“Daca as lua-o acum de la capat, as avea foarte putine sanse sa evoluez atat de repede si atat de bine. Am facut multe greseli, dar piata m-a iertat, pentru ca nu existau termeni de comparatie”, recunoaste Iulian Dascalu, dezvoltatorul retelei Iulius Mall. Dascalu, ca multi altii, a inceput afacerile in prima parte a anilor ‘90 si a incercat mai multe idei, in special magazine de pantofi si magazine en-gros, pana a ajuns la ideea de a construi un mall. <\/p>\n
“As fi vrut ca primul mall din Romania sa fie al meu si sa fie la Iasi, dar nu am reusit”, isi exprima Dascalu regretul ca Anchor Group, dezvoltatorul turc al Mall Vitan din Bucuresti, a intrat pe piata cu mai putin de un an inaintea Iulius Mall. Daca pentru inceputul anilor 2000, ideea unui mall in Capitala se sustinea, deschiderea unui mall la Iasi atunci, cand in oras erau in jur de 300.000 locuitori si un salariu mediu de putin peste 100 de euro, a fost un pariu riscant. Cele mai dificile au fost primele 8-10 luni: “in acea perioada toata lumea imi spunea ca o sa dau faliment, dar nu imi faceam griji, pentru ca m-am gandit ca voi amortiza investitia in zece ani si aveam incredere in apetitul iesenilor pentru cumparaturi”, isi aminteste Dascalu, care detine acum trei mall-uri si il construieste pe al patrulea la Suceava, valoarea activelor sale fiind evaluata la 500 de milioane de euro. <\/p>\n
Increderea in propriul instinct si in faptul ca afacerea va merge indiferent de ce spune lumea i-a caracterizat pe multi oameni de afaceri din Romania anilor ‘90, care au dezvoltat de multe ori empiric o idee personala. Cei mai multi nu au avut strategii de dezvoltare, considera Adrian Banciu, consultant de business. “Cei mai multi dintre ei au avut o viziune, o idee de care au tinut cu dintii pana a dat rezultate sau au dat gres iremediabil.” <\/p>\n
Cei care au reusit sa devina milionari dintr-o idee noua si bine aplicata nu sunt multi, dar fiecare a adus la momentul respectiv ceva indraznet, ceva ce a parut celorlalti o “nebunie”: Dan Ostahie a deschis primele magazine de electronice si electrocasnice pe suprafete de peste 2.000 de metri patrati, Nicolae Petrov a inceput in 1999 sa concureze TAROM, care avea atunci pierderi de zeci de milioane de dolari, prin deschiderea unei companii de aviatie la Timisoara, Horia Ciorcila a lansat de la zero Banca Transilvania si concureaza pe piata mari grupuri bancare internationale, fratii Ioan si Viorel Micula incurca vanzarile Coca-Cola sau Pepsi prin brandurile European Drinks, Virgil Mailat a lansat berea la PET, Florin Andronescu a dat primele credite de consum de pe piata si lista ar putea continua. <\/p>\n
“Contextul pietei si un spirit antreprenorial efervescent”, sintetizeaza Codrut Pascu, directorul biroului companiei de consultanta Roland Berger, de ce mediul de afaceri romanesc a fost constant surprins de tot felul de incercari, mai mult sau mai putin reusite, de afaceri. Contextul pietei este suma unor factori cum ar fi intarzierea marilor companii europene de retail sau de bunuri de larg consum de a veni in Romania, distanta fata de Europa de Vest, dar si faptul ca Romania e o piata generoasa ca dimensiuni si dorinta de cumparare. BUSINESS Magazin a identificat 20 de astfel de oameni de afaceri, care nu au inventat ceva cu totul nou, dar, in lipsa consultantei, a partenerilor experimentati si a concurentei, au construit de la zero.
\nMirajul retailului l-a facut pe Dan Sucu sa se plimbe trei ani la rand prin Europa. Calatorea cu arhitectul lui si vizita zeci de magazine de mobila, se uita dupa acel “ceva” care sa transforme Mobexpert dintr-o afacere cu mobila, cum mai existau si altele in Romania, intr-un concept. Rezultatul a aparut in 2001, cand Dan Sucu a deschis Mobexpert Pipera – un magazin de 15.000 de metri patrati, cel mai mare in acel moment. “Am riscat, dar a fost singurul mod in care puteam sa ma diferentiez”, spune acum Dan Viorel Sucu. “Tot ce am facut eu a fost sa adaptez o realitate europeana la piata romaneasca”, considera Sucu, adaugand ca toate magazinele pe care le-a deschis ulterior au devenit profitabile din prima luna. <\/p>\n
Din 20 de oameni de afaceri vizionari alesi de BUSINESS Magazin, opt au mizat pe retail. “Retailul a avut cresteri de minim 25% pe an in ultimii ani – in Romania vorbim despre un consumator foarte orientat spre consum si de o piata goala in anii ‘90, unde majoritatea produselor s-au vandut pur si simplu”, spune Codrut Pascu. Au castigat cei care au venit cu unul din doua elemente esentiale: gandirea la scara mare sau un concept deosebit. Dan Sucu a mizat pe amandoua: a deschis primul cel mai mare magazin de concept – Mobexpert Pipera -, apoi a trecut la expansiune regionala, prin deschiderea primului magazin in Bulgaria anul trecut, iar acum se gandeste la intrarea pe piata Ucrainei. <\/p>\n
Ce inseamna gandire la scara mare? Dan Ostahie a ignorat cu buna stiinta scaderea pietei de electrocasnice din ultimii doi ani si a continuat sa inaugureze magazin dupa magazin, pe suprafete din ce in ce mai mari, iar Cezar Rapotan, dupa ce a extins afacerea Arabesque in toata tara, a exportat-o in piete estice, precum Ucraina. Arabesque s-au dezvoltat semnificativ in ultimii cinci ani, pe fondul saltului pietei imobiliare, crescand de la 60 de milioane de euro in 2002 la w450 de milioane de euro estimate pentru 2007. <\/p>\n
<\/p>\n
Cezar Rapotan era unul dintre multii intreprinzatori din Galati la sfarsitul anilor ‘90 si depindea de cumparatorii de la Sidex (Arcelor Mittal Galati): “Am vrut sa scap de asteptarea cu sufletul la gura a zilelor de salariu de la Sidex si m-am extins in toata tara, in special la sud, chiar daca am fost avertizat ca nu voi reusi”, spune Rapotan. Dupa extinderea nationala, a inceput in 2005 extinderea in regiune, la Chisinau, iar in iunie 2006 a cumparat Budmax, unul din primele trei companii de pe piata business-to-business a materialelor de constructii din Ucraina. Si Rapotan vrea sa repete reteta de expansiune in Serbia si Bulgaria. <\/p>\n
Daca Rapotan a mizat pe expansiune, celalalt vizionar roman din domeniul materialelor de constructii a mizat pe concept. Ioan Ciolan, fondatorul lantului de magazine Ambient, a intrat in afaceri la inceputul anilor ‘90 si s-a gandit de la inceput ce sa faca pentru a nu concura direct retelele clasice de bricolaj – Praktiker, Bricostore – care urmau sa vina mai tarziu pe piata. “Modelul de business al lui Ioan Ciolan a fost unul dintre cele mai complexe, deoarece pe langa do-it-yourself clasic, ofera si o gama completa de servicii pentru client”, spune Codrut Pascu. Asadar, Ciolan s-a gandit ca un cumparator sa poata gasi in acelasi loc tot ce are nevoie pentru construirea, utilarea, finisarea, decorarea si intretinerea unei locuinte. Cu ce a riscat? “Marile retele internationale ar fi putut veni pe piata inainte ca Ambient sa fie un brand cunoscut pe piata, si atunci sansele de crestere ar fi fost mai mici”, considera Ioan Ciolan. <\/p>\n
Daca retailul a fost o reteta de succes, alimentarea acestuia a fost de asemenea o reteta sigura pentru antreprenorii care au incercat-o. Joe, Albalact, European Drinks si Jolidon sunt companiile care au mizat pe productie. Joe, fabrica de napolitane ridicata de omul de afaceri banatean Florentin Banu si vanduta ulterior grupului Nestl\u00e9 cu 10 milioane de dolari, a fost una dintre primele incercari in domeniu (la inceputul anilor ‘90, Banu producea napolitanele intr-un garaj si le vindea din sufrageria unui vecin). Albalact, in schimb, este o poveste mai asezata – cel mai mare risc pe care si l-a asumat Raul Ciurtin, directorul companiei, a fost renuntarea la cariera de medic pentru a deveni om de afaceri. Insa marele pariu a fost intrarea pe o piata mai mult decat concurentiala, unde mari companii europene, precum Friesland sau Danone, faceau regulile. Deocamdata, Albalact este in top trei al companiilor din domeniu si spera ca Zuzu si Fulga, principalele ancore ale Albalact, sa il mentina aici. <\/p>\n
Probabil cel mai complex model de afaceri dezvoltat in domeniul bunurilor de larg consum este cel al fratilor Micula, European Drinks & Foods. Ioan Micula, coproprietar al grupului, considera ca valoarea grupului atinge acum aproape 1,5 miliarde de euro. “European Drinks este un fel de BASF ai industriei de bunuri de consum din Romania (aluzie la grupul german care produce de la mase plastice pana la produse alimentare ecologice si extractie de petrol – n.red.)”, spune Codrut Pascu. Complexitatea grupului l-a si aparat de concurenta, cel putin pana acum. “Este un business extrem de integrat, ceea ce momentan le ofera foarte multe sinergii, dar intre timp a crescut foarte mult (ramificandu-se spre televiziune, real estate, hoteluri) si devine dificil de gestionat”, mai spune Pascu. Florin Andronescu, fondatorul Flanco si al companiei de credite de consum Credisson, admite ca nevoia l-a impins spre o idee care a revolutionat piata: “Am simtit ca piata va cere consumer finance inca de cand am infiintat Flanco, in 1992, iar nevoia creditului de consum a inceput din 1994, cand faceam creditari foarte mici, pe trei luni, din fonduri proprii”. Primele credite de consum din Romania erau de fapt niste facturi catre consumatori platibile in trei pana la sase rate lunare. De fapt, Flanco lua credite pentru stocuri, vanzarile mergeau repede datorita ratelor, ramanea un disponibil de numerar din care se creditau clientii si si asa mai departe. Prima constatare si cea mai importanta facuta de Florin Andronescu a fost ca romanii erau foarte buni platnici: “Creditele se plateau la timp si, deoarece conceptul era cost-consuming – dadeam din propriul buzunar pana se intorceau banii, iar perioada aceea de inflatie nu era deloc potrivita – am inceput sa tatonam terenul pentru a gasi o banca sa intre cu noi in acest concept”. <\/p>\n
Prima banca le-a raspuns abia in 1998 – fosta RoBank (actuala OTP), dupa care au continuat cu Libra Bank si apoi Banca Tiriac. S-a ajuns la creditari pe 12 luni, iar in 2002 creditarea a iesit din Flanco si a devenit o afacere separata, Credisson. In 2002 s-a simtit rezultatul: volumul de vanzari a fost de 40 de milioane de euro, fata de 12 milioane maxim in ceilalti ani. Pasii urmatori au fost creditul cu buletinul si vanzarea companiei in 2005. “Cand francezii de la Cetelem au venit sa se uite indeaproape la Credisson pentru a o cumpara, au ramas uimiti de cat de mult semana modul nostru de lucru cu al lor”, spune Florin Andronescu. “Consider ca am creat un concept de business prin care am creat o noua piata, dat fiind ca acum functioneaza zeci de IFN-uri”. <\/p>\n
<\/p>\n
La fel a facut si Nicolae Petrov, care a construit in vestul Romaniei Carpatair, o companie aeriana regionala similara cu modele vest-europene. Singura diferenta dintre cei doi este ca Nicolae Petrov a beneficiat de ajutorul unui specialist – Moritz Sutter, fondatorul Crossair, care s-a implicat in compania Carpatair atat strategic, dar si ca actionar. La nivelul anului 1999, cand Petrov a cumparat unul din start-up-urile din domeniu (Veg Air) si a intrat pe piata cu o prima cursa Cluj-Treviso, mai multe initiative aviatice dadeau faliment, iar TAROM nu permitea concurentei sa se dezvolte. La cateva saptamani dupa ce Veg Air a inceput cursa Cluj-Treviso si incepuse sa opereze si pe Bologna, TAROM a intrat cu o cursa Cluj-Bucuresti-Treviso, pentru a lua clientii noii companii. “Vazand asta, am renuntat la Treviso am inceput sa operam pe Budapesta”, spune Nicolae Petrov, care a inteles ulterior ca firma lui trebuie sa aiba un nod aerian unde sa aduca trafic din cat mai multe rute. “Asezarea hub-ului la Timisoara a fost ideea geniala care ne-a asezat pe piata”, considera Petrov. <\/p>\n
Dupa Codrut Pascu, cei 20 de antreprenori luati in calcul de BUSINESS Magazin pot fi priviti si altfel decat doar vizionari intr-un anumit domeniu: “Este interesant de vazut care si cati dintre acesti antreprenori au gandit la fel, cati au evoluat la fel si cat de departe au mers”.Una dintre cele mai importante categorii pe care o identifica Pascu este cea a asa-zisilor “antreprenori in serie” – Florentin Banu (Joe, Artima, Banuconstruct, Banusport, Interpart Production), Horia Ciorcila (Astral si Banca Transilvania), fratii Micula (European Drinks, European Foods, National Media, Scandic Distilleries, Transilvania Import-Export), Octavian Radu (Diverta, TCE, Proca, Sistec SBsol, Flaro, Rimobi, Rafar, Pan Management) si Florin Andronescu (Flanco, Credisson, Sanador) – raportata la cei pasionati de constructie si nu numai de initierea unei afaceri – Ioan Ciolan (Ambient), Raul Ciurtin (Albalact), Iulian Dascalu (Iulius Mall) sau Gabriel Carlig (Jolidon). <\/p>\n
Alta distinctie este cea intre specialistii care au intrat cu afaceri pe o piata cunoscuta si antreprenorii care au intrat pe o piata total necunoscuta. “Virgil Mailat, specialist in bere, a avut dintotdeauna un plan despre cum sa faca o afacere cu bere, fata de Raul Ciurtin, care a invatat totul pe parcurs”, mai spune Codrut Pascu. Un bun exemplu pentru a doua categorie este Horia Simu, care a cumparat in 2003 cu 3,6 milioane de euro doua fabrici de cupru – fosta Phoenix Baia Mare si fosta Elcond Zalau, dar si doua institute de proiectare si cercetare – Cepronef si Ipronef. De ce au cumparat? “Pentru ca era ieftin”, glumeste acum Horia Simu. Dupa preluare, Simu si asociatii lui au redenumit totul Cuprom, au investit 10 milioane de euro si au trecut pe profit in mai putin de doi ani. “Horia Simu a avut o abordare de finantist care a vazut valoare in niste active si le-a pus
\nintr-un context corect, beneficiind si de o piata a cuprului in crestere”, spune Pascu. <\/p>\n
Bineinteles ca orice afacere comporta riscuri, iar companiile pot sa le invinga sau nu. Banca Transilvania, de pilda, este o afacere stabila, corect ancorata in piata si cu perspective bune, mai ales in contextul consolidarii capitalului social anuntat saptamana trecuta; iar la polul opus ar fi RCS&RDS, care, conform parerii lui Codrut Pascu, a intrat acum intr-un vartej strategic din care ar putea iesi putin sifonata. “RCS&RDS a schimbat industria telecom, deoarece a facut miscari surprinzatoare pentru piata, dar acum pare ca vinde foarte ieftin niste servicii complexe si cu costuri mari”, spune Codrut Pascu. Grupul a crescut facand pariuri mici: pe piata de cablu a avut concurenti companii mici sau egale, pe piata de satelit DTH a fost aproape pionier pe piata, iar in telefonia fixa singurul concurent, Romtelecom, nu i-a incurcat. Acum insa, pe terenul telefoniei mobile, e vorba de pariuri mari: “In lupta cu Orange si Vodafone s-ar putea sa nu mai fie la fel de usor”. Mai exista inca o clasificare, considera analistii: cea a oamenilor de afaceri care au crescut singuri si cei ce au vandut afacerile. <\/p>\n
Adrian Banciu considera ca decizia in acest sens are la baza considerente clare: primul este de natura financiara si este caracterizat prin declaratia “nu mai pot sustine financiar dezvoltarea companiei”, al doilea tine de management – “nu stiu sa conduc altfel decat antreprenorial” (acestia din urma, de altfel, investesc banii din vanzare intr-o alta afacere), iar al treilea este cel care gaseste resorturile de a trece de la antreprenoriat la afacere mare. <\/p>\n
“Stau uneori si ma gandesc cum am crescut noi atat”, spune Octavian Radu, presedintele grupului RTC, o fosta afacere de familie. “Am avut curajul, nebunia, relaxarea de a spune: ok, pot sa deleg treaba asta altcuiva”. Radu considera capacitatea de a delega esentiala pentru succes: “Oamenii de afaceri din primul val au avut succes deoarece au fost dedicati, muncitori, talentati; daca acum nu vedem atat de multi, inseamna ca nu au avut curajul sa lase pe altcineva sa faca treburile marunte”. <\/p>\n
<\/p>\n
Este adevarat insa si ca acum comertul, bunurile de larg consum, aviatia, serviciile financiare sau imobiliarele sunt zone unde cu greu isi mai poate face loc un nou-venit. “Acum este mult mai greu pentru antreprenori, pentru ca s-a maturizat piata si fiind vorba de economie de piata adevarata, ne orientam dupa valoare, avem criterii de performanta si nu mai iertam greselile celorlalti. Pana acum a fost vorba de oportunitate”, spune Florentin Banu, care a vandut pana acum primele doua afaceri: fabrica Joe catre grupul Nestl\u00e9 si lantul de supermarketuri Artima catre Carrefour si a intrat in trei noi afaceri. <\/p>\n
La fel a facut si Radu Georgescu, fondatorul Gecad, dupa ce a vandut antivirusul RAV catre Microsoft in 2002. “Am infiintat trei noi companii (E-payment, Axigen si Gecad Net). Eu sunt actionar principal si un fel de umbrela de marketing pentru toate”, spune Georgescu. Una din companiile sale, Axigen, a fost evaluata anul trecut la 17 milioane de euro, cand consortiul format din Global Finance si 3TS – Cisco Growth Fund III a achizitionat 11% din companie pentru 2 milioane de euro. “Asadar, numai una dintre cele trei companii valoreaza aproape dublu fata de RAV la momentul vanzarii”, spune Radu Georgescu. <\/p>\n
Online-ul ramane intr-adevar un domeniu in care “vor mai fi mult timp de acum incolo lucruri de facut si cel mai bun exemplu pentru mine este saltul eMag”, adauga fondatorul Gecad. eMag, magazinul online de electronice, a avut un salt spectaculos in ultimii ani, de la afaceri de 3 milioane de euro in 2004 la 150 de milioane de euro, cat spera proprietarul sau, Radu Apostolescu, sa vanda in acest an. Motivul pentru care eMag a crescut atat de mult este, conform lui Apostolescu, faptul ca a avut o strategie buna de sustinere a cererii: “Magazinul online este format din doua componente: site-ul, care atrage clientul, si depozitul, care sustine livrarile; daca numai una din aceste doua componente functioneaza, nu merge”.Apostolescu spune insa ca, fara o strategie comerciala buna, nici online-ul nu va fi o solutie infailibila: “Se poate ca magazinele online sa fie sufocate de propriul succes. Abia in 2-3 ani piata se va stratifica”. <\/p>\n
Pe langa afacerile din internet, Codrut Pascu considera ca o alta zona ce se va dezvolta semnificativ va fi cea a afacerilor medicale – clinici private, spitale – spre care o serie de antreprenori s-au orientat deja. Si in fine, dar nu in cele din urma, consultanta de afaceri. Tocmai pentru ca acum piata nu mai iarta greselile. <\/p>\n
<\/p>\n
Cei 20 de romani<\/a> Dintre cele cateva sute de oameni de afaceri care au ajuns milionari in euro in Romania, sunt cel putin 20 al caror traseu a fost marcat de o idee inovatoare sau pur si simplu foarte indrazneata in momentul aplicarii ei. In Romania anului 2000, a deschide magazine de mii de metri patrati, a da credit pentru frigider sau a te lupta cu giganti mondiali din diverse industrii chiar era o nebunie. Piata insa i-a validat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,7442,188,474,278,60],"class_list":["post-10348","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-dezvoltare","tag-economie","tag-industrie","tag-milionari","tag-piata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10348","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10348"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10348\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31354,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10348\/revisions\/31354"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10348"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10348"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10348"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nNu toti au reusit<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"