{"id":10272,"date":"2008-03-18T14:57:28","date_gmt":"2008-03-18T14:57:28","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10272"},"modified":"2026-04-02T11:28:57","modified_gmt":"2026-04-02T11:28:57","slug":"cate-credite-ne-mai-permitem","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10272","title":{"rendered":"Cate credite ne mai permitem"},"content":{"rendered":"
Piata bancara a ultimelor zece luni a aratat ca un veritabil camp de lupta:<\/strong> eliberati rand pe rand de restrictiile impuse de banca centrala, bancherii au lansat o adevarata ofensiva a ofertelor. Creditele de mare valoare cu avans zero si ratele ce pot urca spre 65-70% din veniturile lunare au devenit magneti pentru atragerea in sucursale a doritorilor de imprumuturi.<\/div>\n
\nIn fata unei competitii greu de combatut, nici bancile obligate sa-si finanteze clientii respectand inca restrictiile BNR <\/strong>nu au stat cu mainile in san. Armele puse in lupta: credite de pana la 20.000 de euro fara garantii, finantari in monede exotice (percepute ca foarte ieftine datorita dobanzilor mici afisate) sau posibilitatea de a rambursa in 30-40 de ani banii imprumutati. <\/p>\n

In acelasi timp, intr-o economie care pana spre finele anului trecut nu dadea aproape nici un semn ca va incepe sa scartaie, multi au lasat prudenta la o parte <\/strong>atunci cand au mers la banca sa ia un credit. Asa s-a ajuns ca in ianuarie 2008 volumul imprumuturilor acordate de banci populatiei si firmelor sa fie cu peste 70% mai mare <\/strong>decat in aceeasi luna a anului trecut, ajungand la peste 155 de miliarde de lei (42,3 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR. <\/div>\n

\nPetrecerea s-a terminat insa la fel de abrupt cum a si inceput: cresterea dobanzilor <\/strong>si deprecierea accentuata a leului <\/strong>in fata euro au cazut ca o ploaie rece. Pentru un credit in euro luat in vara anului trecut, rata lunara in lei este acum cu circa 20% mai mare, doar ca urmare a deprecierii leului si fara a mai pune la socoteala sporurile generate de dobanzile in crestere. <\/p>\n

Cei care s-au indatorat pe atunci la 65-70% din veniturile lunare „sunt nevoiti acum sa isi lase la banca aproape tot salariul“, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank. In atari conditii, crede Dumitru, „probabil ca nu va mai trece mult pana cand aceasta intreaga nebunie a pietei bancare de anul trecut isi va arata nota de plata“. <\/p><\/div>\n

\n Frenezia <\/strong>cu care bancherii au adoptat normele noi de creditare „majoreaza semnificativ riscul din sistemul bancar“, considera si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA). Astfel, in functie si de felul cum va merge economia, probabil ca procentul creditelor neperformante va ajunge anul acesta la 3% din total, estimeaza Cabat, iar pentru creditele de consum se va majora spre 6%. Prin comparatie cu nivelul actual – situat la circa 1% din total in cazul creditelor pentru populatie si firme, potrivit statisticilor BNR – cresterea e intr-un singur an de la simplu la triplu. <\/p>\n

O astfel de majorare pare nefiresc de mare inclusiv raportat la cele din alte tari central si est-europene. Spre exemplu, in Cehia procentul de credite neperformante <\/strong>este de circa 3% din total „si nu a avut tendinta de a creste pana acum“, declara pentru BUSINESS Magazin Pavel Sobisek, economist-sef al UniCredit Bank Cehia. Nici in Slovacia, o alta tara in care creditul acordat persoanelor fizice a „explodat in ultimii trei ani“, potrivit lui Liubom\u00edr Korsn\u00e1k, analist la UniCredit Bank Slovacia, „calitatea portofoliilor nu a inregistrat o inrautatire semnificativa“, iar in 2007 procentul creditelor neperformante era de 3,4%. <\/div>\n

\nExista totusi si o alta fata a tabloului, pentru ca din multe puncte de vedere experienta romaneasca se decupleaza total de cea a tarilor vecine. In primul rand, chiar daca procentul creditelor neperformante este inca foarte mic, volumul acestora a ajuns la 1,2 miliarde de lei (350 de milioane de euro) in ianuarie 2008, adica de peste trei ori mai mare fata de aceeasi luna a anului trecut. Si ritmul de crestere a creditului este in Romania cu mult mai mare decat in alte tari din regiune: in Cehia, spre exemplu, volumul creditelor de retail a crescut cu 30% pe an in cursul ultimilor ani, potrivit lui Sobisek (pe baza unei cresteri de 40% a imprumuturilor ipotecare si de 20% a celor de consum). In Slovacia, adauga Korsn\u00e1k, creditul pentru populatie a avut in ultimii trei ani un ritm anual de crestere de 34%, determinat in principal de nevoia de finantare pentru locuinte. <\/div>\n
\nMai mult decat ritmul de crestere, structura creditului starneste ingrijorare. „Se vorbeste tot mai mult, si pentru noi este un punct de atentie, despre faptul ca romanii se indatoreaza excesiv pentru a-si cumpara bunuri de larg consum“, spune Mugur Stet, purtator de cuvant al BNR. Astfel ca, desi riscul unei indatorari excesive nu este pentru Banca Nationala pentru moment decat „o tema, care poate deveni problema daca nu i se acorda atentie“, riscul vine <\/strong>mai ales din ponderea mare a <\/strong>creditului de consum<\/strong>. <\/p>\n

Pe de o parte, oamenii cumpara cu credite pe termen foarte lung<\/strong> bunuri care isi pierd rapid valoarea, de genul electronicelor (dar pe care trebuie sa le achite chiar si dupa ce inceteaza sa le mai foloseasca) si, pe de alta parte, „ar trebui sa se intrebe de zece ori inainte de a lua un imprumut pentru un bun care in unele situatii nu le trebuie neaparat“. <\/p>\n

Asa se face ca din totalul creditului pentru populatie doar 20% inseamna in Romania imprumut pentru locuinte (iar din creditul total pentru populatie si firme procentul e sub 10%). Si in aceasta privinta, proportiile sunt total diferite de cele din Cehia (unde creditele pentru locuinta reprezinta doua treimi din creditul de retail) sau Slovacia (unde 70% din totalul imprumuturilor de retail sunt pentru locuinte).<\/p><\/div>\n

\nMugur Stet mai semnaleaza un pericol in plus in lipsa de atentie a clientilor de credite in momentul semnarii contractelor de imprumut, care in final se poate traduce tot intr-un risc de neplata a datoriilor. <\/p>\n

Ideea este sustinuta si de un studiu efectuat de IMAS, la cererea Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare (ALB), pe un esantion reprezentativ, in perioada noiembrie – decembrie 2007. „Majoritatea <\/strong>covarsitoare a populatiei nu intelege terminologia unui contract de imprumut<\/strong>, indiferent de tipul lui“, declara Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB. <\/div>\n

<\/p>\n

Cele mai mari discutii despre risc le genereaza insa structura creditului in functie de valute<\/strong>. „Cel mai grav mi se pare ca multi dintre cei cu venituri in lei iau cu mare usurinta credite in valuta de mare valoare si pe termene foarte lungi“, spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. <\/p>\n

In Romania, din totalul creditelor acordate <\/strong>populatiei si firmelor, aproape 55% sunt in valuta<\/strong>. Situatie care nu se regaseste nici pe departe in Cehia (unde 99,9% din imprumuturile gospodariilor sunt furnizate in moneda locala, potrivit economistului-sef al UniCredit Bank Cehia) sau in Slovacia (unde creditele in valuta reprezinta doar 3% din totalul imprumuturilor de retail). <\/div>\n

\nDupa o perioada agitata pe piata valutara, in care leul s-a depreciat din vara lui 2007 si pana acum cu circa 20%, riscul valutar nu mai este o necunoscuta, iar multi dintre cei ce au luat un credit in valuta l-au simtit atunci cand au mers la banca sa isi plateasca rata lunara. <\/p>\n

Cei care au contractat credite in euro intre mai si octombrie anul trecut ar putea sa-si vada rata lunara (exprimata in lei) mai mare cu pana la 25%, daca euro ar ajunge la 4 lei, iar dobanda ar creste cu 2%, se arata intr-un raport al Erste Bank. <\/p>\n

Scenariul este insa considerat pesimist, atat timp cat analistii austrieci vad pentru 2008 un curs mediu de 3,6 lei\/euro pentru care, calculeaza ei, ratele creditelor in euro luate in iunie 2007 (cand leul era la cote maxime) ar fi cu 15% mai scumpe. <\/p>\n

Blamate de multi dintre bancheri, promovate agresiv de altii, creditele in franci elvetieni <\/strong>au produs si ele surprize neplacute celor ce le-au ales. Comparativ cu ianuarie 2007, francul elvetian marca in prima luna a acestui an o intarire cu peste 8,5% in fata leului, tradusa direct intr-o scumpire a ratelor exprimate in lei. <\/div>\n

\nCat de mare este insa riscul creditului in valuta<\/strong>? Statisticile vorbesc de la sine: la o crestere a creditului in lei de circa 50% in perioada ianuarie 2007-ianuarie 2008, restantele pentru imprumuturile in moneda nationala au crescut cu circa 172%. In cazul valutei, cresterea a fost si mai abrupta: majorarea portofoliului cu aproape 100% a fost insotita de una a restantelor in valuta de peste 330%. <\/div>\n
\nNu in ultimul rand, dupa mai multi ani in care preturile de pe piata imobiliara<\/strong> au crescut accelerat, anul acesta au aparut si primele avertismente<\/strong> serioase privind posibile corectii. Un raport al Erste Bank, de exemplu, aprecia recent ca preturile locuintelor din segmentul inferior si mediu <\/strong>se vor stabiliza sau chiar se vor reduce usor. <\/p>\n

Un scenariu de cosmar pentru cei care s-au indatorat la maxim si in multe cazuri pentru toata viata pentru a-si putea cumpara o locuinta si care risca sa ramana cu un credit mai mare decat valoarea casei. <\/p>\n

In plus, „volumul tranzactiilor imobiliare a scazut<\/strong>, pentru ca exista un dezechilibru semnificativ intre preturile solicitate de cei ce ar vrea sa vanda si capacitatea potentialilor clienti de a le suporta“, spune Sergiu Oprescu, presedintele executiv al Alpha Bank Romania. Altfel spus, nici vanzarea unei locuinte ipotecate pentru a rambursa un credit prea impovarator nu mai e chiar o solutie la indemana. <\/div>\n

\nIn atari conditii, discutiile pana de curand purtate doar sporadic si fara prea multa profunzime cu privire la riscul ca multi dintre cei care au luat un credit sa nu mai poata sau sa nu mai vrea sa il ramburseze s-au acutizat. <\/p>\n

Aceiasi bancheri care au militat ani la rand pentru ca banca centrala sa le dea liber la creditare acum stabilesc, de bunavoie, restrictii suplimentare<\/strong> pentru anumite tipuri de credite sau categorii de clienti. Dar cati clienti sunt deja atat de indatorati incat sa nu isi mai poata plati ratele? <\/div>\n

\nIn lipsa unor statistici oficiale (si publice) privind situatia financiara a celor ce au luat credite, BUSINESS Magazin a solicitat bancherilor sa isi evalueaze propriile portofolii pentru a dezbate, pe baza unor cifre concrete prezentate in exclusivitate, problema supraindatorarii in Romania. <\/div>\n
\n„Analiza portofoliului riscant, prin prisma gradului de indatorare, este necesara, dar nu si suficienta“, puncteaza Dana Demetrian, director executiv pentru gestiunea produselor si a riscului la BRD-Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale.<\/p>\n

In primul rand, acelasi grad de indatorare aplicat unor clienti cu venituri diferite implica si un risc diferit. Aplicarea unui grad de indatorare de 65-70% asupra unui segment de clienti cu venituri importante si care indeplinesc criteriile de eligibilitate legate de profesie, functie, vechime la locul de munca permite minimizarea riscului<\/strong>, spune Demetrian. <\/div>\n

\nBRD a fost printre primele care au obtinut avizul BNR pentru normele relaxate de creditare si, mai mult, a permis clientilor sa se indatoreze pana la 70% din veniturile lunare pentru orice tip de imprumut. Cele mai multe banci care au adoptat norme proprii au optat insa de la bun inceput sa diferentieze gradul de indatorare permis clientilor in functie de tipul imprumutului sau, cel mai adesea, in functie de veniturile clientilor. <\/p>\n

Pentru a da doar cateva exemple, la Volksbank clientii (sau familiile) cu venituri eligibile sub 350 de euro se pot indatora doar pana la 45%, in timp ce peste 1.250 de euro gradul de indatorare urca la 65%. La Alpha Bank, prima banca ce a lansat produse „relaxate“ si credite cu avans zero, gradul de indatorare este de 55% pentru venituri pana la 1.500 de euro si poate urca pana la 65% peste venituri mai mari. Recent, si BRD a anuntat ca, pentru creditele ipotecare in valuta, gradul maxim de indatorare se va stabili diferentiat in functie de veniturile solicitantului, iar pentru familiile cu venituri sub 500 de euro acest produs nu va mai fi accesibil. <\/p><\/div>\n

<\/p>\n

In conditiile in care salariul mediu net pe economie in prima luna a acestui an a ajuns la 325 de euro, se poate trage o prima concluzie: numarul celor ce s-au putut indatora la cote de 60-70% din venituri este destul de redus. <\/p>\n

Cu atat mai mult cu cat bancile nu iau in calcul venitul total al solicitantilor de credite, ci unul din care se scad cheltuielile familiei, asa-numitul cos de cheltuieli de subzistenta<\/strong>. Nivelul pentru acest cos minim variaza de la o banca la alta, insa cel mai frecvent este de 70-100 de euro pentru o persoana. BCR a ales sa diferentieze aceasta valoare in functie de profilul regional si tipul localitatii de resedinta a clientului.<\/div>\n

\nAsa se face ca „doar 3,51% dintre clientii care au solicitat un credit ipotecar sau imobiliar si putin peste 3% dintre cei ce au cerut credite de consum au vrut si au putut obtine imprumuturi maxime din punctul de vedere al gradului de indatorare“, estimeaza pentru BUSINESS Magazin Dorin Cojocaru, director executiv al departamentului pentru credite de retail la BCR. <\/p>\n

Banca accepta un grad de indatorare<\/strong> a clientilor de pana la 65%, atat pentru finantarile de consum, cat si pentru cele garantate cu ipoteca. Cojocaru spune ca gradul mediu de indatorare a clientilor individuali (care reprezinta, alaturi de intreprinderile mici si mijlocii, circa 54% din portofoliul de credite) este de circa 40-50%, in functie de categoria de produs si valuta. In 2007 volumul creditelor acordate de BCR (inainte de provizioane, potrivit normelor IFRS) a crescut cu peste 50%, ajungand la peste 36,88 miliarde de lei (10,22 miliarde de euro).<\/div>\n

\nStructura portofoliilor, atat din punctul de vedere al valutei, cat si al destinatiei, ridica un risc mai mare chiar decat nivelul de indatorare, considera Mugur Stet, purtatorul de cuvant al BNR. Lipsurile din vremea comunismului ii fac acum pe oameni sa isi doreasca bunuri scumpe, insa ar trebui ca inainte de a lua un credit de consum sa isi puna problema daca intr-adevar pot suporta ratele sau daca bunurile cumparate cu bani imprumutati chiar merita acest efort, spune Stet. La finele anului trecut, creditul de consum reprezenta 77% din totalul de 71,5 miliarde de lei (20,4 miliarde de euro) al finantarilor acordate populatiei. <\/div>\n
\nDesi admite ca imprumuturile pentru consum<\/strong> ridica cele mai importante riscuri de indatorare excesiva<\/strong>, „analizele demonteaza si aici ideea supraindatorarii, deoarece ponderea clientilor care au contractat un credit de consum la un grad de indatorare de 65-70% este sub 10%“, spune Dana Demetrian de la BRD. La acest tip de portofoliu, precizeaza ea, nivelul mediu al gradului de indatorare este sub 50%.<\/div>\n
\nLa Banca Transilvania, gradul mediu de indatorare a clientilor de credite de consum este de 60%, spune Gabriela Nistor, director de retail banking. Portofoliul luat in calcul este (ca in toate calculele realizate de bancheri pentru BUSINESS Magazin) aferent perioadei scurse de la data intrarii in vigoare a noilor norme de creditare. Tinand cont de aceasta, gradul de indatorare a persoanelor fizice variaza intre 45 si 70%, in functie de nivelul veniturilor. <\/p>\n

Totusi, spune Nistor, doar 8% dintre clienti au luat credite cu grad de indatorare de 70%, in timp ce 15% si respectiv 20% au grade de indatorare de 65% si 60%, iar cei mai multi dintre clienti sunt indatorati la maxim 55% din venitul lunar eligibil. Exista si banci care pentru creditele de consum au optat sa foloseasca in continuare normele vechi ale BNR, care prevedeau un grad maxim de indatorare de 30%<\/strong> – asa cum este, spre exemplu, OTP Bank Romania. <\/div>\n

\nIn cazul bancilor care aplica norme de creditare relaxate,<\/strong> clientii cu venituri mici si foarte mici sunt exclusi aproape din start, din cauza cosului minim de subzistenta stabilit de banci. Spre exemplu, la un venit lunar net de circa 100 de euro, venitul eligibil (dupa ce se scad cheltuielile de subzistenta) este sub 25 de euro. <\/p>\n

Un client cu venituri la acest nivel din start nu mai intra in atentia nici unei banci, dar ar fi facut-o inainte, cu veniturile nediminuate. Multi dintre acesti clienti exclusi din calcule de bancile „relaxate“ s-au indreptat deci spre bancile ce functioneaza inca dupa normele vechi si, foarte probabil, spre institutiile financiare nebancare. <\/p><\/div>\n

\nReferitor la aceasta patura a clientilor cu venituri reduse si la riscul lor de credit, Mihai Bogza, presedintele Bancpost, aduce in discutie un aspect adesea trecut cu vederea. <\/p>\n

Romania este o tara unde remiterile masive ale celor plecati la munca in strainatate pot juca un rol important in atenuarea efectelor unei eventuale supraindatorari. Anul trecut, romanii care lucreaza in strainatate au trimis in tara peste 7 miliarde de euro, bani in cea mai mare „aruncati“ in consum in Romania. In plus, spune presedintele Bancpost, o parte dintre clienti au de fapt venituri semnificativ superioare<\/strong> celor pe care le pot documenta. <\/div>\n

\nIn stabilirea criteriilor de acordare a imprumuturilor, bancherii eleni se ghideaza, spune Bogza, dupa istoricul portofoliului – daca rata de neperformanta este mica, inseamna ca in principiu mai exista loc pentru indatorare. „Desigur insa ca, portofoliul fiind inca tanar, iar pe de alta parte construit intr-o perioada de expansiune economica, rata de neperformanta s-ar putea dovedi inselatoare“. <\/div>\n

Necunoscutele nu se opresc insa aici. Atat timp cat (inca) nu exista statistici comune intre banci si alte institutii financiare, e greu de spus cati dintre clientii pe care bancherii ii vad ca neindatorati au sau nu si credite de consum. <\/p>\n

La fel, greu de spus<\/strong> cati dintre clientii care au un credit de consum s-au indatorat si pentru un credit ipotecar. <\/p>\n

Pentru portofoliile proprii<\/strong>, bancherii fac totusi un bilant: la Volksbank, spre exemplu, din totalul de 22.524 de persoane creditate, sub 4% au mai optat pentru inca un imprumut. Statisticile Bancii Transilvania arata o proportie dubla a celor ce au luat si un al doilea credit: din peste 320.000 de clienti de credite, mai bine de 75.000 au si un al doilea imprumut. <\/p>\n

Dintr-un total de 4,5 milioane de persoane ce au apelat la o banca sau alta, circa 55% au totusi un singur imprumut, avanseaza propriile statistici Sergiu Oprescu, presedintele executiv al Alpha Bank Romania.<\/p>\n

\nO statistica exacta a numarului de persoane care au credit nu exista nici la Banca Nationala, sustine Mugur Stet, singura institutie indreptatita sa stranga date despre clienti fiind Biroul de Credit. Pana anul trecut (cand BNR i-a obligat, ca parte a procesului de aprobare a normelor noi), bancherii au refuzat sa transmita Biroului de Credit si informatii pozitive despre clientii lor, adica situatia generala a creditelor, furnizand doar date despre restantieri. <\/p>\n

In prezent insa, 28 de banci, care cumuleaza o cota de piata<\/strong> in zona de retail banking de 83%, si cateva din cele mai importante institutii financiare nebancare transmit informatie pozitiva la Biroul de Credit, spune Serban Epure, director general al Biroului de Credit. <\/p>\n

Astfel ca, adauga el, posibilitatile de supraindatorare<\/strong> ale persoanelor fizice care vor solicita mai multe credite fara stiinta bancilor s-au redus drastic, iar riscul nerambursarii ratelor la credite ar putea fi mai mare pentru contractele aflate in derulare si mai putin pentru cele noi. Deocamdata, estimeaza Epure, ponderea restantelor in volumul creditelor la nivelul intregului sistem bancar este de circa 1%. In special la creditele de natura ipotecara\/imobiliara, „ponderea restantelor in total este foarte mica“.<\/div>\n

\nConform unei alte statistici, la nivel national procentul celor care au un credit bancar era in august trecut de 14%, conform unui studiu realizat de Synovate. Acesta releva ca diferenta intre zona urbana si cea rurala este relativ mica: in mediul rural procentul celor cu un cont de credit la o banca era de circa 13%, in timp ce la nivel urban era de 15%. <\/p>\n

Acelasi studiu arata ca romanii cu varsta intre 35 si 44 de ani sunt cei mai indatorati<\/strong> (cu o pondere de 19% din total), respectiv cei cu venituri de peste 1.200 de lei lunar (26,2%). In categoria persoanelor cu venituri mai mici de 300 de lei, ponderea celor ce aveau datorii la o banca scade drastic, la 8%. Pe regiuni, cei mai indatorati erau locuitorii din Muntenia (19,4% din total), urmati indeaproape de cei din Moldova (18,8% din total) si Bucuresti (14,9%). <\/div>\n

\nPe de alta parte, studiul realizat de IMAS la cererea Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare releva faptul ca aproximativ 30% din cei intervievati au semnat unul sau mai multe contracte de imprumut in ultimele 12 luni. „Este interesant faptul ca aproape 70%<\/strong> din totalul celor care au contractat unul sau mai multe credite au obtinut finantare la nivelul sumei solicitate“, remarca Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB.<\/div>\n
\n Creditele ipotecare<\/strong>, cele mai dorite de bancheri in portofoliu pentru ca sunt acordate pe perioade indelungate, au riscul cel mai redus si vizeaza clientii cu cele mai ridicate venituri, dar sunt si cele mai reduse ca pondere. La finele anului trecut, soldul creditului de tip imobiliar\/ipotecar era de circa 4 miliarde de euro. La o medie de circa 50.000 de euro\/credit, numarul clientilor pentru acest produs este de doar 80.000, estimeaza Sergiu Oprescu.<\/div>\n
\nIn prezent, creditele imobiliare\/ipotecare reprezinta 3% din PIB<\/strong>, apreciaza Anca Bidian, general manager al brokerului de credite Kiwi Finance. In Europa de Sud-Est in ansamblu, procentul se situeaza intre 7-9%, iar in alte tari merge si pana la 80% (in Marea Britanie), spune managerul Kiwi Finance, citand un studiu al Jacob Fleming Group. <\/p>\n

Referindu-se la riscul indus de acest tip de credit, Bidian crede ca „inainte sa decida ipotecarea casei, oamenii se gandesc de 10 ori, deci exista cu siguranta o constientizare a riscului si a indatorarii“. Dupa zeci de ani cand statul a fost unic proprietar, „ne-am trezit brusc o natie cu 96% proprietari, asa ca reactia fireasca este acum sa pastram si sa tinem ce avem“. <\/p>\n

Limitarea gradului de indatorare<\/strong> din anii trecuti a tinut in frau aceasta piata, sumele de bani ce puteau fi obtinute fiind insuficiente in raport cu pretul imobilelor. Posibilitatea ca, gratie normelor noi, clientii sa ia imprumuturi mai mari si disponibilitatea bancherilor de a finanta chiar si 100% din valoarea unei locuinte (in anumite conditii de eligibilitate) a fost o gura de aer proaspat. Asa se face ca anul trecut creditul ipotecar a inregistrat o crestere de peste 76%, fata de circa 50% cu un an in urma. <\/div>\n

\nDesi Alpha Bank Romania a fost prima banca ce a oferit credite cu grad de indatorare de pana la 65%, din mai anul trecut, precum si posibilitatea de reducere a avansului pana la 15% in medie, Oprescu spune ca aceasta relaxare nu a produs derapaje in portofoliul de imprumuturi. <\/p>\n

„Ponderand calculele cu valoarea creditelor, in medie clientii au venit cu circa 40% avans“, sustine Oprescu. In privinta gradului mediului de indatorare pentru portofoliul de imprumuturi „relaxate“<\/strong>, presedintele executiv al Alpha Bank Romania spune ca se situeaza la circa 50-55% din venitul net eligibil. Raportat la veniturile lunare totale (inainte de a fi dedus cosul de subzistenta), el s-ar traduce in „circa 40%“. <\/div>\n

<\/p>\n

Chiar daca ridica cel mai redus risc de neplata<\/strong>, creditele de tip ipotecar au si ele o hiba: intr-o proportie covarsitoare sunt denominate in euro. <\/p>\n

Astfel ca volatilitatea accentuata a cursului de schimb se transfera imediat in ratele clientilor. Un motiv suficient pentru o parte din ei, cel putin, de a sta acum in expectativa, spune Oprescu, care anticipeaza pentru 2008 o evolutie sub cea din ultimii trei ani: „Exista precautie atat din partea clientilor care au luat credite si astfel le-au crescut ratele, dar si din partea celor ce vor sa ia un imprumut“. <\/p>\n

La BRD si Banca Transilvania, gradul mediu<\/strong> de indatorare pentru creditele ipotecare acordate dupa relaxarea normelor variaza in jurul aceleiasi valori, chiar daca intr-o marja destul de mare. Cei de la Banca Transilvania vorbesc, in medie, de o rata de circa 65% din venitul net disponibil, cu o pondere de 10% a celor ce au luat imprumuturi pana la un grad de indatorare de 70% si de 20%, respectiv 30% pana la 60% si 65%.<\/div>\n
\nGradul de indatorare ca element singular nu este insa singurul criteriu de evaluare pentru imprumuturile ipotecare, in aceasta zona importante fiind calitatea evaluarii ipotecii, evolutia pietei imobiliare in ansamblu si a cursului valutar, sustine Dana Demetrian de la BRD. <\/p>\n

Referindu-se la portofoliul bancii pe care o reprezinta, Demetrian spune ca media gradului de indatorare nu depaseste 50%, ponderea clientilor care au contractat un credit imobiliar la un grad de indatorare de 65-70% fiind sub 30% din portofoliul de credite acordate dupa iunie 2007, iar „in aceste conditii nu putem vorbi de o supraindatorare a clientilor pe acest segment“. <\/p><\/div>\n

\nCu un portofoliu inca redus de credite date dupa relaxarea normelor, in decembrie anul trecut, Gabriel Cretu, director al directiei de vanzari de retail al OTP Bank Romania, face un alt calcul. Luand in considerare portofoliul de clienti existenti inainte de trecerea la noile norme, s-a observat ca daca s-ar fi aplicat noile norme acestor clienti, cei mai multi s-ar fi incadrat la un grad de indatorare de 55-60%. <\/p>\n

Cei mai multi clienti <\/strong>nu ar fi atins gradul maxim de indatorare, doar 3% din ei calificandu-se pentru un credit cu o indatorare maxima de 70%. In ceea ce priveste creditele acordate dupa noile norme, se contureaza deja anumite tendinte: daca in cazul creditelor ipotecare, spune Cretu, nu se apeleaza la capacitatea maxima de indatorare, la creditele de nevoi personale cu ipoteca exista tendinta de a alege gradul maxim de indatorare, dar si aici un rol important il are valoarea garantiei aduse<\/strong>. Pe ansamblu, la OTP Bank Romania gradul mediu de indatorare este de 57% in cazul creditelor ipotecare de achizitie a locuintei si de 58% pentru creditele de nevoi personale cu ipoteca. <\/div>\n

\nIn esenta, acestea sunt efectele pe care, la mai putin de un an de la lansare, le-a produs relaxarea normelor de creditare. Privind in ansamblu piata bancara si punand cap la cap statisticile calculate de bancheri pentru BUSINESS Magazin, se poate trage o concluzie (macar estimativa, data fiind reprezentativitatea bancilor luate in calcul). <\/p>\n

In medie, putini sunt clientii ce au avut capacitatea sau dorinta de a se indatora peste poate. Cei ce au de platit rate ce merg pana la 70% din venitul net sunt sub 10%. Procentul creste semnificativ atunci cand vine vorba despre o indatorare medie, raportat la noile norme. In intervalul 60-65% au intrat o mare parte dintre cei ce au luat recent un credit.<\/strong><\/div>\n

\nPrea mult, prea putin? E dificil de pronuntat un verdict, in lipsa unui istoric suficient de indelugat si, mai ales, in conditiile in care abia recent numarul bancilor „relaxate“ s-au inmultit semnificativ. Reperul la care ne intoarcem este insa tot comparatia cu experienta altor piete mai dezvoltate. <\/p>\n

In Cehia, spre exemplu, desi banca centrala nu impune restrictii privind gradul de indatorare, media practicata de bancheri se plaseaza in intervalul de 40-50%, spune Simona Muckova, ofiter de presa la Ceska Sporitelna; in general, suma optima a tuturor imprumuturilor ca procent din veniturile pe gospodarie este intre 40 si 50%. <\/p>\n

Tot din experienta cehilor, bancherii romani, ce afiseaza dupa toate aparentele o larghete mai mare in finantari, pot trage si alte invataminte. Statisticile publicate de banca centrala a Cehiei indica faptul ca, spre finele anului trecut, cehii datorau bancilor si institutiilor nebancare aproape 25 de miliarde de euro, in timp ce un studiu realizat de o companie locala indica faptul ca aproximativ un sfert dintre cehii care au facut achizitii pe credit au acum probleme de rambursare.<\/p><\/div>\n

<\/p>\n

Cum cresc datoriile<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
Ritmul anual de crestere (exprimat %, in moneda locala) in perioada 2007-2009 <\/div>\n
<\/div>\n
\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
Tara<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Bulgaria<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Croatia<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Cehia<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Ungaria<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Polonia<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Romania<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Slovacia<\/strong><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Credite pentru locuinte<\/div>\n<\/td>\n
\n
37<\/div>\n<\/td>\n
\n
20<\/div>\n<\/td>\n
\n
24<\/div>\n<\/td>\n
\n
12<\/div>\n<\/td>\n
\n
27<\/div>\n<\/td>\n
\n
23<\/div>\n<\/td>\n
\n
19<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Credite de consum<\/div>\n<\/td>\n
\n
20<\/div>\n<\/td>\n
\n
12<\/div>\n<\/td>\n
\n
18<\/div>\n<\/td>\n
\n
20<\/div>\n<\/td>\n
\n
20<\/div>\n<\/td>\n
\n
37<\/div>\n<\/td>\n
\n
15<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Overdraft<\/div>\n<\/td>\n
\n
36<\/div>\n<\/td>\n
\n
7<\/div>\n<\/td>\n
\n
7<\/div>\n<\/td>\n
\n
33<\/div>\n<\/td>\n
\n
6<\/div>\n<\/td>\n
\n
N\/A<\/div>\n<\/td>\n
\n
17<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Alte credite<\/div>\n<\/td>\n
\n
17<\/div>\n<\/td>\n
\n
N\/A<\/div>\n<\/td>\n
\n
18<\/div>\n<\/td>\n
\n
13<\/div>\n<\/td>\n
\n
6<\/div>\n<\/td>\n
\n
N\/A<\/div>\n<\/td>\n
\n
37<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Carduri de credit<\/div>\n<\/td>\n
\n
25<\/div>\n<\/td>\n
\n
18<\/div>\n<\/td>\n
\n
33<\/div>\n<\/td>\n
\n
N\/A<\/div>\n<\/td>\n
\n
31<\/div>\n<\/td>\n
\n
N\/A<\/div>\n<\/td>\n
\n
17<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Leasing financiar<\/div>\n<\/td>\n
\n
41<\/div>\n<\/td>\n
\n
41<\/div>\n<\/td>\n
\n
14<\/div>\n<\/td>\n
\n
7<\/div>\n<\/td>\n
\n
4<\/div>\n<\/td>\n
\n
15<\/div>\n<\/td>\n
\n
10<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Total datorii financiare<\/div>\n<\/td>\n
\n
29<\/div>\n<\/td>\n
\n
16<\/div>\n<\/td>\n
\n
22<\/div>\n<\/td>\n
\n
14<\/div>\n<\/td>\n
\n
22<\/div>\n<\/td>\n
\n
34<\/div>\n<\/td>\n
\n
22<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/div>\n
<\/div>\n
Sursa: UniCredit Group, CEE Households’ Wealth and Debt Monitor, Noiembrie 2007<\/p>\n<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Putini datornici<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
Dintr-un sold total de 155,23 miliarde de lei al creditului luat de gospodarii si agentii economici la finele lunii ianuarie, mai putin de 1% erau imprumuturi restante, potrivit statisticilor BNR. Cele mai mari restante (ca pondere in totalul acordat pentru judetul respectiv) si respectiv cele mai reduse apar in urmatoarele judete: <\/div>\n
<\/div>\n
\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
Teleorman<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2,81%<\/div>\n<\/td>\n
\n
Vrancea<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
0,49%<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Valcea<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2,18%<\/div>\n<\/td>\n
\n
Galati<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
0,44%<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Ialomita<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
1,88%<\/div>\n<\/td>\n
\n
Olt<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
0,43%<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Brasov<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
1,30%<\/div>\n<\/td>\n
\n
Tulcea<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
0,39%<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Giurgiu<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
1,24%<\/div>\n<\/td>\n
\n
Covasna<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
0,38%<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/div>\n

<\/p>\n

\n

Furnizorii de Bani<\/a>
\nLa cote maxime<\/a>
\nA lua sau a nu lua credit<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La mai putin de un an de cand au aparut primele credite ce permit romanilor sa se indatoreze pana la 70% din veniturile lunare, socul scumpirilor generate de cresterea dobanzilor si de aprecierea euro isca dezbateri aprinse. S-au indatorat oamenii prea mult si, din cauza ratelor tot mai mari, intinse in unele cazuri pe zeci de ani, risca acum sa nu mai poata sa dea banii inapoi? In exclusivitate pentru BUSINESS Magazin, bancherii au acceptat sa dezvaluie statistici privind gradul de indatorare a clientilor din propriile portofolii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[4124,7267,485,750,187,188,8443,8158],"class_list":["post-10272","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-bancheri","tag-banci","tag-credite","tag-datorii","tag-dobanzi","tag-economie","tag-rate","tag-statistici"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10272","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10272"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10272\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31284,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10272\/revisions\/31284"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10272"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10272"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10272"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}