de al\u0163ii. Trebuie s\u0103 discute cu \u00eentreprinz\u0103tori care sunt \u00een localitatea lui, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u00eenve\u0163e de la ei, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u00eei ia ca mentori.\u201c <\/p>\n \nCITI\u0162I AICI opinia lui Florin Talpe\u015f despre teama de e\u015fec a tinerilor care vor s\u0103 devin\u0103 antreprenori.<\/a><\/p>\n