{"id":10201,"date":"2008-03-11T22:21:03","date_gmt":"2008-03-11T22:21:03","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10201"},"modified":"2026-04-02T11:26:53","modified_gmt":"2026-04-02T11:26:53","slug":"cum-sa-aperi-un-penalti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=10201","title":{"rendered":"Cum sa aperi un  penalti"},"content":{"rendered":"<p align=\"justify\">Cand e vorba sa alegi ce-i de facut, cateodata cel mai bine e sa nu faci nimic. Sa luam cazul lui Radek Cerny, portarul echipei de fotbal Tottenham Hotspur, aflat recent fata in fata cu tanarul mijlocas al lui Manchester United, talentatul Cristiano Ronaldo, cu prilejul unei lovituri de pedeapsa in runda a patra a Cupei Angliei. Cand Ronaldo s-a dat inapoi pentru a se pregati de executarea loviturii, Cerny a sarit in stanga, asteptandu-se la un sut scurt spre acel colt. Mingea insa a fost trimisa spre coltul din dreapta jos. Gol! <\/p>\n<p>Greseala lui Cerny, in perspectiva lui Ofer H. Azar, este ca s-a miscat intr-o parte in loc sa ramana in centru, de unde ar fi avut mai multe sanse sa opreasca mingea. Azar nu e nici antrenor, nici portar. De fapt, nici macar nu joaca fotbal. E lector la Scoala de management de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel. Azar este totusi interesat de procesul de luare a deciziilor, iar reactiile intr-o fractiune de secunda ale portarilor in fata penaltiurilor ii par lui si catorva dintre colegii sai emblematice pentru a explica de ce uneori oamenii iau decizii irationale. <\/p>\n<p>Spre deosebire de experimentele care vor sa determine modul cum emotiile influenteaza deciziile economice si financiare, fotbalul ofera un material de studiu mai realist, pentru ca deciziile luate in fotbal au de obicei mize financiare uneori considerabile. &bdquo;Stimulentele sunt imense&ldquo;, argumenteaza Azar si colegii lui, intr-un studiu care a aparut nu cu multa vreme in urma in Jurnalul de Psihologie Economica. Mai mult, &bdquo;portarii se confrunta regulat cu lovituri de pedeapsa, asa ca ei sunt nu numai decidenti puternic motivati, dar si foarte experimentati&ldquo;. <\/p>\n<p>Specialistii israelieni nu urmaresc sa dea buzna in Premier League. Teoria lor este ca o preferinta pentru actiune in dauna inactiunii poate juca un rol semnificativ in toate tipurile de decizii economice. Cand economia este in suferinta, autoritatile sunt &bdquo;mai tentate sa faca ceva&ldquo;, spun ei, chiar daca riscurile depasesc posibilele castiguri. &bdquo;Daca lucrurile ies prost, cel putin vor fi in stare sa spuna ca macar au incercat sa faca ceva, pe cand daca aleg sa nu faca nimic care sa schimbe situatia si ea ramane la fel sau se inrautateste, e mai greu sa evite criticile, pe motiv ca in ciuda semnalelor de alarma, nu au facut nimic.&ldquo; <\/p>\n<p>Acest tip de rationament isi poate pune amprenta asupra comportamentului managerilor, impingandu-i sa se tina de actuala strategie a firmei sau sa schimbe macazul. Si, se pare, si asupra portarilor, facandu-i sa ramana nemiscati sau, dupa caz, sa sara la minge. <\/p>\n<p>Terenul de fotbal a ajuns un fel de laborator pentru economisti, in mod special datorita relevantei pe care o are comportamentul jucatorilor cu ocazia loviturilor de pedeapsa. Acordate dupa un anumit tip de faulturi sau alteori pentru a decide rezultatul unui meci, loviturile de pedeapsa pun fata in fata un jucator contra unui portar. Stand la doar 11 metri unul de celalalt, jucatorul trimite mingea &#8211; in speranta ca va marca &#8211; cu o viteza de 95 pana la 135 km\/h, dandu-i portarului doar 0,2-0,3 secunde ca sa reactioneze. Data fiind viteza, portarul trebuie sa se decida ce sa faca inainte sa vada directia loviturii. Apararea unui penalti este considerata una dintre cele mai dificile actiuni in sport. Deloc surprinzator, 80% dintre penaltiuri sunt transformate. <\/p>\n<p>Pentru intocmirea studiului, Azar, impreuna cu Michael Bar-Eli, un psiholog sportiv, Ilana Ritov, psiholog si doi studenti au urmarit principalele campionate din lume, strangand informatii despre 311 lovituri de pedeapsa. Apoi au combinat probabilitatea de a apara diferite lovituri (cele pe coltul stang, pe coltul drept sau pe mijloc) cu diferite actiuni (saritura in stanga, in dreapta sau stationarea pe centrul portii) ca sa vada care dintre ele &bdquo;maximizeaza sansele de a opri mingea&ldquo;. <\/p>\n<p>Potrivit calculelor lor, ramanerea pe centrul portii ii ofera portarului cea mai buna sansa la apararea penaltiului &#8211; in 33,3% din cazuri, comparativ cu 14,2% la saritura in stanga si 12,6% la saritura in dreapta. <\/p>\n<p>Totusi, cand grupul a analizat cum au reactionat portarii la lovituri, s-a descoperit ca portarii au ramas pe mijloc doar in 6,3% dintre cazuri. Motivul, recunoaste Azar, isi are radacinile in modul cum se simt jucatorii dupa ce nu reusesc sa opreasca mingea. <\/p>\n<p>Speculatiile lor legate de fotbal s-au bazat pe lucrarile lui Amos Tversky si ale lui Daniel Kahneman, castigator al Premiului Nobel, care au cercetat particularitatile procesului de luare a deciziilor. Intr-un studiu renumit, cei doi psihologi au descoperit ca oamenii aveau mai multe regrete cand pierdeau 1.200 de dolari pentru ca alesesera sa actioneze (in acel caz, sa schimbe o investitie) decat cei care pierdusera 1.200 de dolari pentru ca-si lasasera portofoliul neatins. <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p align=\"justify\">Azar si colaboratorii lui au aratat ca, pe terenul de fotbal, atunci cand actiunea a fost raspunsul standard &#8211; cum ar fi saritura portarului intr-o parte la o lovitura de pedeapsa &#8211; lipsa actiunii il face pe cel implicat sa resimta o pierdere emotionala mai profunda. Rezultatul este o predispozitie inconstienta spre actiune. <\/p>\n<p>Ca sa verifice aceasta constatare, cercetatorii au chestionat 32 de portari din campionatul Israelului, ca sa vada cat de rau le-a parut &#8211; pe o scara de la 1 la 10 &#8211; dupa ce nu au putut apara loviturile de pedeapsa. Rezultatul: peste jumatate din grup a spus &bdquo;10&ldquo; indiferent de pozitia in care s-au aflat la executarea loviturii. Dintre cei 15 ramasi, 11 au avut regrete mai mari cand au ramas in mijlocul portii in loc sa sara intr-unul dintre colturi. Nu e nimic batut in cuie, recunosc autorii, dar aceasta sugereaza cel putin ca &bdquo;portarilor le pare mai rau de un un gol inscris in urma unei inactiuni a lor (faptul ca au ramas in centrul portii) decat de unul inscris in urma unei actiuni (saritura spre indiferent care colt). <\/p>\n<p>Dincolo de ceea ce se intampla pe un stadion, Azar si colegii lui sustin ca predispozitia inconstienta spre actiune poate avea efect si asupra investitorilor atunci cand decid sa-si lichideze portofoliile (actiune) sau sa si le pastreze intacte (inactiune) in timpul unei crize pe piata &#8211; sau asupra unui angajat care poate sa aleaga sa-si caute o slujba mai buna sau sa stea pe loc. <\/p>\n<p>Marcel Zeelenberg, psiholog social la Tilburg University din Olanda, a descoperit ca o predispozitie spre actiune sau spre inactiune este dependenta de cat de bun sau rau a fost rezultatul ultimei decizii asemanatoare. Dupa ce o echipa sufera o infrangere serioasa, spre exemplu, se asteapta ca antrenorul sa faca modificari in echipa de baza, pe cand dupa o victorie, pastrarea garniturii de start este considerata drept reactie fireasca. <\/p>\n<p>Zeelenberg considera ca studiul israelienilor &bdquo;este convingator, pentru ca foloseste date reale, deja existente pentru a testa o teorie care a fost recent descoperita si testata numai in laborator&ldquo;. Paul Romer, economist la Scoala de Afaceri de la Universitatea Stanford, spune ca studiul a ilustrat un aspect important al procesului economic de luare a deciziilor. &bdquo;Felul cum se simt oamenii in legatura cu diverse tipuri de activitati are o mare influenta asupra a ceea ce se decid ei sa faca&ldquo;, spune Romer. &bdquo;In multe cazuri, avem in vedere doar implicatiile financiare si uitam de efectele preferintelor, ale inclinatiilor, ale sentimentelor noastre.&ldquo; <\/p>\n<p>Spre exemplu, un an in plus de scoala inseamna pe termen lung un salariu mai mare, spune Romer, dar &bdquo;mersul la scoala poate fi foarte fructuos pentru unii si foarte chinuitor pentru altii&ldquo;. Privind doar la recompensa financiara, &bdquo;s-ar putea sa nu vedem cel mai important factor care determina acea decizie&ldquo;. Rusinea, umilinta, sentimentele cu privire la competentele proprii &#8211; toate acestea joaca un rol foarte important in procesul de luare a deciziilor. <\/p>\n<p>Studiul echipei lui Azar arata ca strategia de a alege centrul nu este o regula absoluta: daca portarii petrec mai mult timp in mijloc, cei care executa loviturile de pedeapsa isi vor schimba fara indoiala strategia si tinta, ceea ce va modifica si comportamentul portarilor. Dar, pentru moment, echipa lui Azar i-ar sfatui probabil pe cei care joaca fotbal sau joaca la bursa ca a nu face nimic este uneori mai bun decat a face ceva. <\/p>\n<p><em><\/p>\n<hr \/>\n<p>Traducere si adaptare: Mihai MITRICA<\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Economistii clasici critica adesea experimentele care studiaza felul cum emotiile influenteaza deciziile financiare, pentru ca aceste experimente nu implica si recompense banesti consistente. Examinarea fotbalistilor profesionisti pare sa aduca insa ceva lumina in aceasta problema.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[9354,9352,9353,9355,9356],"class_list":["post-10201","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-decizii","tag-economisti","tag-experiente","tag-financiare","tag-teste"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10201","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10201"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10201\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31216,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10201\/revisions\/31216"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10201"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10201"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10201"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}