\nBen Bernanke \u00eencheie \u00een for\u0163\u0103 cel de-al doilea mandat consecutiv de patru ani \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al Rezervei Federale (Fed), \u00eendulcind mo\u015ftenirea succesoarei sale prin reducerea programului de relaxare cantitativ\u0103. \u00cencep\u00e2nd din ianuarie, achizi\u0163iile lunare de titluri de stat \u015fi obliga\u0163iuni ipotecare efectuate de banca central\u0103 a SUA pe pia\u0163a secundar\u0103 vor fi limitate la 75 miliarde de dolari, fa\u0163\u0103 de 85 miliarde de dolari \u00een prezent.<\/p>\n
\n4.000 de miliarde de dolari, titluri de stat \u015ei obliga\u0162iuni bazate pe pachete de credite ipotecare, de\u0163inute de o banc\u0103 central\u0103. Bernanke a scris istorie cu programele succesive de relaxare cantitativ\u0103, o m\u0103sur\u0103 excep\u0163ional\u0103 \u00een vremuri excep\u0163ionale. Stimularea monetar\u0103, introdus\u0103 de Rezeva Federal\u0103 \u00een urm\u0103 cu patru ani, a fost un efort extrem, contestat de mul\u0163i, de a sprijini economia Statelor Unite \u015fi de a combate \u015fomajul dup\u0103 cea mai grav\u0103 recesiune din ultimii 80 de ani \u015fi cea mai sever\u0103 criz\u0103 financiar\u0103 de la marea depresiune a anilor \u201830. Activele gestionate de Fed s-au umflat de la aproximativ 870 miliarde de dolari \u00een 2007, \u00eenainte de pr\u0103bu\u015firea pie\u0163ei creditelor ipotecare suprime, la 4.000 de miliarde de dolari \u00een prezent.<\/p>\n
\n\u00cencheierea treptat\u0103 a epocii dolarilor ieftini va fi cu siguran\u0163\u0103 un proces riscant, exist\u00e2nd posibilitatea ca sc\u0103derea lichidit\u0103\u0163ii s\u0103 provoace din nou turbulen\u0163e pe pia\u0163a de credit \u015fi \u00een economie. De aceea, Fed a subliniat c\u0103 dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 va fi men\u0163inut\u0103 aproape de zero, \u00een banda 0-0,25%, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u015fomajul va sc\u0103dea sub 6,5%, cu condi\u0163ia ca infla\u0163ia s\u0103 nu sar\u0103 de pragul de 2,5%. Infla\u0163ia din SUA a fost de 1,1% \u00een luna octombrie \u015fi nu a mai ajuns la \u0163inta de 2% din martie 2012. \u015eomajul a sc\u0103zut \u00een luna noiembrie la 7%, minimul ultimilor cinci ani, fa\u0163\u0103 de 10% \u00een octombrie 2009, \u00een timpul recesiunii. Anterior crizei financiare, \u00een luna mai a anului 2007, \u015fomajul era de 4,4%.<\/p>\n
\nFinal de mandat pentru Bernanke. Dup\u0103 ultima \u015fedin\u0163\u0103 de politic\u0103 monetar\u0103 la conducerea Fed, Ben Bernanke a declarat c\u0103 achizi\u0163iile de obliga\u0163iuni vor fi reduse \u00een etape pe parcursul anului viitor, dac\u0103 \u015fomajul va sc\u0103dea conform cu prognozele b\u0103ncii centrale. Astfel, relaxarea cantitativ\u0103 \u00een SUA ar putea fi de domeniul trecutului la sf\u00e2r\u015fitul anului viitor. Decizia a surprins o parte dintre investitori \u015fi anali\u015fti, dar nu a cauzat \u015focuri pe pie\u0163e, a\u015fa cum erau \u00eengrijora\u0163i unii economi\u015fti, deoarece reprezint\u0103 un semnal pozitiv privind starea economiei \u015fi pie\u0163ei muncii. \u201eEste clar c\u0103 revenirea economiei este departe de a fi complet\u0103, dar avem speran\u0163\u0103. Vom \u00eencepe s\u0103 vedem lumina de la cap\u0103tul tunelului \u015fi \u00eenceputul unei perioade mai normale de cre\u015ftere economic\u0103\u201c, a declarat Bernanke \u00een ultima conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 ca pre\u015fedinte al Rezervei Federale. El a subliniat c\u0103 s-a consultat cu vicepre\u015fedintele Fed Janet Yellen, desemnat\u0103 s\u0103 preia pre\u015fedin\u0163ia b\u0103ncii centrale \u00eencep\u00e2nd din luna ianuarie, dup\u0103 \u00eencheierea mandatului lui Bernanke. \u201eJanet sprijin\u0103 \u00een totalitate ceea ce am f\u0103cut ast\u0103zi\u201c, a afirmat Bernanke, vorbind despre decizia de a reduce programul de relaxare cantitativ\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\nReac\u0163ia pie\u0163elor. Bursa de la New York a crescut puternic \u015fi a \u00eenchis la cote record dup\u0103 anun\u0163area deciziei, pe care investitorii au interpretat-o drept o validare a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii perspectivelor economiei. \u00cen acela\u015fi timp \u00eens\u0103, randamentele de referin\u0163\u0103 ale titlurilor trezoreriei SUA au crescut, \u00eens\u0103 cre\u015fterea a fost modest\u0103, limitat\u0103 de promisiunea b\u0103ncii centrale de a men\u0163ine dob\u00e2nzile la zero pentru o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103.<\/p>\n
\nCre\u015fterea lichidit\u0103\u0163ii cu bani proasp\u0103t ie\u015fi\u0163i din tiparni\u0163\u0103 a generat \u00een ultimii ani cre\u015fteri puternice pe bursele din \u00eentreaga lume \u015fi a influen\u0163at semnificativ cursurile valutare. \u00cen cursul acestui an, dup\u0103 primele semnale din partea Fed privind iminenta reducere a programului de relaxare cantitativ\u0103, pie\u0163ele emergente au \u00eenregistrat sc\u0103deri. Investitorii \u015fi anali\u015ftii s-au temut c\u0103 restr\u00e2ngerea lichidit\u0103\u0163ii injectate de Rezerva Federal\u0103 \u00een pie\u0163e \u00een ultimii ani ar putea cauza o retragere a investitorilor din zona activelor cu grad ridicat de risc. \u00cens\u0103 marile burse emergente nu au reac\u0163ionat semnificativ la decizia anun\u0163at\u0103 miercuri de comitetul de politic\u0103 monetar\u0103 al Fed, afi\u015f\u00e2nd cre\u015fteri u\u015foare, iar bursele vest-europene au afi\u015fat c\u00e2\u015ftiguri moderate. Din Brazilia p\u00e2n\u0103 \u00een Japonia \u015fi Asia de Sud-Est, bursele au reac\u0163ionat bine la decizia Fed de a reduce achizi\u0163iile lunare de obliga\u0163iuni.<\/p>\n
\nCea de-a treia rund\u0103 de achizi\u0163ii de obliga\u0163iuni, \u00een cuantum de 85 miliarde de dolari pe lun\u0103, a fost lansat\u0103 \u00een urm\u0103 cu un an \u015fi trei luni, viz\u00e2nd \u00een principal repornirea angaj\u0103rilor \u015fi accelerarea revenirii economice. Primele m\u0103suri de relaxare cantitativ\u0103 au fost lansate la finele anului 2008, \u00een momentul de panic\u0103 al declan\u015f\u0103rii crizei financiare mondiale. Totodat\u0103, dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 practicat\u0103 de Fed este men\u0163inut\u0103 \u00een banda 0-0,25% de la finele anului 2008.<\/p>\n
\nDar cum a fost 2013? Decizia surpriz\u0103 a Rezervei Federale vine dup\u0103 un an interesant \u00een economia mondial\u0103, cu tentative de schimbare de paradigm\u0103 pentru Europa \u015fi FMI, revigorarea Japoniei, mesaje de stabilitate venite din Germania \u015fi progrese timide spre \u00eent\u00e2rziata unificare a sistemului bancar european dup\u0103 un acord de finan\u0163are cu o structur\u0103 f\u0103r\u0103 precedent pentru Cipru, care a adus \u00een premier\u0103 \u00een Europa pierderi pentru de\u0163in\u0103torii de depozite bancare.<\/p>\n
\nJaponia. Dup\u0103 15 ani de defla\u0163ie \u015fi stagnare a economiei cu runde de recesiune, Japonia cre\u015fte din nou, iar pre\u0163urile de consum au revenit \u00een urcare. Controversatul program de relansare supranumit \u201eAbenomics\u201c, introdus de premierul Shinzo Abe \u015fi sus\u0163inut de banca central\u0103 de la Tokio, pare s\u0103 dea roade. Acum, Abe face eforturi pentru a reda \u00eencredere companiilor \u015fi a determina astfel cre\u015fterea investi\u0163iilor \u015fi a salariilor, astfel \u00eenc\u00e2t veniturile popula\u0163iei s\u0103 \u0163in\u0103 pasul cu infla\u0163ia \u015fi s\u0103 \u00eencurajeze consumul.<\/p>\n
\nInfla\u0163ia anual\u0103 din Japonia a fost de 0,9% \u00een octombrie. Salariul mediu, excluz\u00e2nd plata pentru ore suplimentare \u015fi bonusuri, a sc\u0103zut \u00een septembrie cu 0,6% fa\u0163\u0103 de perioada corespunz\u0103toare a anului trecut, cea de-a 16-a lun\u0103 consecutiv\u0103 de declin. Totodat\u0103, ve\u015ftile bune din aceast\u0103 toamn\u0103 au fost temperate \u00een decembrie, c\u00e2nd Statistica din Japonia a revizuit cre\u015fterea economic\u0103 pentru trimestrul al treilea de la 1,9% la 1,1% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, dup\u0103 plus 4% \u00een trimestrul al doilea.<\/p>\n
\nEfectele crizei persist\u0103 \u00een Europa. Defla\u0163ia, demonul care b\u00e2ntuie Japonia \u00eenc\u0103 din anii \u201890, ar putea contribui la salvarea economiei europene. Pre\u015fedintele B\u0103ncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a afirmat recent c\u0103 nu vede nicio paralel\u0103 \u00eentre zona euro \u015fi Japonia \u00een privin\u0163a defla\u0163iei, iar unele ajust\u0103ri ale pre\u0163urilor sunt binevenite. BCE a redus \u00een noiembrie dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 cu 0,25 puncte procentuale, la 0,25%, un nou minim istoric. Economi\u015ftii \u015fi anali\u015ftii \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc opinia pre\u015fedintelui BCE \u015fi consider\u0103 c\u0103 situa\u0163ia din zona euro nu poate fi comparat\u0103 cu cea din Japonia, iar defla\u0163ia va aduce beneficii economiilor aflate \u00een criz\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\nInfla\u0163ia din zona euro a urcat u\u015for \u00een noiembrie, la 0,9%, aproape de cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Popula\u0163ia din statele care au fost afectate cel mai sever de criz\u0103 \u015fi recesiune se bucur\u0103 de sc\u0103deri ale pre\u0163urilor, cererea pentru produse \u015fi servicii, de la electrocasnice la telecomunica\u0163ii, fiind \u00een urcare. Economia zonei euro a ie\u015fit \u00een vara acestui an dintr-o recesiune prelungit\u0103, \u00eenregistr\u00e2nd cre\u015ftere modest\u0103, iar economi\u015ftii au prezentat prognoze mai degrab\u0103 conservatoare pentru 2014.<\/p>\n
\nUE \u00cen 2013. Procedura de \u201ebail-in\u201c din Cipru, prin care b\u0103ncile aflate \u00een pragul colapsului au fost recapitalizate utiliz\u00e2nd bani din depozitele bancare care dep\u0103\u015feau pragul de garantare al UE de 100.000 de euro, a fost unul dintre cele mai controversate momente ale anului 2013, cu ramifica\u0163ii inclusiv \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nCiprul a convenit \u00een luna martie un program de finan\u0163are extern\u0103 de 10 miliarde euro cu Uniunea European\u0103 \u015fi Fondul Monetar Interna\u0163ional, condi\u0163ionat de restructurarea sectorului bancar. Statul mediteranean ceruse ajutor extern \u00eenc\u0103 de la jum\u0103tatea anului trecut.<\/p>\n
\n\u00cen urma acordului, guvernul de la Nicosia a acceptat restructurarea Bank of Cyprus \u015fi lichidarea Laiki Bank, cele mai mari b\u0103nci din \u0163ar\u0103, \u00een aceast\u0103 ordine. Deponen\u0163ii au pierdut o mare parte din de\u0163inerile de peste 100.000 de euro la cele dou\u0103 b\u0103nci, iar autorit\u0103\u0163ile au impus \u00een martie restric\u0163ii asupra fluxurilor de capital, care au fost \u00eentre timp relaxate, dar nu eliminate total. B\u0103ncile cipriote, inclusiv subsidiarele din str\u0103in\u0103tate, au fost \u00eenchise \u00een anumite perioade din martie \u015fi aprilie, iar de atunci opera\u0163iunile lor sunt reglementate strict.<\/p>\n
\n\u201eTaxarea\u201c depozitelor bancare mari pentru recapitalizarea b\u0103ncilor din Cipru a generat \u00eengrijor\u0103ri \u00een Europa, \u00eens\u0103 liderii UE au subliniat c\u0103 este vorba despre o excep\u0163ie. Totodat\u0103, pragul de garantare de 100.000 de euro a fost respectat. Totodat\u0103, structura acordului convenit pentru salvarea Ciprului reprezint\u0103 o schimbare semnificativ\u0103 de strategie \u00een UE cu privire la \u0163\u0103rile care au nevoie de ajutor extern. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, \u00een cazul unor state precum Grecia sau Irlanda, programele de bailout au presupus recapitalizarea b\u0103ncilor din bani publici, \u00een Cipru s-a optat pentru a\u015fa-numita procedur\u0103 de \u201ebail-in\u201c, sau recapitalizarea din resurse proprii a b\u0103ncilor aflate \u00een dificultate, evit\u00e2ndu-se astfel sacrificiile din partea contribuabililor din \u0163\u0103rile bogate, care au generat dezbateri politice aprinse. Mai mult, Europa pare preg\u0103tit\u0103 s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de mantra austerit\u0103\u0163ii, mai ales dup\u0103 mai multe semnale \u00een acest sens din partea FMI.<\/p>\n
\nMesaj pentru stabilitate? Totu\u015fi, alegerile generale care au avut loc \u00een aceast\u0103 toamn\u0103 \u00een Germania au reconfirmat-o pe Angela Merkel \u00een pozi\u0163ia de cancelar, iar Wolfgang Schaeuble a fost men\u0163inut la portofoliul Finan\u0163elor, unii anali\u015fti consider\u00e2nd c\u0103 reconfirmarea acestuia reprezint\u0103 un mesaj pentru stabilitate. Germania nu are de g\u00e2nd s\u0103-\u015fi mai asume costurile solu\u0163ion\u0103rii diferitelor crize care apar \u00een \u0163\u0103rile mai s\u0103race din sudul zonei euro. De aceea, \u015fi proiectul uniunii bancare progreseaz\u0103 lent. \u2028Berlinul insist\u0103 ca b\u0103ncile s\u0103 nu poat\u0103 fi recapitalizare direct de UE \u00een viitorul apropiat, anticip\u00e2nd c\u0103, \u00een calitate de cea mai mare economie de pe continent, Germania va suporta cea mai mare parte din costuri.<\/p>\n
\n\u00cen anul 2011, criza datoriilor de stat amenin\u0163a s\u0103 rup\u0103 zona euro la numai un deceniu dup\u0103 adoptarea monedei unice, un proiect ambi\u0163ios \u015fi dificil din punct de vedere politic, care a necesitat multe compromisuri. Solu\u0163ia pe termen scurt a fost reducerea dob\u00e2nzilor \u015fi ieftinirea finan\u0163\u0103rilor pentru b\u0103nci din partea B\u0103ncii Centrale Europene, care a promis c\u0103 va face totul pentru a asigura supravie\u0163uirea monedei euro. \u2028Pentru rezolvarea pe termen lung a situa\u0163iei, liderii UE au convenit realizarea unei uniuni bancare – supravegherea, reglementarea \u015fi rezolu\u0163ia b\u0103ncilor europene \u201ede la centru\u201c, prin organisme ale UE, cu responsabilitate minim\u0103 la nivel na\u0163ional. Proiectul a progresat \u00eens\u0103 cu greu, statele europene nereu\u015find s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 asupra structurii \u015fi asupra etapelor \u00een care ar trebui construit\u0103.<\/p>\n
\nMini\u015ftrii Finan\u0163elor din zona euro au anun\u0163at \u00eens\u0103 recent c\u0103 au f\u0103cut un pas impor-tant spre materializarea proiectului. Liderii UE au convenit un plan privind mecanismul de recapitalizare sau lichidare a b\u0103ncilor aflate \u00een dificultate, ultimul element necesar pentru realizarea uniunii bancare. Cu toate acestea, proasp\u0103tul acord nu prevede un sistem centralizat de bailout bancar, concesie menit\u0103 s\u0103 \u00eempace \u0163\u0103rile mai sceptice. \u2028S-a convenit asupra \u00eenfiin\u0163\u0103rii unui fond de 55 miliarde euro, care va fi acumulat prin cotiza\u0163ii de la b\u0103nci \u00een urm\u0103torii 10 ani. \u2028B\u0103ncile aflate \u00een dificultate nu vor mai fi salvate sau lichidate din bani publici. \u2028Pierderile vor reveni mai \u00eent\u00e2i investitorilor \u015fi ac\u0163ionarilor, apoi de\u0163in\u0103torilor de obliga\u0163iuni, \u00een final fondului de urgen\u0163\u0103 \u015fi pro-babil depozitelor care dep\u0103\u015fesc pragul de garantare de 100.000 de euro.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cea mai puternic\u0103 banc\u0103 na\u0163ional\u0103 din lume face primul pas \u00eenapoi spre mandatul tradi\u0163ional de c\u00e2ine de paz\u0103 al infla\u0163iei, indic\u00e2nd c\u0103 economia american\u0103 va putea sta \u00een cur\u00e2nd pe propriile picioare, f\u0103r\u0103 a avea nevoie de ro\u0163i ajut\u0103toare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[35260,188,8111,184,12025,8988],"class_list":["post-102719","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-economia-americana","tag-economie","tag-fed","tag-inflatie","tag-relaxare","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/102719","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=102719"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/102719\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=102719"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=102719"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=102719"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}