![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/11944640\/8\/shutterstock-16363870-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n\nINSULA, UN FEL DE ACCIDENT GEOLOGIC CU \u015eANSE REDUSE DE A SE MAI REPETA, EXIST\u0102 DE 18 MILIOANE DE ANI, DAR ESTE LOCUIT\u0102 DE NUMAI 1.100 DE ANI. Islanda, un morman de lav\u0103 r\u0103s\u0103rit din ad\u00e2ncurile Atlanticului \u015fi care ar putea disp\u0103rea din nou, este numit\u0103 cu afec\u0163iune \u201eSt\u00e2nca” de c\u0103tre localnici. Tradi\u0163ional, islandezii au fost fermieri \u015fi pescari \u00eenainte de a-\u015fi transforma \u0163ara \u00eentr-un cazinou al capitalului global, cam pe la \u00eenceputul mileniului.<\/p>\n
\nAcum, islandezii au revenit la pescuit \u015fi vorbesc cu pl\u0103cere despre c\u0103l\u0103toria lor \u00eenapoi c\u0103tre normalitate financiar\u0103. Reporterii de la Spiegel au discutat cu un investitor, un ministru de finan\u0163e \u015fi un pescar, pe l\u00e2ng\u0103 un economist \u015fi o expert\u0103 \u00een rela\u0163ii \u015fi \u00eempletit, care consider\u0103 c\u0103 Islanda \u201es-a reg\u0103sit”.<\/p>\n
\nPerioada 2008-2011 este privit\u0103 ca una dintre cele mai grave crize financiare din istorie. Foarte probabil, nicio \u0163ar\u0103 nu a mai reu\u015fit s\u0103 acumuleze sume at\u00e2t de mari de bani pe cap de locuitor, numai pentru a fi pierdute din nou \u00eentr-o perioad\u0103 \u015fi mai scurt\u0103 de timp.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nIslanda, \u00eens\u0103, cu o popula\u0163ie de numai 320.000 de persoane, a reu\u015fit ceea ce pare a fi cea mai rapid\u0103 recuperare. Din 2011, PIB se afl\u0103 \u00een cre\u015ftere, cel mai recent cu o rat\u0103 de 2%. \u00cen plus, salariile urc\u0103, datoria na\u0163ional\u0103 este \u00een declin, iar guvernul a pl\u0103tit \u00eenainte de termen o parte din fondurile pe care le-a primit de la FMI \u00een 2008. Este un semn de \u00eencredere.<\/p>\n
\nCum au f\u0103cut \u00eens\u0103 islandezii ceva ce al\u0163ii par s\u0103 nu reu\u015feasc\u0103? Se poate \u00eenv\u0103\u0163a o lec\u0163ie din experien\u0163a lor?<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nECONOMISTUL. \u201eLa originile miracolului islandez s-a aflat Germania\u201e, afirm\u0103 \u00c1sgeir J\u00f3nsson, 43 de ani, \u00een biroul s\u0103u, \u00een timp ce studiaz\u0103 mai multe diagrame. Toate arat\u0103 c\u0103deri abrupte \u00een toamna anului 2008, urmate de o revenire gradual\u0103 \u00een 2010. Dar de ce Germania? Lui J\u00f3nsson, \u00een mod cert, \u00eei face pl\u0103cere surpriza pe care o produce vizitatorilor s\u0103i.
\nJ\u00f3nsson a fost economist-\u015fef la Kaupthing Bank, una dintre cele trei b\u0103nci islandeze care s-au pr\u0103bu\u015fit peste noapte la \u00eenceputul crizei, dup\u0103 ani de cre\u015ftere f\u0103r\u0103 precedent. Miliardele s-au evaporat instantaneu, \u00een timp ce mii de deponen\u0163i \u015fi de investitori str\u0103ini s-au temut c\u0103-\u015fi vor pierde banii.<\/p>\n
\nSlujba lui J\u00f3nsson a disp\u0103rut de asemenea, iar \u00een noul s\u0103u timp liber fostul economist a scris cartea \u201eDe ce Islanda? Cum una dintre cele mai mici \u0163\u0103ri \u0163\u0103ri din lume a devenit cea mai mare victim\u0103 a crizei financiare”.<\/p>\n
\nBanii din Germania sunt cei care au invadat Islanda dup\u0103 ridicarea restric\u0163iilor asupra sectorului bancar \u00een anii \u201890, afirm\u0103 J\u00f3nsson. Germania este \u015fi \u00een prezent cel mai mare creditor al \u0163\u0103rii. \u00cen 2010, b\u0103ncile germane aveau de recuperat 20 de miliarde de euro din Islanda. \u201eGermania are o sl\u0103biciune pentru Islanda. Chiar \u015fi Wagner a \u00eemprumutat din legendele noastre pentru operele sale\u201e, a spus J\u00f3nsson, care acum lucreaz\u0103 ca profesor de economie \u00een capitala Reykjavik.<\/p>\n
\nNum\u0103rul turi\u015ftilor germani s-a situat \u00een 2012 la 65.000, pe locul al treilea dup\u0103 cei din SUA \u015fi vizitatorii din Marea Britanie.
\nRevenirea rapid\u0103 a Islandei a depins de o serie de m\u0103suri la care Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, s-a referit ulterior cu formularea \u201es\u0103 faci o Island\u0103\u201e. Krugman, un admirator al recuper\u0103rii impresionante a insulei, a recomandat o serie de politici similare \u015fi altor \u0163\u0103ri aflate \u00een criz\u0103. Regulile ar fi \u00een mare ca b\u0103ncile cu probleme s\u0103 fie l\u0103sate s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103, moneda s\u0103 fie devalorizat\u0103 dac\u0103 este proprie, s\u0103 fie introduse m\u0103suri de control al capitalului \u015fi s\u0103 se evite \u00eencerc\u0103rile de plat\u0103 a datoriilor externe.<\/p>\n
\nRe\u0163eta pare extrem\u0103 \u015fi a\u015fa a \u015fi fost. \u00cen timp ce \u00een Irlanda statul a pompat zeci de miliarde de euro \u00een b\u0103nci ca acestea s\u0103-\u015fi poat\u0103 pl\u0103ti creditorii, \u00een Islanda popula\u0163ia a votat \u00eempo-triva unei astfel de situa\u0163ii \u00een dou\u0103 referendumuri diferite. Au considerat c\u0103 nu trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 ei pentru l\u0103comia investitorilor atra\u015fi de dob\u00e2nzile mari ale b\u0103ncilor islandeze.
\nJ\u00f3nsson d\u0103 doar din cap, obosit, c\u00e2nd este \u00eentrebat dac\u0103 se simte vinovat. Afirm\u0103 c\u0103 a fost printre pu\u0163inii care au avertizat asupra situa\u0163iei \u00eenaintea crizei. Acum, \u00eens\u0103, este \u00eenc\u00e2ntat de oportunit\u0103\u0163ile \u0163\u0103rii sale, acelea\u015fi pe care le-a avut \u00eentotdeauna.
\n\u201eOameni care nu se feresc de munc\u0103. O democra\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103. O popula\u0163ie educat\u0103. Turism. Resurse naturale, precum energia eolian\u0103, hidro \u015fi geotermal\u0103. \u015ei pescuit. Ce am fi f\u0103r\u0103 pescuit?\u201e, se \u00eentreab\u0103 retoric economistul.<\/p>\n
<\/p>\n
\nPESCARUL. Pe peretele lui Valli Hoskuldsson troneaz\u0103 un impozant cap de ren. Dedesubt, pe un raft, se afl\u0103 c\u0103r\u0163i despre managementul capitalului \u015fi finan\u0163e globale. Hoskuldsson, un om masiv cu o voce bl\u00e2nd\u0103, abia s-a \u00eentors dup\u0103 40 de zile de pescuit \u00een Oceanul Arctic, la bordul navei Reval Viking.<\/p>\n
\nCariera de pescar \u015fi-a \u00eenceput-o \u00eenainte ca islandezii s\u0103 intre \u00een mas\u0103 \u00een sectorul financiar \u015fi s\u0103 se transforme \u00een consultan\u0163i pentru investitori. Hoskuldsson a lucrat, de asemenea, la una dintre marile b\u0103nci, Glitnir, care a suferit pierderi de miliarde. \u201eEram unul dintre tipii aceia care convingeau oamenii s\u0103 ia \u00eemprumuturi de care nu aveau nevoie\u201e, spune el.
\nHoskuldsson \u00ee\u015fi aduce bine aminte de una dintre zilele sale de bancher, \u00een care un fermier a vrut s\u0103 ia un credit de 10 milioane de coroane (65.000 de euro) garant\u00e2nd cu un utilaj agricol vechi de 20 de ani. \u201eM-am dus la \u015fef s\u0103-i spun c\u0103 nu sunt sigur. A r\u0103spuns: D\u0103-i banii, iar dac\u0103 vrea de dou\u0103 ori mai mult s\u0103-i dai \u015fi at\u00e2t.”<\/p>\n
\nLa numai o lun\u0103 dup\u0103 ce a fost concediat de la banc\u0103, Hoskuldsson s-a angajat ca inginer mecanic pe un vas de pescuit. Ast\u0103zi vede slujba de la banc\u0103 drept o gre\u015feal\u0103, pe care a comis-o determinat de promisiunea bonusurilor financiare mari. La fel vorbesc mul\u0163i islandezi despre perioada respectiv\u0103: se simt \u00een\u015fela\u0163i de elite \u015fi de ma\u015fina\u0163iile financiare imense ale acestora, pe care nu le-au \u00een\u0163eles niciodat\u0103 pe deplin. \u00cen prezent, pescuitul este responsabil de circa 42% din exporturile \u0163\u0103rii. Imediat dup\u0103 criz\u0103, statul a permis fiec\u0103rui cet\u0103\u0163ean s\u0103 prind\u0103 \u015fi s\u0103 v\u00e2nd\u0103 p\u00e2n\u0103 la 650 de kilograme de pe\u015fte pe zi \u00een perioadele \u00een care pescuitul este permis. Decizia a determinat mul\u0163i pescari amatori s\u0103-\u015fi petreac\u0103 serile \u015fi sf\u00e2r\u015fiturile de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pe ap\u0103. Ce poate fi, \u00eens\u0103, mai islandez dec\u00e2t pescuitul?<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/11944640\/10\/shutterstock-135450875-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nINVESTITORUL. Sk\u00fali Mogensen este considerat unul dintre cei mai boga\u0163i locuitori ai Islandei. Fost student la filosofie, se ocup\u0103 acum cu dezvoltarea de afaceri \u015fi colec\u0163ionarea de art\u0103. O serie de fotografii ale cunoscutului artist danez \u00d3lafur El\u00edasson, numite \u201eMa\u015fini \u00een r\u00e2uri\u201e, decoreaz\u0103 pere\u0163ii biroului s\u0103u din Reykjavik. Fotografiile surprind ma\u015fini ajunse \u00een r\u00e2urile din Islanda \u015fi oameni care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le scoat\u0103 din ap\u0103 – un simbol al problemelor \u0163\u0103rii, dar \u015fi al determin\u0103rii.<\/p>\n
\n\u00cen octombrie 2008, \u00een aceea\u015fi zi \u00een care premierul Geir Haarde f\u0103cea apel, \u00eentr-un discurs televizat, la Atotputernicul s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de Islanda, Mogensen a v\u00e2ndut grupului Nokia compania OZ Communications, pe care o \u00eenfiin\u0163ase \u00een Canada, unde locuia de mai mul\u0163i ani. C\u00e2nd a auzit vestea colapsului financiar, a afirmat: \u201eAm \u015ftiut c\u0103 trebuia s\u0103 m\u0103 \u00eentorc acas\u0103, c\u0103 le-a\u015f putea fi util acum. Eu \u015fi banii mei”.<\/p>\n
\nMogensen a investit \u00een companii tinere \u015fi a finan\u0163at linia aerian\u0103 low-cost Wow Air, care \u00een prezent aduce \u00een Islanda turi\u015fti din 16 ora\u015fe europene. \u201e\u015etiam c\u0103 sunt trei sectoare de cre\u015ftere \u00een Islanda. \u00cen primul r\u00e2nd pescuitul, dar acesta este reglementat strict. \u00cen al doilea r\u00e2nd turismul, care cre\u015fte cu rate de c\u00e2te 20% pe an. E o nebunie. De aici compania aerian\u0103. Iar \u00een al treilea r\u00e2nd, energia din surse alternative. Islanda este un model de \u0163ar\u0103 eco. Acesta este motivul pentru chestia cu biometanol\u201e, a continuat el.<\/p>\n
\nC\u00e2nd vine vorba de energie, islandezii sunt destul de r\u0103sf\u0103\u0163a\u0163i. \u00cen loc s\u0103-\u015fi \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 apa pentru du\u015f, trebuie s\u0103 o r\u0103ceasc\u0103. Pe sub trotuare este pompat\u0103, prin conducte, ap\u0103 fierbinte pentru a nu se forma ghea\u0163\u0103. Iar l\u00e2ng\u0103 aeroportul din Reykjavik se afl\u0103 o central\u0103 geotermal\u0103 care a ajutat la crearea celei mai importante atrac\u0163ii turistice – sta\u0163iunea balnear\u0103 Blue Lagoon – \u015fi l-a ajutat pe Mogensen cu cea mai recent\u0103 investi\u0163ie a sa. Bazinul Blue Lagoon este plin cu ap\u0103 s\u0103rat\u0103 de un albastru intens \u015fi bogat\u0103 \u00een silice. Compania Carbon Recycling International, la care Mogensen are 20% din ac\u0163iuni, folose\u015fte un alt produs secundar al centralei – dioxidul de carbon.<\/p>\n
\nPare un truc magic \u015fi este posibil ca elfii \u015fi trolii \u00een care cred mul\u0163i islandezi s\u0103 fie implica\u0163i. Un proces special transform\u0103 dioxidul de carbon \u00een metanol. \u201e\u00cen 2014 vrem s\u0103 producem 3 milioane de litri\u201e, aproximativ 3% din produc\u0163ia global\u0103, a spus el.<\/p>\n
\nMetanolul poate fi amestecat cu benzina conven\u0163ional\u0103, iar, \u00een principiu, unit\u0103\u0163i precum cea a Carbon Recycling International pot fi instalate oriunde se produce secundar dioxid de carbon. Energia din surse regenerabile este considerat\u0103 marea oportunitate de export a Islandei. Compania energetic\u0103 de stat Landsvirkjun vrea s\u0103 construiasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 cel mai lung cablu submarin din lume, prin care s\u0103 aprovizioneze Marea Britanie cu energie verde.<\/p>\n
\nP\u00e2n\u0103 atunci, spune Mogensen, toate ma\u015finile din Islanda vor utiliza energie din surse regenerabile, la fel precum ma\u015fina sa de teren. \u201eFunc\u0163ioneaz\u0103 complet pe biometanol”, spune acesta.<\/p>\n
<\/p>\n
\nEXPERTA \u00ceN \u00ceMPLETIT \u015eI RELA\u0162II. Criza financiar\u0103 a Islandei \u015fi recuperarea \u0163\u0103rii pot fi v\u0103zute drept cea mai scump\u0103 terapie de grup din toate timpurile. Islandezii au avut la dispozi\u0163ie cinci ani \u00een care s\u0103 se \u00eentrebe: cine suntem \u015fi care este locul nostru \u00een lume?<\/p>\n
\n\u201eM\u0103 bucur c\u0103 a venit criza. Noi, islandezii, \u015ftim din nou ce este important\u201e, a spus Ragnheidur Eir\u00edksd\u00f3ttir, care \u00ee\u015fi spune pe scurt Ragga. Dac\u0103 ar fi s\u0103 o credem pe Ragga \u015fi c\u00e2teva sondaje de opinie, \u00eempletitul se afl\u0103 \u00een aceast\u0103 categorie. Din 2008, \u201ebrusc toat\u0103 lumea a \u00eenceput s\u0103 \u00eempleteasc\u0103 pulovere islandeze”, afirm\u0103 ea. Tinerii par, \u00eentr-adev\u0103r, \u00eembr\u0103ca\u0163i tot mai des \u00een pulovere lucrate manual, \u00een detrimentul unor m\u0103rci precum Zara sau H&M.<\/p>\n
\n\u201eSunt c\u0103lduroase, sunt frumoase, sunt foarte islandeze. Au ceva foarte reconfortant\u201e, spune Ragga, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 le vede \u015fi ca pe o antitez\u0103 la costume, uniforma global\u0103 a bancherilor. Eir\u00edksd\u00f3ttir a \u00eenceput s\u0103 dea lec\u0163ii de \u00eempletit tinerilor islandezi \u015fi a scos \u015fi un DVD cu indica\u0163ii, c\u0103l\u0103tore\u015fte prin Europa \u015fi SUA, iar \u00een Islanda de\u0163ine Knitting Iceland, agen\u0163ie specializat\u0103 \u00een tururi cu tematic\u0103 despre \u00eempletit.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/11944640\/9\/shutterstock-104398934-copy.jpg?height=465&width=620\")
<\/p>\n
\nDup\u0103 declan\u015farea crizei, mul\u0163i islandezi au renun\u0163at la restul lumii \u015fi la comer\u0163ul global. Au \u00eenceput s\u0103 petreac\u0103 mai mult timp cu familiile, \u00een aer liber \u015fi citind c\u0103r\u0163i islandeze. Consumul de alcool a sc\u0103zut \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei tinere, iar sentimentul subiectiv al satisfac\u0163iei a crescut. Odat\u0103 cu interesul pentru \u00eempletit a venit \u015fi o cerere mai mare pentru m\u00e2nc\u0103ruri tradi\u0163ionale, precum m\u0103runtaie de miel, testicule de berbec murate \u015fi carne fermentat\u0103 de rechin, cu miros oribil. E\u015fti ceea ce m\u0103n\u00e2nci, iar islandezii vroiau s\u0103 fie din nou islandezi.<\/p>\n
\nRagga este, de asemenea, specialist \u00een rela\u0163ii. Modereaz\u0103 o emisiune TV \u015fi scrie o carte numit\u0103 \u201eSecretele sexuale ale islandezilor\u201e. B\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile din Islanda nu au probleme \u00een a se g\u0103si \u015fi a \u00eencepe rela\u0163ii. Ce altceva este de f\u0103cut iarna, c\u00e2nd este noapte \u015fi ziua?<\/p>\n
\nCu o medie de 2,2 copii la fiecare femeie, Islanda are \u015fi cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 a natalit\u0103\u0163ii din Europa. Structura demografic\u0103 a \u0163\u0103rii nu este similar\u0103 altor state europene. Economistul J\u00f3nsson o nume\u015fte Demografie de Lumea a Treia, cu jum\u0103tate din popula\u0163ia \u0163\u0103rii cu v\u00e2rste sub 35 de ani.<\/p>\n
\nRata ridicat\u0103 a natalit\u0103\u0163ii ar putea fi legat\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 Islanda consider\u0103 \u00eengrijirea copiilor ca pe o responsabilitate a statului. Circa 90% dintre copiii \u00eentre 1 \u015fi 5 ani merg pe parcursul zilei la cre\u015fe \u015fi gr\u0103dini\u0163e de stat, \u00een timp ce 78% din femei au locuri de munc\u0103, cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 din lume. Exist\u0103, \u00eens\u0103, \u015fi un alt motiv, afirm\u0103 Ragga. \u201eSuntem pu\u0163ini. Trebuie s\u0103 evit\u0103m s\u0103 devenim \u015fi mai pu\u0163ini.”<\/p>\n
\n\u00cen timpul unei plimb\u0103ri prin parcurile din Reykjavik, vizitatorul din Europa continental\u0103 ar putea avea impresia unei c\u0103l\u0103torii at\u00e2t \u00een trecut, c\u00e2t \u015fi \u00een viitor. Pot fi v\u0103zute mai multe cupluri \u00eemping\u00e2nd c\u0103rucioare dec\u00e2t a v\u0103zut Germania \u00eencep\u00e2nd din anii \u201950. \u00cen acela\u015fi timp, aceast\u0103 genera\u0163ie este foarte bine educat\u0103 \u015fi conectat\u0103. Circa 95% au acces la internet, iar o treime de\u0163in diplome universitare.<\/p>\n
<\/p>\n
\nMINISTRUL. Repede la subiect, v\u0103 rog, pentru c\u0103 Bjarni Benediktsson nu are prea mult timp. \u00cencep\u00e2nd din mai, este ministrul economiei, pe l\u00e2ng\u0103 postul de \u015fef al Partidului Independen\u0163ei. Este acela\u015fi partid care a condus Islanda c\u0103tre abisul financiar \u015fi a pierdut alegerile \u00een 2009. Partidul s-a \u00eentors, \u00eens\u0103, promi\u0163\u00e2nd popula\u0163iei \u00eendatorate mai mult sprijin. Dup\u0103 alegerile din prim\u0103vara anului trecut, presa global\u0103 nota cu uimire c\u0103 Islanda i-a f\u0103cut pompieri pe fo\u015ftii incendiatori.<\/p>\n
\nBenediktsson are 43 de ani, dar nu pare mai mare de 30, cu tr\u0103s\u0103turi tinere\u015fti \u015fi un costum care arat\u0103 bine. Se simte oare vinovat de ce s-a \u00eent\u00e2mplat?<\/p>\n
\n\u201eNu pot spune c\u0103 \u00eemi pare r\u0103u, nu. Nu-\u0163i po\u0163i asuma vina pentru gre\u015felile altora. A\u015f vrea s\u0103 pot pl\u0103ti to\u0163i creditorii str\u0103ini, dar asta pur \u015fi simplu nu se poate. \u00cemi cer scuze. Alte \u00eentreb\u0103ri?”<\/p>\n
\nDe ce a reu\u015fit Islanda \u00een timp ce alte \u0163\u0103ri, precum Grecia sau Spania, se zbat \u015fi acum? Ministrul evit\u0103 \u00eentrebarea, spun\u00e2nd c\u0103 nu g\u0103se\u015fte util\u0103 compara\u0163ia cu \u0163\u0103ri din sudul Europei aflate \u00een criz\u0103. \u00cen compara\u0163ie cu acestea, Islanda a avut \u00eentotdeauna institu\u0163ii ale statului excelente \u015fi o datorie public\u0103 redus\u0103.<\/p>\n
\n\u201eA fost exclusiv o problem\u0103 legat\u0103 de sectorul privat iresponsabil”, spune ministrul, dup\u0103 care trebuie s\u0103 plece. Are \u00eent\u00e2lniri.
\nCe se poate, deci, \u00eenv\u0103\u0163a din experien\u0163a Islandei? M\u00e2ndria vine \u00eenaintea c\u0103derii? R\u0103m\u00e2i la ceea ce \u015ftii cel mai bine? Sentimentul euforic \u015fi cople\u015fitor este c\u0103 acest popor e complet unic. Un str\u0103in poate lua cu el foarte pu\u0163ine lucruri, cu excep\u0163ia c\u00e2torva fotografii. Nicio lec\u0163ie. Ceea ce nu merge bine poate fi reparat \u00een Islanda mai rapid dec\u00e2t \u00een alte p\u0103r\u0163i. Ceea ce merge bine aici nu poate, \u00eens\u0103, fi copiat \u00een locuri \u00een care situa\u0163ia este mai complex\u0103 \u015fi la o scar\u0103 mai mare.<\/p>\n
\n\u00cen acela\u015fi timp, Islanda se izoleaz\u0103 \u015fi mai mult. Unul dintre primele lucruri f\u0103cute de guvernul venit la putere anul trecut a fost s\u0103 suspende negocierile de aderare la UE. Mesajul pare s\u0103 fie c\u0103 Islandei \u00eei este bine singur\u0103. Noua bucurie, solitar\u0103 \u00eens\u0103, a islandezilor este \u015fi periculoas\u0103. Economistul \u00c1sgeir J\u00f3nsson se teme de \u201eizolarea economic\u0103 \u015fi mental\u0103\u201e a \u0163\u0103rii sale \u00een viitor. Investitorii str\u0103ini sunt foarte necesari, dar prea pu\u0163ini, iar nivelul exporturilor, insuficient. Oamenii sunt interesa\u0163i tot mai pu\u0163in s\u0103 se informeze despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een restul lumii.<\/p>\n
\n\u201eTrebuie s\u0103 fim deschi\u015fi c\u0103tre restul lumii, altfel cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 ne vom pr\u0103bu\u015fi la urm\u0103toarea criz\u0103”, afirm\u0103 J\u00f3nsson.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Islanda a trecut \u00een 2008 prin unul din cele mai grave colapsuri financiare pe care le poate \u00eenregistra o \u0163ar\u0103. De atunci, \u00eens\u0103, recuperarea acesteia a fost la fel de impresionant\u0103. Reporterii revistei germane Spiegel au c\u0103l\u0103torit \u00een Islanda pentru a afla la fa\u0163a locului dac\u0103 se poate \u00eenv\u0103\u0163a o lec\u0163ie din evolu\u0163ia acestei \u0163\u0103ri.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[188,11056,14864,10197],"class_list":["post-103335","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-economie","tag-financiar","tag-islanda","tag-reportaj"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/103335","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=103335"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/103335\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=103335"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=103335"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=103335"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}