![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/11933086\/3\/shutterstock-74233393.jpg?height=600&width=800\")
<\/p>\n\nL\u00e2ng\u0103 un expressor de cafea, libanezul Sherif Abdala, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 48 de ani, se simte \u00een largul s\u0103u. Poate vorbi despre cafea ore \u00een \u015fir, v\u0103dit fiind c\u0103 nu este vorba doar despre domeniul pe care l-a ales pentru afaceri, ci \u015fi de o pasiune a sa. \u00ce\u015fi presar\u0103 povestea cu glume, spun\u00e2nd de pild\u0103 c\u0103 este suplu pentru c\u0103 bea mai multe cafele pe zi. St\u0103p\u00e2ne\u015fte bine limba rom\u00e2n\u0103; \u00een fond, \u015fi-a petrecut aici aproape jum\u0103tate din via\u0163\u0103. Drumul p\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, poveste\u015fte Abdala, a fost \u201einteresant\u201e. M\u0103rturise\u015fte c\u0103 nu a v\u0103zut \u0163ara noastr\u0103 ca o destina\u0163ie, ci ca pe un loc de trecere.<\/p>\n
\nINTRE DOU\u0102 LUMI. N\u0103scut \u00een Somalia, a absolvit Universitatea de Literatur\u0103 \u00een \u0163ara natal\u0103 \u015fi a continuat cursurile de masterat \u00een literatur\u0103 arab\u0103 \u015fi englez\u0103, \u00een Irak; \u00een 1990 a \u00eenceput R\u0103zboiul din Golf \u015fi a trebuit s\u0103 plece. Dar tot atunci avea loc \u015fi un r\u0103zboi civil \u00een Somalia. \u201eAcas\u0103 nu puteam s\u0103 m\u0103 \u00eentorc, iar acolo nu puteam s\u0103 r\u0103m\u00e2n.”<\/p>\n
\nAvea un unchi \u00een Fran\u0163a la care spera s\u0103 ajung\u0103, pentru ca apoi s\u0103-\u015fi finalizeze studiile la Sorbona. N-a reu\u015fit \u00eens\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 viz\u0103 din Iordania (\u201esingura \u0163ar\u0103 de ie\u015fire\u201e), dec\u00e2t pentru Rom\u00e2nia, aceasta fiind cea mai apropiat\u0103 de destina\u0163ia vizat\u0103 atunci, Fran\u0163a. \u201e\u015ei aici am r\u0103mas\u201e, de\u015fi planurile de la acea vreme erau diferite. \u201eTrebuia s\u0103 primesc \u00een Rom\u00e2nia invita\u0163ie din partea unchiului meu, care era \u00een Fran\u0163a\u201e, explic\u0103 Abdala, \u00eens\u0103 la ambasad\u0103 documentul s-a dovedit a fi insuficient, pentru c\u0103 el nu era rezident \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nPentru a ob\u0163ine reziden\u0163a, s-a \u00eenscris la o \u015fcoal\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103, la Sala Dalles, \u00eens\u0103 apoi au ap\u0103rut alte piedici: pe foaia de reziden\u0163\u0103 mai era necesar\u0103 o \u015ftampil\u0103 de la prim\u0103rie; iar c\u00e2nd toate demersurile de aici au fost finalizate, a aflat c\u0103 unchiul s\u0103u din Fran\u0163a murise. \u201eA\u015fa am r\u0103mas \u00een Rom\u00e2nia. M\u0103 sim\u0163eam blocat \u015fi aveam \u00een buzunar vreo 400 de dolari. Familia mea fugise din Somalia \u015fi se afla \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de refugia\u0163i \u00een Kenya.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nPrin urmare, nu puteam s\u0103 le cer ajutorul, ci dimpotriv\u0103, ei aveau nevoie de al meu.\u201e Trebuia s\u0103 se descurce \u00eentr-un fel, a\u015fa c\u0103 a \u00eenceput s\u0103-\u015fi caute de lucru. \u201eErau pe atunci mul\u0163i studen\u0163i arabi care au \u00eenceput afaceri, cu importuri de cafea, de pild\u0103.\u201e A fost angajat ca s\u0103 v\u0103muiasc\u0103 m\u0103rfurile care veneau pentru cafeaua Alvorada, o marc\u0103 popular\u0103 la acea vreme, ocupa\u0163ie pe care a avut-o \u00een jur de doi ani. Acesta a fost primul contact cu cafeaua, \u201e\u00een afar\u0103 de cel de acas\u0103, unde aveam un adev\u0103rat ritual, cu care nu m-am mai \u00eent\u00e2lnit niciodat\u0103\u201e.<\/p>\n
\n\u00cen Somalia mama lui cump\u0103ra cafea verde, o pr\u0103jea \u00eentr-o tigaie special\u0103, o m\u0103cina \u00eentr-un butoi \u015fi ad\u0103uga tot felul de condimente – scor\u0163i\u015foar\u0103, cui\u015foare, ghimbir; diminea\u0163a prepara cafeaua, \u201edin care beam chiar \u015fi c\u00e2nd eram copil, cu mult lapte\u201e. \u00cen plus, poveste\u015fte Sherif Abdala, Somalia a fost vreme de 60 de ani colonie italian\u0103, iar cultura aceasta se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een ce prive\u015fte consumul de cafea: \u201eL\u00e2ng\u0103 fiecare cinematograf existau 2-3 cafenele unde se putea consuma cappuccino sau espresso\u201e.<\/p>\n
<\/p>\n
\nIN COMPETI\u0162IE CU NECHEZOLUL. Ca angajat, se ocupa \u00een primii s\u0103i ani \u00een Rom\u00e2nia de v\u0103muire, depozitarea \u015fi livrarea cafelei c\u0103tre clien\u0163i. \u201eM\u0103 ocupam aproape de tot. La \u00eenceput nu \u015ftiam, dar am aflat \u00eencet-\u00eencet cum se face.\u201e Dup\u0103 vreo doi ani, \u00ee\u015fi aminte\u015fte, au ajuns la firma la care lucra cinci camioane cu cafea, din Iordania, \u0163ara fiind recunoscut\u0103 pentru cerin\u0163e stricte legate de acest domeniu. De pild\u0103, iordanienii nu beau dec\u00e2t cafea arabica, mai scump\u0103 dec\u00e2t soiul robusta. I s-a spus atunci s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii s\u0103 v\u00e2nd\u0103 cele cinci camioane de cafea refuzate de iordanieni.<\/p>\n
\n\u015ei-a dat seama c\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un pr\u0103jitor, altminteri nu avea cum s\u0103 o v\u00e2nd\u0103, iar singura fabric\u0103 de stat de la acea vreme \u00een Bucure\u015fti era specializat\u0103 \u00een \u201enechezol\u201e – amestecul de cafea \u015fi \u00eenlocuitori pe baz\u0103 de orz care se vindea \u00eenainte de 1989. Acolo i s-a spus c\u0103 nu vor s\u0103 o cumpere, dar Abdala a putut s\u0103 pr\u0103jeasc\u0103 boabele. \u201eLe ambalam la pungi de 1 kg \u015fi le vindeam \u00een alimentarele de stat, \u00een care m\u0103rfurile erau pu\u0163ine.\u201e<\/p>\n
\nDup\u0103 ce a terminat de v\u00e2ndut cele cinci camioane de cafea, \u00een 1994, Abdala s-a g\u00e2ndit c\u0103 mai bine face acela\u015fi lucru dar pe cont propriu \u015fi \u00eempreun\u0103 cu un prieten a pornit propria afacere. Capitalul de pornire a fost \u00een jur de 30.000 de dolari, iar \u201e\u00een 2000 ajunseser\u0103m s\u0103 realiz\u0103m aproape 60% din importurile de cafea\u201e. Prima dat\u0103 a importat un container, adic\u0103 20 de tone de cafea; aflase \u00eentre timp c\u0103 mai existau \u015fi alte fabrici de cafea, \u00een Prahova, \u00een Bra\u015fov, \u00een Timi\u015foara. Vindea, la acea vreme, direct c\u0103tre fabricile de stat cafeaua verde; \u00een 1995 au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u015fi unit\u0103\u0163i private, care au ajuns \u00een jur de 80-100 de-a lungul anilor, \u201eiar pentru noi a fost un moment bun, pentru c\u0103 deja aveam cuno\u015ftin\u0163e \u015fi contacte pentru importuri\u201e.<\/p>\n
\nA\u015fa a ajuns Sherif Abdala s\u0103 fie furnizor pentru Elita (actuala marc\u0103 Don Cafe, produs\u0103 de Strauss), Nova Brazilia (acum \u00een portofoliul Mondelez Rom\u00e2nia) \u015fi Alvorada. \u00cen plus, o perioad\u0103 de mare av\u00e2nt pentru cei care au investit \u00een cafenele a fost perioada 2005-2007, c\u00e2nd, spune libanezul, se deschidea \u00een Bucure\u015fti c\u00e2te o cafenea la c\u00e2teva zile. \u201eMul\u0163i au dat faliment \u015fi s-a schimbat chiar \u015fi zona dedicat\u0103 amatorilor de \u00eent\u00e2lniri \u00een cafenea. S-a mutat din Doroban\u0163i \u00een Centrul Vechi.\u201e<\/p>\n
\nCele mai mari rulaje ale importurilor au fost \u00een perioada embargoului impus Iugoslaviei, unde consumul este de 4,7 kg de cafea pe cap de locuitor, de peste dou\u0103 ori mai mult dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, unde consumul mediu per capita se plaseaz\u0103 \u00een jurul a pu\u0163in peste 2 kg de cafea pe an. \u00cen topul \u0163\u0103rilor europene dup\u0103 consumul de cafea se claseaz\u0103 Finlanda (12,01 kg), Norvegia (9,08 kg), Danemarca (8,58 kg), \u00een timp ce la polul opus se plaseaz\u0103 Turcia (0,55 kg). Iugoslavii veneau \u015fi cump\u0103rau, la acea vreme, din Rom\u00e2nia. \u201eV\u00e2nz\u0103rile au ajuns la un moment dat la 10-15 containere pe zi.\u201e<\/p>\n
\nINTRE CANTITATE \u015eI CALITATE. \u00cen 2000 s-a schimbat legisla\u0163ia accizei, poveste\u015fte antreprenorul, iar firmele produc\u0103toare au \u00eenceput s\u0103 importe direct, pentru a evita intermedierea, \u201epentru c\u0103 \u00een mod obi\u015fnuit eu cump\u0103ram cu 1 leu, s\u0103 spunem, \u015fi vindeam cu 2 lei\u201e. Din 2002, pentru c\u0103 afacerea era \u00een sc\u0103dere drastic\u0103, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u015fi fac\u0103 propria cafea, \u015ftiind ce exist\u0103 \u00een pia\u0163\u0103. A preluat o mic\u0103 firm\u0103 de produc\u0163ie de la doi italieni, i-a schimbat numele, dar \u015fi practicile. \u201eEi vindeau \u00een jur de 6 tone de cafea pe lun\u0103.<\/p>\n
\nDar am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu mai v\u00e2nd, ca ei, cafea cu n\u0103ut. Am tras linie \u015fi am ales s\u0103 v\u00e2nd doar cafea de calitate.\u201e \u00cen luna urm\u0103toare a v\u00e2ndut doar 300 kg, iar evolu\u0163ia n-a fost deloc u\u015foar\u0103. \u201eAst\u0103zi am ajuns la v\u00e2nz\u0103ri de circa 25 de tone pe lun\u0103, doar cafea de calitate, specialit\u0103\u0163i\u201e, iar Abdala poate povesti, pasionat, despre cafea ore \u00een \u015fir. Exist\u0103 dou\u0103 soiuri de baz\u0103: arabica (\u00een jur de 5-7 dolari kilogramul de cafea) \u015fi robusta (cu pre\u0163uri \u00eentre 2 \u015fi 2,5 dolari\/kg). Fiecare dintre ele \u00eens\u0103 are mai multe clasific\u0103ri \u00een func\u0163ie de calitate.<\/p>\n
<\/p>\n
\nLa fel cum la pia\u0163\u0103 merele sau ro\u015fiile sunt de mai multe feluri – de la cele mai gustoase \u015fi ar\u0103toase p\u00e2n\u0103 la cele care sunt aproape zdrobite. \u201eDe ce este at\u00e2t de mare diferen\u0163a de pre\u0163? Robusta se cultiv\u0103 ca \u015fi gr\u00e2ul – \u00eentr-o zon\u0103 joas\u0103, cu combine care recolteaz\u0103 \u015fi frunze, \u015fi iarb\u0103. Calitatea este inferioar\u0103, pentru c\u0103 boabele nu sunt selectate. \u00cens\u0103 este o cafea mai puternic\u0103, cu un con\u0163inut de cofein\u0103 mai mare. Arabica, \u00een schimb, e un soi mai sensibil, diferen\u0163a dintre cele dou\u0103 fiind ca \u00eentre b\u0103rbat \u015fi femeie.\u201e \u00cen plus, arabica se cultiv\u0103 la altitudini de 1.000-1.200 metri, pe platouri, \u015fi \u00een general se culege manual. Un muncitor nu poate aduna mai mult de 5 kg de cafea pe zi, mai cu seam\u0103 c\u0103 nu toate boabele se coc odat\u0103, ci treptat, \u015fi trebuie alese.<\/p>\n
\n\u201e90% din cafeaua care este importat\u0103 acum nu este de bun\u0103 calitate\u201e, sus\u0163ine Sherif Abdala, care explic\u0103 faptul c\u0103 argumentul principal este pre\u0163ul. \u00cen plus, \u201esunt prea pu\u0163ini cei care pot face diferen\u0163a \u00eentre cafele\u201e. Cei care cultiv\u0103 cafea au \u00een\u0163eles c\u0103 \u00een amestecurile pentru espresso este nevoie de robusta, dar de o calitate bun\u0103 \u015fi au \u00eenceput cultivarea soiului la \u00een\u0103l\u0163ime, iar fructele sunt culese manual. \u201eIar pre\u0163ul este aproape la fel de mare, adic\u0103 4,5 – 4,8 dolari pe kilogram\u201e, explic\u0103 Abdala, care spune c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se vinde mai cu seam\u0103 cafea adus\u0103 din Vietnam \u015fi Indonezia, \u0163\u0103ri consacrate pentru culturile de cafea robusta.<\/p>\n
\n\u201eAflu \u00een fiecare an de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 volumul importurilor \u015fi originea, astfel \u00eenc\u00e2t \u015ftiu precis ce se vinde pe pia\u0163\u0103\u201e. Ponderea importurilor de cafea din Brazilia \u015fi Columbia, Etiopia, Kenya, Guatemala, la un loc, reprezint\u0103 doar 10% dintr-un volum total de 40.000 de tone, c\u00e2t reprezint\u0103 importurile anuale. Valoarea importurilor se plaseaz\u0103 \u00een jurul a 100 de milioane de dolari, estimeaz\u0103 Abdala, care precizeaz\u0103 c\u0103 aceasta este valoarea cafelei neprocesate, la pre\u0163 de burs\u0103, dar v\u00e2nz\u0103rile \u00een retail sau \u00een horeca ajung la pre\u0163uri mult mai mari. Doar la pr\u0103jire, explic\u0103 antreprenorul, cafeaua \u00ee\u015fi perde 20% din greutate.<\/p>\n
\nARMATA DE OAMENI. De la momentul \u00een care este o simpl\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la momentul \u00een care arborele de cafea rode\u015fte trec cinci ani. Dup\u0103 recoltare boabele de cafea \u00eencep un drum lung, de la timpul petrecut \u00een ap\u0103 pentru umflarea fructelor, decorticarea, selectarea, uscarea, pr\u0103jirea, m\u0103cinarea, ambalarea, distribu\u0163ia, prepararea sau, dup\u0103 caz, v\u00e2nzarea. \u201eO armat\u0103 de oameni muncesc pentru a transforma cafeaua din bobul de s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 \u00eentr-un espresso, de pild\u0103\u201e, spune Sherif Abdala. \u00centr-o cea\u015fc\u0103 se pot reg\u0103si \u00eens\u0103 \u015fi alte arome, pentru c\u0103 arbu\u015ftii de cafea sunt cultiva\u0163i l\u00e2ng\u0103 alte planta\u0163ii, cum ar fi arbori de cacao \u00een Columbia, citrice \u00een Etiopia, piper, scor\u0163i\u015foar\u0103, cui\u015foare \u00een India, piersici \u00een Costa Rica.<\/p>\n
\n\u201eDegust\u0103torii simt aroma intens\u0103 specific\u0103 fiec\u0103rui tip de cafea\u201e, spune Sherif Abdala, care adaug\u0103 c\u0103 a f\u0103cut opt cursuri de degustare, de barista, cum sunt numi\u0163i speciali\u015ftii acestui domeniu. El este \u015fi trainer autorizat de Asocia\u0163ia Cafelelor de Specialitate.<\/p>\n
\nMai cu seam\u0103 tinerii care doresc s\u0103 lucreze \u00een horeca sunt cei care se \u00eenscriu la cursuri, iar diploma de barista le permite s\u0103 lucreze oriunde \u00een Europa, spune anterprenorul libanez. Mai mult, \u201ecine \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi \u015ftie tainele cafelei \u00ee\u015fi poate deschide propriul s\u0103u bar sau cafenea\u201e. El poveste\u015fte despre fo\u015fti cursan\u0163i de-ai s\u0103i, absolven\u0163i de facult\u0103\u0163i economice, care au deschis ini\u0163ial o loca\u0163ie \u00een Ia\u015fi \u015fi acum au ajuns la trei. \u201eAm fost s\u0103 v\u0103d cum se descurc\u0103 \u015fi am fost surprins s\u0103 v\u0103d c\u0103 la una dintre loca\u0163ii e coad\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\n Evolu\u0163ia afacerii lor se reflect\u0103 \u00een comenzile de cafea m\u0103cinat\u0103: au pornit de la 10 kg pe lun\u0103 \u015fi acum v\u00e2nd 120 kg. Asta \u00eenseamn\u0103 60.800 de cafele pe lun\u0103. La un pre\u0163 mediu de 2,5 – 3 lei pe cea\u015fc\u0103, c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een jur de 11.000 de euro.\u201e Or pre\u0163ul unei cafele personalizate pentru clien\u0163ii s\u0103i, pentru care prepar\u0103 amestecuri speciale, nu dep\u0103\u015fe\u015fte 45 de lei\/kg; \u00een cazul clien\u0163ilor de la Ia\u015fi comanda este de circa 1.200 de euro pe lun\u0103. Chiar ad\u0103ug\u00e2nd alte costuri, profitul celor trei cafenele nu scade sub 8.000 de euro pe lun\u0103, spune Abdala, care puncteaz\u0103 c\u0103 un t\u00e2n\u0103r \u201enu trebuie s\u0103 lucreze la stat, ci poate fi propriul s\u0103u st\u0103p\u00e2n, dac\u0103 \u015ftie ce face. Trebuie s\u0103 aib\u0103 continuitate, pasiune, iar c\u00e2nd se culc\u0103 noaptea s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la ce are de f\u0103cut\u201e.<\/p>\n
\nEl spune c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu a fost complet mul\u0163umit de nicio cafenea, fie din pricina cafelei, fie a modului de servire. Poveste\u015fte c\u0103 \u00een Italia un espresso se serve\u015fte la tejghea, iar clientul este \u00een rela\u0163ie direct\u0103 cu cel care prepar\u0103 cafeaua. \u201e\u00cen Rom\u00e2nia stai la mas\u0103 \u015fi te \u00eentreab\u0103 ce vrei, \u00ee\u0163i aduce b\u0103utura\u201e, compar\u0103 el, care adaug\u0103 c\u0103 espresso este o b\u0103utur\u0103 scurt\u0103, de 30 ml, iar aparatele sunt construite s\u0103 scoat\u0103 tot ce este bun – uleiurile esen\u0163iale care dau aroma, gustul \u015fi mirosul – \u00een cafea \u00eentr-o cantitate mic\u0103.<\/p>\n
\nTot ce dep\u0103\u015fe\u015fte 30 ml la acest tip de b\u0103utur\u0103 reprezint\u0103 cofein\u0103 alb\u0103, asem\u0103n\u0103toare f\u0103inii, poveste\u015fte Abdala, care spune c\u0103 \u00een general impresia general\u0103 este exact opus\u0103, c\u0103 un espresso scurt este mai tare, av\u00e2nd o concentra\u0163ie mai mare de cafein\u0103. \u00cen realitate \u00eens\u0103, un espresso lung are de cinci ori mai mult\u0103 cafein\u0103 dec\u00e2t cel scurt. \u201eCine vrea o cafea mai lung\u0103 poate completa \u00een cea\u015fc\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 espresso, cu ap\u0103 cald\u0103\u201e, spune libanezul. O cafea perfect\u0103, un espresso scurt, este cremoas\u0103, demonstreaz\u0103 libanezul prepar\u00e2nd \u00een decurs de dou\u0103 ore c\u00e2teva zeci de b\u0103uturi din diferite soiuri, pentru o degustare completat\u0103 de pove\u015fti \u015fi informa\u0163ii. Din cele c\u00e2teva zeci de substan\u0163e con\u0163inute de o cafea, doar 3-4 elemente sunt potrivite s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een cea\u015fc\u0103, poveste\u015fte el. Ele sunt extrase de espressoare \u00een cei 30 de mililitri \u015fi pot fi combinate \u00een diferite tipuri de b\u0103uturi, cum e de pild\u0103 cappuccino. \u201eToate celelalte pot da gusturi \u015fi mirosuri nedorite, cum sunt cele de cauciuc sau p\u0103m\u00e2nt. Nu trebuie s\u0103 saturezi de ap\u0103 cele 7 sau 10 grame folosite pentru prepararea unei cafele.\u201e<\/p>\n
\nVIITOR \u00ceN CRE\u015eTERE. Firma lui Abdala, Gourmet Coffee, import\u0103 24 de tipuri de cafea, soiuri speciale, cu gusturi bine definite, \u015fi le mixeaz\u0103 \u00een func\u0163ie de preferin\u0163ele clien\u0163ilor din horeca. 50% din cifra de afaceri a companiei este realizat\u0103 din v\u00e2nz\u0103rile c\u0103tre circa 200 de clien\u0163i – baruri, cafenele \u015fi hoteluri, deopotriv\u0103 prin marca proprie Gourmet Coffee sau prin m\u0103rci proprii ale acestor companii, \u00eentre care se num\u0103r\u0103 Mega Image, Springtime, Delicateria, Teo\u2019s Cafe (din Ia\u015fi), hotelurile Phoenicia, Ibis Constan\u0163a, Pullman, Siqua (Bucure\u015fti), magazinele The Place. 42% din cifra de afaceri este realizat\u0103 din activit\u0103\u0163i de vending, cu marca Gourmet Coffee, dar \u015fi altele create special pentru clien\u0163i, \u00eentre care se num\u0103r\u0103 Vodafone, DK Vending \u015fi Marido Cafe.<\/p>\n
\nAbdala vinde \u015fi c\u0103tre clien\u0163i persoane fizice, prin comenzi ce pot fi f\u0103cute online, marca destinat\u0103 acestui segment fiind Dolce Nera, \u00een opt sortimente cu un pre\u0163 de v\u00e2nzare de 24 de lei pe pachetul de 250 gr. Gourmet Coffee a \u00eenregistrat \u00een 2012 o cifr\u0103 de afaceri de 5,8 milioane de lei, \u00een sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de 2011, c\u00e2nd a avut v\u00e2nz\u0103ri de 6,6 milioane de lei. \u00cen 2012 profitul \u00eenregistrat de firm\u0103 s-a plasat la 40.000 de lei iar estim\u0103rile antreprenorului pentru anul care tocmai s-a \u00eencheiat se refer\u0103 la o cifr\u0103 de afaceri de peste 12 milioane de lei, pentru c\u0103 a c\u00e2\u015ftigat mul\u0163i clien\u0163i noi.<\/p>\n
\nChiar \u015fi din 2009 \u00eencoace pia\u0163a cafelei a crescut, conform lui Sherif Abdala, care citeaz\u0103 din studii. Dac\u0103 \u00een 2010 consumul mediu anual se plasa la 2,25 kg pe cap de locuitor, \u00een 2012 nivelul a ajuns la 2,39 kg per capita, conform unui studiu realizat de Institutul German de Statistic\u0103. \u201eSunt mai mul\u0163i factori pentru aceast\u0103 evolu\u0163ie\u201e, spune libanezul. Pe de o parte, a sc\u0103zut acciza la cafea, care ar fi trebuit eliminat\u0103 cu totul din 2011, dar s-a p\u0103strat la un nivel de 15 eurocen\u0163i\/kg, fa\u0163\u0103 de un euro pe kilogram, c\u00e2t era \u00een 2007. \u201eMai mult, barurile sunt mult mai pline acum, pentru c\u0103 lumea discut\u0103 mult mai mult dec\u00e2t \u00eenainte de criz\u0103 despre probleme. C\u00e2nd nu ai afaceri de f\u0103cut, ie\u015fi la cafea, la discu\u0163ii, pentru a g\u0103si o solu\u0163ie.\u201e<\/p>\n
\nAcum \u00een Rom\u00e2nia se consum\u0103 \u00een jur de 13 milioane de cafele pe zi, iar \u201eprognozele din studiu arat\u0103 c\u0103 vom ajunge la un nivel de consum aproape dublu, de 25 de milioane de ce\u015fti pe zi, p\u00e2n\u0103 \u00een 2020\u201e. \u00cen 2007 valoarea pie\u0163ei cafelei era de 85 de milioane de euro, iar estimarea Euromonitor pentru 2012 indic\u0103 o valoare de 250 de milioane de euro.<\/p>\n
\nLibanezul a deschis recent o \u015fcoal\u0103 de preg\u0103tire pentru barista profesioni\u015fti, pentru manageri \u015fi proprietarii de loca\u0163ii horeca, dar \u015fi pentru amatorii de cafea. Cursurile, care au costuri plasate \u00eentre 70 \u015fi 250 de euro, sunt acreditate de SCAE Specialty Coffees Association of Europe, cea mai reputat\u0103 organiza\u0163ie profesional\u0103 din lume. \u00cen Rom\u00e2nia sunt doar 13 barista certifica\u0163i, la nivelul \u00eentregii Europe fiind \u00een jur de 800 de astfel de speciali\u015fti.<\/p>\n
\nCursuri face \u00eens\u0103 de mai mult\u0103 vreme, unul dintre clien\u0163ii s\u0103i fiind Springtime, care are o re\u0163ea de 24 de restaurante. \u201eMerg \u00een loca\u0163iile lor \u015fi \u00eei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m pe angaja\u0163i, mai cu seam\u0103 pe cei noi. Un barista bun poate s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a dintre profit \u015fi pierdere.\u201e Libanezul a f\u0103cut \u00een 2005 un contract de consultan\u0163\u0103 cu Spring Time, care vindea la acea vreme 5.000 de cafele pe lun\u0103. \u201eDup\u0103 ce am schimbat tot conceptul, au ajuns la v\u00e2nz\u0103ri de 120.000 de cafele pe lun\u0103\u201e, afirm\u0103 Abdala. El \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte, \u00een cadrul cursurilor, din experien\u0163a sa, iar un exemplu este c\u0103 boabele verzi pot fi p\u0103strate f\u0103r\u0103 probleme ani \u00een \u015fir, nu pierd nimic, at\u00e2ta vreme c\u00e2t sunt depozitate corect. \u00cen schimb, cafeaua m\u0103cinat\u0103 \u00ee\u015fi pierde drastic din propriet\u0103\u0163i \u00een 30 de zile. Acestea sunt doar c\u00e2teva din pove\u015ftile spuse de Sherif Abdala \u00eentr-o zi de iarn\u0103 despre cafea, un domeniu care \u00eel fascineaz\u0103 \u015fi din care face \u015fi profit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen loc s\u0103 mearg\u0103 \u00een Fran\u0163a pentru a-\u015fi finaliza studiile de master \u00een literatur\u0103 la Sorbona, libanezul Sherif Abdala a ajuns \u00een Rom\u00e2nia \u00een toamna anului 1990. A pornit aici o afacere \u00een domeniul cafelei, iar acum aceasta cre\u015fte \u00een ritm alert, fiind furnizorul cafelei v\u00e2ndute la Spring Time \u015fi al m\u0103rcii proprii 365 pe care Mega Image o pune pe rafturi.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[81,307,12620,246,9319,7909,9823,9967,4899,8087,13468,80,98,20774,7853,4905,4878],"class_list":["post-103277","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-afaceri","tag-cafea","tag-cafenea","tag-crestere","tag-finalizare","tag-franta","tag-furnizor","tag-literatura","tag-marca","tag-mega-image","tag-pornire","tag-refuz","tag-romania","tag-somalia","tag-studiu","tag-toamna","tag-vanzare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/103277","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=103277"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/103277\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=103277"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=103277"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=103277"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}