![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/11918848\/3\/caseta-1.jpg\")
<\/a><\/p>\n\nDe la \u00eenceputul acestui an, \u00een Rom\u00e2nia sunt permise \u015fi achizi\u0163iile de teren agricol f\u0103cute de persoane fizice str\u0103ine. Ministerul Agriculturii a \u00eencercat s\u0103 introduc\u0103 o lege care s\u0103 limiteze setea de teren a str\u0103inilor, \u00eens\u0103 actul a fost modificat de mai multe ori \u00eentr-un interval de numai dou\u0103 luni pentru a ajunge \u00een final pe masa pre\u015fedintelui B\u0103sescu, care l-a trimis din nou \u00een Parlament pentru a fi modificat. \u00cen tot acest timp, politicienii s-au gr\u0103bit s\u0103 anun\u0163e \u00een fa\u0163a microfoanelor viitoare invazii agricole ale ungurilor, ale arabilor sau ale chinezilor. \u015ei, \u00een acela\u015fi timp, \u00een Rom\u00e2nia este vid legislativ, orice persoan\u0103 put\u00e2nd s\u0103 cumpere teren f\u0103r\u0103 a fi \u00eempiedicat de nicio lege \u00een vigoare.<\/p>\n
\nUn singur lucru au uitat \u00eens\u0103 politicienii s\u0103 men\u0163ioneze \u00een public: c\u0103 investitorii str\u0103ini produc \u00een agricultura din Rom\u00e2nia de mai bine de zece ani. Fondurile de investi\u0163ii, companiile specializate \u00een administrarea de ferme \u00een mediul interna\u0163ional, dar \u015fi fermierii de import au ap\u0103rut demult pe ogoarele fertile din C\u0103l\u0103ra\u015fi, Ialomi\u0163a sau Timi\u015f. Singura barier\u0103 care i-a \u00eempiedicat pe str\u0103ini s\u0103 cumpere teren \u00een Rom\u00e2nia a fost c\u0103 erau obliga\u0163i s\u0103 realizeze tranzac\u0163iile printr-o firm\u0103 \u00eenregistrat\u0103 local.<\/p>\n
\n \nRestric\u0163ia nu a \u00eempiedicat fondurile de investi\u0163ii str\u0103ine s\u0103 pompeze sute de milioane de euro \u00een achizi\u0163ia de terenuri arabile \u00een Rom\u00e2nia, la pre\u0163uri de cinci ori mai mici dec\u00e2t \u00een restul Europei, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care este \u00een fiecare an pe podiumul european la produc\u0163ia de floarea-soarelui \u015fi porumb, \u00een care se ruleaz\u0103 an de an pe pia\u0163a cerealelor 4-5 miliarde de euro, cu ie\u015fire la Marea Neagr\u0103 \u015fi cu acces la Dun\u0103re. Afacerile cu terenuri nu erau vedete \u00een anii c\u00e2nd pia\u0163a imobiliar\u0103 tradi\u0163ional\u0103 atr\u0103gea toate privirile. Atunci investitorii mizau pe terenuri \u00een apropierea marilor ora\u015fe, pe ansambluri reziden\u0163iale \u015fi de birouri sau pe proiecte de centre comerciale. Acum luminile reflectoarelor sunt pe terenurile agricole, o ni\u015f\u0103 \u00een care pre\u0163urile au crescut de 20 de ori \u00een ultimul deceniu, iar noul val de investitori \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 lucreze cu noi indicatori: productivitate la hectar, consum de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte \u015fi pesticide sau cota\u0163ii ale gr\u00e2ului sau porumbului.<\/p>\n \nMiza este una imens\u0103 pentru c\u0103 cele 8,8 milioane de hectare de teren arabil ale Rom\u00e2niei au o valoare de pia\u0163\u0103 cumulat\u0103 de 25 de miliarde de euro, iar de la \u00eenceputul anului pia\u0163a s-a deschis \u00een totalitate \u015fi orice investitor din UE poate avea \u00een sertar un titlu de proprietate pentru teren agricol local.<\/p>\n <\/p>\n \n\u00cen spatele \u00eenfier\u0103rii str\u0103inilor pentru \u201efurtul avu\u0163iei na\u0163ionale” a stat un singur lucru, cre\u015fterea pre\u0163urilor terenurilor \u015fi majorarea arendelor. \u201eL\u00e2ng\u0103 fermele mele a venit un german care se pare c\u0103 are foarte mul\u0163i bani, iar pre\u0163ul terenurilor a ajuns \u015fi la 8.000 de euro\/hectar. Am intrat \u00een licita\u0163ii cu el pentru a arenda teren \u015fi am oferit p\u00e2n\u0103 la 1.500 de kilograme gr\u00e2u\/hectar anual \u015fi el a oferit 1.600 de kilograme de gr\u00e2u\/hectar anual\u201e, explic\u0103 Dimitrie Musc\u0103 de la Curtici.<\/p>\n \nPentru a-\u015fi face loc \u00eentr-o pia\u0163\u0103 cu poten\u0163ial de cre\u015ftere \u00een viitor, noii juc\u0103tori str\u0103ini au \u00eenaintat oferte de achizi\u0163ie sau arend\u0103 peste cele ale latifundiarilor locali, iar strategia agresiv\u0103 a generat imediat un sentiment general de frustrare. \n \nPrimii pa\u015fi \u00een aceast\u0103 curs\u0103 au fost f\u0103cu\u0163i \u00een urm\u0103 cu aproape un deceniu, primele pe list\u0103 fiind cele 300.000 de hectare ale statului administrate de Agen\u0163ia Domeniilor Statului. O parte dintre aceste ferme, cunoscute ca printre cele mai fertile din economie, cu terenuri comasate \u015fi pozi\u0163ionate strategic, au ajuns \u00een portofoliul investitorilor rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini. Licita\u0163iile organizate de Agen\u0163ia Domeniilor Statului au fost o adev\u0103rat\u0103 min\u0103 de aur av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 acestea au fost adjudecate pentru \u201echirii fixe\u201e ce sunt acum la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de cele din pia\u0163a liber\u0103. Ceilal\u0163i investitori au r\u0103mas s\u0103 se lupte pentru parcelele de 1, 2 sau 3 hectare, s\u0103 se lupte \u00een h\u0103\u0163i\u015ful legislativ \u015fi cu reticen\u0163a micilor proprietari \u00een \u00eencercarea de a pune la un loc piesele unui adev\u0103rat puzzle funciar pentru a comasa parcele de c\u00e2teva sute sau mii de hectare astfel \u00eenc\u00e2t fermele lor s\u0103 poat\u0103 fi gestionate eficient.<\/p>\n \nPOTEN\u0162IAL VERSUS REALITATE.<\/p>\n \nPe h\u00e2rtie, agricultura local\u0103 \u00ee\u015fi arat\u0103 din primul moment un enorm poten\u0163ial de cre\u015ftere: pre\u0163ul terenurilor r\u0103m\u00e2ne printre cele mai mici din UE, suprafa\u0163a agricol\u0103 disponibil\u0103 este \u00een primele zece ale blocului comunitar \u015fi, de\u015fi produc\u0163iile totale se afl\u0103 \u00een prima parte a clasamentului, productivitatea medie este una dintre cele mai reduse. Mai mult, structura pie\u0163ei arat\u0103 un univers \u00een dou\u0103 viteze, o agricultur\u0103 a fermelor extrem de mici \u015fi o alta a exploata\u0163iilor foarte mari.<\/p>\n \n \nAstfel, Rom\u00e2nia are cea mai polarizat\u0103 agricultur\u0103 din UE cu numai 15% din teren exploatat \u00een cadrul fermelor cuprinse \u00eentre 5 \u015fi 49 de hectare. Restul suprafe\u0163ei este \u00eemp\u0103r-\u0163it \u00eentre fermele de p\u00e2n\u0103 la 5 hectare, cu 30% din total, \u015fi de exploata\u0163iile de peste 50 de hectare, cu o pondere de 55%. Greutatea de numai 15% a fermelor cuprinse \u00eentre 5 \u015fi 49 de hectare este cea mai mic\u0103 din Uniunea European\u0103, \u00een timp ce Rom\u00e2nia are o pondere mai mare a fermelor de peste 50 de hectare dec\u00e2t Italia, Grecia sau Polonia.<\/p>\n \nCu toate c\u0103 datele pe h\u00e2rtie arat\u0103 la rece poten\u0163ialul de cre\u015ftere din agricultura local\u0103, pia\u0163a terenurilor se deschide \u00een fa\u0163a noilor investitori ca un adev\u0103rat labirint, fiind un segment total diferit fa\u0163\u0103 de cel imobiliar tradi\u0163ional.<\/p>\n <\/p>\n \nGrosul terenurilor agricole din Rom\u00e2nia are o situa\u0163ie legal\u0103 incert\u0103 \u00een lipsa cadastrului \u015fi a unei situa\u0163ii clare a actelor de proprietate. Agricultura local\u0103 vine dup\u0103 dou\u0103 destructur\u0103ri succesive ale structurii de proprietate, desfiin\u0163area pe r\u00e2nd a fermelor de stat CAP \u015fi IAS. Cocktailul fragment\u0103rii \u015fi cel al situa\u0163iei legale neclare a terenurilor a generat \u015fi oportunitatea unor economii de scal\u0103. Pe scurt, situa\u0163ia pie\u0163ei a dus la evaluarea terenurilor locale mult sub media pie\u0163ei europene, regionale sau a celei din vestul continentului. De\u015fi nu exist\u0103 un consens general asupra locurilor unde se afl\u0103 cele mai fertile terenuri din agricultura local\u0103, pozi\u0163ionarea fondurilor de investi\u0163ii \u015fi a investitorilor str\u0103ini arat\u0103 puncte-cheie de interes, \u00een spe\u0163\u0103 Banatul \u015fi B\u0103r\u0103ganul. De altfel, topul jude\u0163elor cu cele mai mari produc\u0163ii de cereale \u00een ultimii \u015fapte ani arat\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 acelea\u015fi zone. Topul primelor zece jude\u0163e la cereale cuprinde nume precum Timi\u015f, Constan\u0163a, C\u0103l\u0103ra\u015fi, Dolj, Teleorman, Arad, Ialomi\u0163a, Br\u0103ila, Olt \u015fi Bihor.<\/p>\n \n\u201eNimeni nu \u015ftie exact care sunt cele mai bune terenuri, dar exist\u0103 un consens \u00een privin\u0163a faptului c\u0103 B\u0103r\u0103ganul este o zon\u0103 foarte productiv\u0103. To\u0163i agricultorii spun \u00eens\u0103 c\u0103 terenul lor este cel mai bun\u201e, subliniaz\u0103 fermierul Nicolae Sitaru.<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\nAgricultorii rom\u00e2ni au sim\u0163it pentru prima dat\u0103 semnele unei adev\u0103rate competi\u0163ii \u015fi astfel s-a dat startul unei adev\u0103rate goane s\u0103lbatice pentru p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n